De ce Eminescu? - Dacia.org

DACIA
magazin
nr. 59, mai–iunie 2009
PREAPUTERNICUL (= SUVERANUL) LIMITEI DIN
TRACIA...
Scris în limba pelasgă/străvechea valacă, în limba getică, cu caractere aşa-«zise eline», trebuie să se ia în
considerare:
I. A - se citeşte «a», dar şi «ă»; O - se citeşte «o», dar şi «u»; ΟΙ - se citeşte «i»; Χ - se citeşte «che» şi «chi»;
Σ - se citeşte «s», dar şi «ş».
II. Unele cuvinte se regăsesc şi pe alte plăci, deci citirea noastră este corectă: KAΠΟ [CAPO] ‘cap’; ΔΙΟ
ΣΑΒΕΛΙΟ [DIO SAVELIO], ΔΕΟ ΣΑΒΕΛΟ [DEO SAVELO]; ΤΡΑΧΑ [TRACHA], ΤΡΑΚΟ.
III. Textul se citeşte uşor de un cunoscător de limbă română/valacă. Unele cuvinte pot fi comparate cu cele
din alte limbi euro-indiene: ERINA, compară cu gr. eirene ‘pace’. Cercetătorul Dan Romalo, descifrând Placa nr.
42, specifica: «De remarcat chipul ianiform al războiului - vizibil în dreapta - şi, simetric, în stânga, cel al zeiţei
păcii, neclar» [3]; GLOTO ARMOSA - o sintagmă formată din cuvintele gloto ‘mulţime’ şi armosa ‘ostaşi căzuţi
în luptă (=eroi)’ cu accepţiunea ‘tuturor eroilor’; POLTAVIO - sintagmă formată din cuvintele poli ‘mult’ şi tava
‘puternic’, comparabil cu adj. lat. pollens, polentis ‘puternic, de temut, superior’; LINATO ‘limită, capăt, linie de
demarcaţie’, comparabil cu lat. linea.
Urmează o scriere alfabetică îmbinată cu o scriere pictografică şi probabil simbolică.
Pe placa aflată la Muzeul Naţional de Arheologie se află chipul de bărbat cu căciulă ornată, aparent cu
imaginea unui bour culcat sau doar cu cea a unui cap de bour, foarte probabil, Dromihete. În stânga chipului, un
triunghi include imaginea unui şarpe sub care se disting literele - ΠΑΤΡΕ(?) - iar în dreapta, alt triunghi, cu imaginea
unui cal şi însemnarea ΙΛΑΝΕ (?) scris dedesubt. Însemnele acestea par a fi atributele reprezentative ale unor triburi
getice - foarte probabil pontice. Astfel, calul reprezintă pe geţii din regiunea de nord-vest a Dobrogei de azi (vezi
calul figurat, în stânga, pe zidul cetăţii), geţi denumiţi într-o serie de texte „SKIT GET”, adică geţi sciţi, iar şarpele
pe geţii din jurul Genuclei[4].
În centrul tăbliţei se află «Monumentul Sacru» sub forma unui dreptunghi umbrit în părţile laterale marcând
un cilindru întrerupt de un triunghi în vârful căruia se află o statuie, triunghi flancat de alte două statui. Pe corpul
cilindrului se află un vas din care iese un şarpe încolăcit. Monumentul este flancat în ambele părţi de două statui
58