You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
— L-am cumpărat de la un ofiţer american, îi explica Li. îl pui pe o etajeră, reacţionează automat<br />
la schimbarea luminii. Face cinci poze la interval de trei secunde...<br />
Olga abia o asculta. Cînd Li a tăcut şi liniştea nu a mai putut fi lăsată să se prelungească, vorbiră<br />
deodată, încrucişîndu-şi repede cuvintele, privirile, gesturile:<br />
— Şth, îl părăsesc definitiv pe L.M!<br />
— Ştii, mă întorc să trăiesc în Rusia... Cuvintele pline de surpriză, comentariile s-au<br />
încrucişat şi ele într-un du-te-vino grăbit de întrebări<br />
şi răspunsuri:<br />
— în Rusia? Chiar crezi că ei vor fi sensibili la fotografiile tale fanteziste? Toţi satirii aceştia<br />
acolo...<br />
— Sînt sigură, Olga, că încă te mai iubeşte! Reciteşte-i ultima carte, despre tine e vorba... De ce să<br />
te grăbeşti s-o rupi cu el aşa ?<br />
— Cum să nu, o să meargă ca pe roate! înţelegi tu, Olga, sub regimul acesta au devenit prea<br />
serioşi, trebuie să înveţe din nou să rîdă!<br />
— Vezi, simţi că s-a terminat totul cînd nu mai poţi suporta anumite detalii. Ne vedem întotdeauna<br />
în camere de hotel. Şi de fiecare dată aduce pentru mine o pereche de papuci de casă brodaţi,<br />
un fel de escarpeni de pînză. lar dimineaţa, la plecare, îi ia cu el pînă la întîlnirea următoare. E<br />
talismanul lui. Escarpenii stau ascunşi, probabil, într-un sertar din biroul lui... înţelegi?<br />
Olga era deja pe stradă, în drum spre gară, cînd îi veni o idee: de luni de zile fiecare dintre ele se<br />
pregătea să anunţe ruptura cu trecutul. Bărbatul acela, L.M., pe care urma să-l părăsească. Rusia,<br />
pe care Li avea s-o regăsească. lar cînd sosise momen-tul, declaraseră totul într-un glas, într-un<br />
dialog<br />
56<br />
încîlcit, gîfiit, fals. Cînd şi-au luat răn-ias-bun, erau grăbite să se întoarcă la singurătatea lor, ca să<br />
cer-ceteze viitorul neaşteptat al celeilalte - „zbuciu-mul" pe care şi-l imagina Li, Rusia, hăul alb<br />
care devenea dintr-o dată o destinaţie imaginabilă. S-au despărţit şi a început în mintea lor<br />
adevărata con-versaţie, o discuţie nesfirşită cu umbra celeilalte. „Schimbul de cuvintc cu care ne<br />
petrecemjumătate din viaţă", şi-a spus Olga, ieşind din casa lui Li.<br />
Strada nu a despovărat-o, aşa cum sperase. Cele două zile petrecute la Paris s-au concentrat într-o<br />
oboseală obtuză, i-au împuiat capul cu un zumzet de reflecţii începute de o mie de ori în timpul<br />
opera-ţiei. Reflecţii durabile, masive ca nişte pietre cio-plite, de care gîndurile ei se iritau tot<br />
timpul: vîrsta ei, aparenţa de dragoste vlăguită, care era probabil ultima ei dragoste, nevoia de a<br />
considera totul singura viaţă posibilă... Şi, de acum încolo, neantul ameţitor al Rusiei, care îi tăia<br />
respiraţia şi despre care nici măcar nu ştia ce să creadă.<br />
Intr-un culoar al metroului, schimbînd trenul, a zărit un grup mic, nişte capete ridicate spre o plăcuţă<br />
comemorativă fixată în perete. S-a apropiat, a citit inscripţia: „în locul acesta, la 23 august<br />
1941, colonelul Fabien l-a împuşcat pe primul neamţ..." Ziarul pe care l-a despăturit în vagon<br />
publica un reportaj despre a doua aniversare a eliberării Parisului. Una din fotografii îl înfăţisa pe<br />
Molotov, care, cu o figurăjignită, părăsea tribuna invitaţilor m semn de protest. „Era ieri, s-a gîndit<br />
ea, în timp ce Li se ocupa de mine..." 1 s-a părut că atinge însăşi esenţa vieţii: incredibilitatea<br />
haotică, absur-ditatea caraghioasă a întregului amestec de des-tine, de date, de întîmplări...<br />
Şi-a deschis poşeta, a scos un volum gros, legat în piele, aparatul de fotografiat camuflat pe care, în<br />
Crima Olgăi Arhelina 57
Change language