04.04.2013 Views

Download PDF - Churry-Burry

Download PDF - Churry-Burry

Download PDF - Churry-Burry

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

plăcut să-i ierte orgoliul de castă, erau gata să-i împărtăşească repulsia faţă de noii stăpîni ai<br />

Rusiei! Dar ea rămînea foarte discretă la acest capitol şi chiar afirmase, pare-se, într-o bună zi, spre<br />

marea nemulţumire a bătrî-nelor din azilul rusesc : „ Revoluţia a fost zămislită nu atît în noroiul<br />

din cartierele populare, cît în murdăria din palate..."<br />

îi pîndea o dezamăgire şi mai vie: boala copi-lului ei. Sau, mai degrabă, încă o dată, calmul cu care<br />

o trăia prinţesa. Cuvîntul hemofilie facuse să apară în mintile coloniei ruseşti umbra nefericitului<br />

tarevici. Toată lumea se apucase să caute un mister dinastic, bătrînii de la azil citau, unul după<br />

altul,numele descendenţilor reginei Victoria, vinovaţi de pătrunderea acestui flagel în atîtea case<br />

nobile. Aşteptau un sfirşit tragic foarte apropiat, o şi dichi-seau pe prinţesa Arbelina cu un doliu de<br />

mamă neconsolată. Dar cînd evocaseră foarte precaut (cu o precauţie studiată, care este mai rea<br />

decît orice stîngăcie) obîrşia britanică, Olga răspunsese aproa-pe rîzînd: „ Nu, nu, nu am aşteptat-o<br />

pe regină ca să facem rost de comoara asta." Pe deasupra, cazul copilului ei părea să nu aibă, de<br />

departe, gravitatea bolii care îl urmărise pe fiul ţarului. Băiatul nu afişa, de altfel, nici un fel de<br />

suferinţă deosebită şi vorbea atît de puţin, încît putea foarte uşor să treacă drept mut...<br />

Astfel, minunea pe care o aşteptaseră cu toţii se mărginise la îmbogăţirea considerabilă a<br />

bibliotecii pe care o conducea prinţesa şi la scoruşul plantat în faţa treptelor casei ciudate în care<br />

doar ea accep-tase să locuiască, un şopron lung din cărămidă roşie, lipit de zidul fostei fabrici de<br />

bere în care se sta-biliseră emigranţii la începutul anilor douăzeci, ame-najîndu-şi locuinţe, un azil<br />

pentru persoanele în vîrstă, o sală de lectură, o cantină... Da, prmţesa îi dezamăgise crunt!<br />

Totuşi, nici o frustrare nu o putea egala pe ultima: întîlnirea de vodevil cu acel... Cineva şi-a<br />

amintit atunci că Goleţ lucrase ca hingher. Aşadar, cu hingherul care, fără îndoială, ca să-şi batăjoc<br />

de ei, facuse prostia să se înece!<br />

Ipotezele avansate de locuitorii din Villiers-la-Foret păcătuiau vizibil prin lipsa de nuanţe.<br />

Vecinătatea morţii şterge forfota amănuntelor şi păstrează, din fizionomiile umane, doar conturul<br />

general. Astfel, Goleţ devenea cînd „pensionarul rus fară probleme ", cînd „ hingherul", uneori<br />

„fostul ofiţer". Prietenul prinţesei Arbelina (se pare că<br />

fusese găsită una din scrisorile lui, semnate L.M.) — „poet şi ziarist cunoscut, dar care se temea<br />

de soţia lui si de bîrfele emigraţiei pariziene". lar soţul Olgăi — „un chefliu dat naibii, erou fără<br />

voie, don Juan georgian ". Moartea, asemenea unui proiector violent, a decupat aceste trei profiluri<br />

simplificate, dar, la urma urmei, destul de exacte, poate: soţul, amantul şi pretendentul, comentau<br />

ucenicii detec-tivi din Villiers-la-Foret.<br />

In cursul anchetei a fbst nevoie să se recurgă la serviciile unui traducător, un rus. Şi probabil el a<br />

pricinuit cîteva scurgeri de informaţii, pe care locui-torii nu au întîrziat să le ţeasă în fabulatiile lor.<br />

De altfel, infbrmaţiile divulgate păreau destul de vero-simile şi aveau să pară şi mai verosimile<br />

cînd cazul va fi închis. Una dintre ele era citată mai des decît celelalte. Era transmisă imitîndu-i-se,<br />

pentru mai multă autenticitate, forma dialogată:<br />

— Aşadar, tot mai pretindeţi că aţi dorit inoartea domnului Goleţ?<br />

— Da, intenţionam să nu las să trăiască un om ca el.<br />

— Puteţi să-mi spuneţi cînd v-a venit ideea să-l omorîţi ?<br />

— In seara în care m-a silit să merg la plimbare cu el în parc.<br />

— Cum putea să vă silească?<br />

— Ştia că-i voi da ascultare ...<br />

Şi atunci versiunile ţîşneau în toate direcţiile, propunînd mii de motive posibile ale misterioasei<br />

dependenţe a Olgăi Arbelina faţă de Goleţ.<br />

Se întîmpla şi ca în toiul acelor discuţii pasio-nate, la Royal sau sub plopii din piaţă, cineva să<br />

încerce să acrediteze o minciună absolut năstruş-nică. După unul din falsificatorii aceia, prinţesa<br />

rusă ar fi descris relaţiile ei cu hingherul într-un mod sibilin: „ Omul acesta a adunat în el toată

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!