RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

Gheorghe Mincă, Dan Nemeş, Emil
Niculescu, Alex. Oproescu, Nicolae Peneş,
Constantin Petcu, Claudiu Săftoiu, Ion
Stanciu, Grigore Radu Stănescu, Corneliu
Ştefan, Ghe-orghe Vasile. Aceşti membri
fondatori şi-au ales conducerea: Radu
Cârneci – preşedinte; Corneliu Ştefan – secretar;
Dumitru Ion Dincă, Ion Stanciu,
Alex. Oproescu (după o lună, şi Gheorghe
Andrei) – membri. Pe parcurs, s-au mai înscris:
Ion P. Iacob, Valeria Tăicuţu, Alice
Violeta Popescu, Mihai M. Macovei,
Cornel Stângă. Cenaclul s-a întrunit în şedinţe
lunare de lecturi, dezbateri, prezentări
de cărţi, la Biblioteca judeţeană Buzău,
sub conducerea lui Corneliu Ştefan, problemele
de organizare revenindu-i lui Alex.
Oproescu. S-au realizat şi întâlniri sub genericul
„Laudă pământului românesc” la
Nehoiu, Berca, Pogoanele, Siriu.
După revoluţie, se redeschide tot la
Biblioteca judeţeană, „în urma hotărârii
unui grup de iniţiativă”, vineri, 31 ianuarie
1992, moment precedat de salonul „I. L.
Caragiale şi Buzăul” susţinut de Gheorghe
Istrate, pr. Gabriel Cocora şi Alex.
Oproescu. Prin afişe erau invitaţi să participe
la cenaclu toţi „creatorii de literatură din
judeţ, membri sau nemembri ai Uniunii
Scriitorilor, precum şi tineri debutanţi”. Au
semnat adeziunea 13 „prezenţi”: Gabriel
Cocora, Gheorghe Istrate, Gheorghe Ene,
Ion Stanciu, Marin Ifrim, Lucian
Mănăilescu, Gheorghe Mincă, Ion
Hănţulescu, Raul Gâlmeanu, Dorel Istrate,
Emil Niculescu, Cornel Stângă şi Alex.
Oproescu. În aceeaşi sală din anii
1987–1989, membrii Cenaclului şi-au ales
preşedintele – în persoana poetului
Gheorghe Istrate – şi secretariatul:
Gheorghe Ene, Lucian Mănăilescu, Alex.
Oproescu, Ion Stanciu, Cornel Stângă (ul-
terior, Emil Niculescu). Întâlniri de lecturi
şi dezbateri după vechiul „tipic”, sub autoritatea
„şefului”, lansări de cărţi, dar şi participări
din alte centre de cultură: Victor
Sterom alias Ion Vergu Dumitrescu şi
Stelian Stan (Ploieşti), Gheorghe Iova
(Bucureşti), Nichita Danilov (Piatra
Neamţ), Florin Ciurumelea (Rm. Sărat)
ş.a. Cenaclul scoate revista „Buzăul literar”
(editor coordonator Alex. Oproescu, redactor
şef Gheorghe Istrate), din decembrie
1992 până în septembrie 1994, când
ambele îşi încetează activitatea, memorabilă,
de stimulare a creaţiei literare locale.
Efectele, pozitive, se vor vedea în anii următori.
Salonul cărţii româneşti
cu autografe (1991 – 2003)
De la emblematicul „salon literar”,
Biblioteca – devenită „V.Voiculescu”
după revoluţie şi condusă de acelaşi director
– a mers mai sus, la un „salon al cărţii
româneşti cu autografe”, iniţiativă ce avea
să înscrie Buzăul, timp de 12 ediţii (15 iunie
1991 – 18 aprilie 2003), printre marile
centre de bibliofilie: Târgovişte, Oradea,
Constanţa, Braşov, Iaşi, Bucureşti. Totul a
început în urma unor apeluri în presă, către
autorii români din ţară şi diaspora (scriitori,
îngrijitori de ediţii, traducători etc.),
„de a oferi, cu titlu de donaţie, exemplare
cu dedicaţie din opera lor”; colecţionarii
„să participe la expoziţii cu piese rare”; artiştii
plastici „să realizeze ex-librisuri” pentru
a fi achiziţionate printr-o riguroasă selecţie.
Salonul consta în numeroase expoziţii –
cărţi înnobilate, grafică mică, manuscrise,
scrisori, documente iconografice, cărţi poştale
ilustrate – dispuse în 3 secţiuni (autori
166 Almanah 2011