RENAŞTEREA BUZOIANĂ - Liviu Ioan Stoiciu

BIBLIOTECA PUBLICĂ
BUZĂU
ÎN SPRIJINUL MIŞCĂRII
LITERARE LOCALE
Mioara NEAGU
Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu“ Buzău
După 1970
Cum s-a putut împlini de-a lungul timpului
acest deziderat? Biblioteca lui B.
Iorgulescu şi cele de după 1930 aveau ca
principal obiectiv satisfacerea cerinţelor de
lectură ale abonaţilor – adulţi, tineri, copii
–, printr-o dotare corespunzătoare a colecţiilor;
când şi când o expoziţie, iar anual
participarea la „Săptămâna cărţii” iniţiată
pe ţară. În cazul directorului profesor şi bibliotecar
de la „Hasdeu”, stimularea creaţiei
literar–artistice se realiza, efectiv, prin
discuţii în sala bibliotecii, special cu elevii
dotaţi, ca I. A. Rădulescu, Nicolae
Vaschide, Aristide Demetriade, Vladimir
Maximilian, V.Voiculescu, ce vor deveni
peste ani savanţi, artişti sau scriitori. Pentru
RenaŞterea buzoiană
elita locală, el înfiinţă „Ateneul“, la scurt
timp după biblioteca publică, unde conferenţiau
reputate personalităţi româneşti.
Cele mai de efect forme de dialog despre
carte şi scris – întâlnirile cu autori –, au
fost la început iniţiative private, mai multe
la Rm. Sărat (pe vremea lui C.C.
Datculescu şi Al. Vlahuţă, Al. Zamfirescu şi
Octavian Moşescu). În Buzău, presa înregistrează
doar patru astfel de „întâmplări”
din prima jumătate de secol XX, cu: M.
Sadoveanu, D. Anghel, Şt. O. Iosif, I.
Minulescu, Ilarie Chendi, Emil Gârleanu,
Cincinat Pavelescu, Caton Theodorescu,
Zaharia Bârsan (1909); Cincinat
Pavelescu, I. Dragoslav, N. Davidescu,
Oreste, N. N. Beldiceanu, M. Săulescu,
161