RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

erau „cenacluri”, ci „reviste vorbite”, biblioteconomic
realizate, în lipsa unora scrise.
Peste 90% dintre acestea l-au avut ca
moderator pe Alex. Oproescu, iar factorii
colaboratori au fost: cenaclurile, şcolile, bibliotecile,
librăriile, sindicatele, uniunile de
creaţie, editurile, ziarele locale.
După memorabila deschidere, au avut
loc, anual, la aniversare (în octombrie) şi
comemorare (în aprilie), „Zilele V.
Voiculescu”, sub egida autorităţii culturale
a judeţului, Bibliotecii publice buzoiene şi
Primăriei din Pârscov. La aceste grupaje –
care includeau de regulă saloane literare
sub forma unor comunicări despre scriitorul
cel mai important al Buzăului, după
1990 şi Concursul Naţional „V.
Voiculescu”, iar din anul 2000 şi Festivalul
sonetului românesc iniţiat de Bibliotecă –
au fost prezenţi membrii familiei (Ion,
Radu, Andrei Voiculescu; Dorel, Gabriela,
Daniela Defour) şi voiculescologii: Ion
Apetroaie, Ovidiu Papadima, Zoe
Dumitrescu–Buşulenga, Dinu Pillat,
Florentin Popescu (cel mai activ), Liviu
Grăsoiu, Alex. Oproescu, Petre Ştefan,
Marius Pop, Corneliu Ştefan, Constantin
Petcu, Mircea Braga, Nicolae Florescu,
Sabina Măduţa, Aurora Alucăi, Radu
Cârneci, Dragoş Morărescu, George
Paţurcă, Gheorghe Penciu, Roxana
Sorescu, Aurel Rău.
Salonul fu onorat de prezenţa preşedinţilor
Uniunii Scriitorilor de după 1970:
Zaharia Stancu, Virgil Teodorescu, George
Macovescu, D.R. Popescu, Mircea
Dinescu, Laurenţiu Ulici. Temele tratate
au adus la Buzău reputaţi critici şi istorici literari
(Nicolae Manolescu, Mihai Drăgan,
Constantin Ciopraga, Augustin Z.N. Pop,
Vasile Netea, Mircea Iorgulescu, Artur
Silvestri, Mircea Scarlat, Dumitru Radu
RenaŞterea buzoiană
Popa, Iosif Constantin Drăgan, Gabriel
Dimisianu, Valeriu Râpeanu, Mihai Zamfir,
I. Oprişan, Alexandru Piru, Eugen Simion,
Ion Roşu, Mihai Ungheanu, Ştefan
Cazimir, Ion Bogdan Lefter, Ion Rotaru,
Gheorghe Bulgăr, Petru Ursache); poeţi
(Nichita Stănescu, Marin Sorescu,
Gheorghe Pituţ, Eugen Jebeleanu, Ana
Blandiana, Dan Deşliu, Petre Ghelmez,
Gheorghe Tomozei, Lucian Avramescu,
Mircea Cărtărescu); prozatori (Constantin
Chiriţă, Fănuş Neagu, Alexandru Ivasiuc,
Corneliu Ştefanache, Ion Lăncrănjan, Ion
Hobana, Paul Anghel, Constantin Ţoiu,
Alecu Ivan Ghilia, Mircea Nedelciu, Mihai
Sin); traducători (Alexandru Balaci,
Romulus Vulpescu) etc.
Câteva „forme” de saloane ce au avut
loc în cadrul „Hronicului buzoian”, „Lunii
cărţii la sate”, altor grupaje: medalioane
aniversare şi comemorative (Dimitrie
Cantemir, Mitrofan, Vasile Cârlova, M.
Eminescu, Ion Creangă, Al. I. Odobescu,
I.L. Caragiale, Vasile Alecsandri, M.
Kogălniceanu, Octavian Goga, G.
Topârceanu, M. Sadoveanu, T. Arghezi,
Panait Istrati, Const. T. Stoika, Nigrim,
Ioan Georgescu, Nicolae Panait, D.
Serbescu–Lopătari, Ilie I. Mirea, I.A.
Rădulescu–Pogo-neanu, G. Ciprian, Dim.
Ionescu, G. Baiculescu, Ion Caraion,
Nicolae Tăutu, Adrian Cojocaru); colocvii
ale unor reviste şi edituri („Luceafărul”,
„România literară”, „Contemporanul”,
„Convorbiri literare”, „Albina”, „Tomis”;
ed. „M. Eminescu”, „Cartea românească,
„Minerva”, „Saeculum & Vestala”); acordarea
de nume bibliotecilor (Băbeni –
Topliceni, Pârscov, Valea Râmnicului,
Pogoanele, Pietroasele, Merei, Cislău,
Brăeşti, Gura Teghii, Colţi, Verneşti,
Ruşeţu, Bozioru, Grăjdana – Tisău,
163