RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

Grebănu, Amaru, Smeeni, Lopătari, Stâlpu,
Gherăseni, Vadu Paşii, Vipereşti); sărbătorirea
Salonului (ediţiile 100, 150, 175, 200,
250, 500). La recitaluri şi-au dat concursul
şi actori (Ion Dichiseanu, Dinu Ianculescu,
Octavian Cotescu, Paul Ioachim, Mihai
Adamescu, Nina Zăinescu, Dan Nasta).
Tinerii creatori de literatură au fost
primii beneficiari ai Salonului, prin participarea
la dezbateri şi lecturi în prezenţa
unor scriitori cu experienţă. De la dispariţia
editurilor locale, în 1948, nu mai apăruseră
„cărţi de autor” în acest spaţiu (cu excepţia
câtorva semnate de latinistul râmnicean D.
Crăciun), valorificarea „producţiilor” făcându-se
în cenacluri, ziarul „Viaţa
Buzăului” şi plachete colective. După 1970,
Biblioteca dedică saloane debutanţilor, şi
apoi la a doua, a treia carte etc. (Ion
Stanciu, George Băiculescu, Dumitru Ion
Dincă, Florin Ciurumelea, Gheorghe
Andrei, Traian Cristea, Mircea Ichim,
Corneliu Ştefan, Alex. Oproescu,
Gheorghe Mincă, Aurelian Mareş, Puiu
Cristea, Constantin Petcu, Marin Ifrim,
Mihai M. Macovei, Constantin Brăescu,
Paul Androne). Din 1990, o abundenţă de
saloane pentru noii debutanţi, deşi unii se
consacraseră deja prin antologii (Gheorghe
Ene, Nicolae Gâlmeanu, Nicolae Peneş,
Gheorghe Iova, Călin Gheţu, Dan Nemeş,
Emil Niculescu, Claudiu Săftoiu, Nistor
Tănăsescu, Dorel Istrate, Ion P. Iacob,
Elena Radu, Constantin Marafet, George
Vioreanu, Valeria şi Nicolai Tăicuţu,
Cosmin Nicolae, Lucian Mănăilescu,
Nicolae Pogonaru, Aurel Anghel, Nicolae
Trănescu, Mihai Sălcuţan, Constantin
Deneş, Cornel Stângă, George Paţurcă);
azi chiar membri ai Uniunii Scriitorilor, cu
multe apariţii editoriale la activ.
În fine, faptul cel mai relevant a fost că
autorii consacraţi, buzoieni şi râmniceni,
indiferent de domiciliul actual, au păstrat
un contact nemijlocit cu noile generaţii de
creatori din spaţiul lor de obârşie, prezenţi
la inspirate saloane sub genericul „Scriitori
buzoieni în circuitul valorilor naţionale”:
critici şi istorici literari, editori (Octavian
Moşescu, Gabriel Cocora, Al. Săndulescu,
Laurenţiu Ulici, M.I. Dragomirescu, Mihai
Florea, Mariana Ionescu, Ecaterina Ţarălungă,
Aristide N. Popescu); poeţi (Ion
Gheorghe, Gheorghe Istrate, Bucur
Chiriac, Radu Cârneci, Florentin Popescu,
A.I. Zăinescu, Passionaria Stoicescu, Ion
Nicolescu, Arthur Porumboiu, Lucia
Negoiţă, Titel Constantinescu, Denisa
Comănescu); prozatori (Ion Băieşu, Victor
Frunză, Nicolae Cabel, Iulian Neacşu);
dramaturgi (Paul Ioachim, Mircea Lerian).
Mulţi dintre aceştia făcuseră parte din faimosul
cenaclu „Al. Sahia”, condus prin anii
’50 – ’60 de inginerul Gheorghe Ceauşu,
nelipsit de la primele ediţii ale Salonului.
Aceste „fapte”, din 33 de ani în sprijinul
receptării literaturii, au avut ca dirijor
pe Alex. Oproescu, cel „exilat în propria lui
pasiune” – cum observa Gheorghe Istrate.
Salonul fu benefic şi prin abundenţa de informaţii
bibliografice, cărţile înnobilate,
manuscrisele, fotografiile pe care le-a generat
spre folosul cititorilor Bibliotecii din
Buzău.
Cenaclul „Albatros” (1971 – 2003)
La un an după preluarea funcţiei de director
al Bibliotecii municipale Buzău,
Alex. Oproescu aduce la şefia Secţiei pentru
copii pe proaspăta absolventă a Şcolii
postliceale de biblioteconomie Magdalena
Manea–Tudor, o tânără cu dăruire şi talent,
rămasă în „post” timp de 38 de ani, din
164 Almanah 2011