De ce Eminescu? - Dacia.org

More documents

Recommendations

Info

nr. 59, mai–iunie 2009 DACIA magazin pe rîndul de jos se văd doar 8 litere. Pe rîndul de sus scrie: ANTIGONA LU LOZANIS , nume cu formă de exprimare românească. 3) Plăcuţa nr 16 Metodologie:am folosit limba română la citirea acestor texte. Concluzii: nu ne-am romanizat.Cei care au spus că româna nu vine din latină au dreptate.Întrega istorie a românilor şi a altor neamuri cu limbi zise romanice precum şi romanistica trebuie revizuite. Darius al lui Hystaspe Lucreţia Eugenia BREZEANU Cunoscuta şi comentata poezie ale lui MIHAIL EMINESCU, SCRISOAREA III, care reda, într-un stil unic, un moment al istoriei noastre medievale. În aceasta poezie - poem sunt foarte multe referiri la istoria veche si straveche a locuitorilor acestui spaţiul geto-dacic, nord dunărean. Aflăm despre campaniile de cucerire marele imperiu persan în care aveau supremaţia dinastia Achemenida reprezentată, la acele timpuri, de DARIUS al lui Hystaspe, conform documentelor greceşti dar care pe numele lor adevarat, DARAYAYAHUSH (522-486 ien) respectiv VISHTASPA din documentele persane, documente care au fost date circuitului istoric abia in 1966! dar conform aceloraşi documente persane prin aceste locuri Carpato-Danubiano- Pontice a mai ajuns în campanii de cucerire şi XERSES I, adică KHASHAYARSHA (486-465 ien). De aici putem constata cu uşurinţă ce inexactitate au, în ceea ce privesc denumirile, onomastice şi geografice, scrierile greceşti şi să 47
DACIA magazin 48 nr. 59, mai–iunie 2009 ne gândim că de fapt nici ZAMOLXE sau ZALMOXE nu poate fi numele adevarat al MARELUI ZEU al getodacilor şi al altor popoare antice nordice ale Europei. ** În Iran există un important centru istoric Mudan, teritoriu administrativ Bishapur care are un singur monument, o statuie colosală de aprox 20 de metri care-l reprezintă pe regele ( shach’inshach) Shapur care a trăit în a doua jumătate a secolului al 3-lea al en., care are ţinuta oficială, costumaţia, coroana, chiar şi cuafura, evident chiar uimitor de asemănatoare cu ale voievodului MIRCEA cel BĂTRÂN, erou-personaj al poeziei SCRISOAREA III. De fapt este o ţinută asemănătoare cu acea cu care este reprezentat şi Negru Vodă în tabloul votiv de la Biserica Domnească, Curtea de Argeş. *** Este posibil ca această asemănare să nu fie întâmplătoare, pentru că în documentele persane care de fapt sunt denumite, în cultura iraniană, FARSY, există din dinastia sassanidă, un rege Yazdgerd II, care a avut trei urmaşi, Hormuzd care în 459 este înlocuit de fratele sau Firuz (care în unele documente este şi Piroz) care este înlocuit în 484 de VALASH! Acesta în 488 este alungat de Kavad o rudă princiară care i permite să ia din ţară tot ce doreşte dar să plece! Şi acesta pleacă după ce între cei doi se „prafează un tratat de asistenţă şi ajutor, urmat de o vastă corespondenţă! Din care rezultă că Valah era adeptul unui cult al lui SARABA , o fiinţă fantastică cu oarecare asemănare cu şarpele care se autodevorează. Dar VALASH în corespondenţă apare… BASSARABA ! la fel se desemnează această familie până la domnitorul Constantin BRÂNCOVEANU care astfel îşi scrie numele la Biserica Domniţa BĂLAŞA din Bucureşti. Balada Păcurarul – varianta bănăţană a Mioriţei Prof. Constantin GIURGINCA Profesorul George Călinescu, proaspăt absolvent al Şcolii de Înalte Studii de la Roma (întemeiată de Vasile Pârvan), e repartizat în primul său an de profesorat în Timişoara la Liceul Constantin Diaconovici Loga, anul şcolar 1928 – 1929. Profesorul îşi îndeamnă elevii să culeagă folclor, iar unul dintre ei, Ioan Fonoş, se întoarce cu un fragment din balada Mioriţa cules din zona Lugojului, satele Berini, Ramna etc. Profesorul Călinescu i-a cerut să caute şi restul de fragmente care lipseau. A avut şansa ca, prin anii 1935 – 1936, să poată asculta „Cântecul Păcurariului” la o cabană forestieră din zona munţilor Armeniş, spre Muntele Mic. Acea variantă închega toate fragmentele mozaicate culese de Ioan Fonoş de-a lungul a peste 8 ani. Tăietorul de lemne care a cântat-o exterioriza şi interioriza jelania şi tânguirea baciului mioritic. El cânta, apoi declama, apoi juca interpretând textul. Ioan Fonoş a mărturisit că muzica era o doină la lamentaţia ciobanului, când dansa, muzica era un cântec de joc, pe care îl juca, ca apoi să revină la plângere şi jeluire. În momentele sale de transfigurare mistică, trăind misterul orfic al jelaniei şi incantaţiei, tăietorul părea rupt de tot ce-l înconjoară, trăindu-şi aidoma acţiunile scenariului pe care îl reactualiza în clipele acelea. Textul literar îl avem prin providenţiala sârguinţă a culegătorului de folclor Ioan Fonoş, dar textul muzical? Acesta a circulat în satele bănăţene sub formă de colind: „Cântecul Păcurariului”. Un alt descoperitor de nestemate folclorice, Sabin Drăgoi, culege numeroase colinde şi cântece bătrâneşti din Banat, prin care şi doina notată de dânsul cu numărul 30, care e o variantă a Mioriţei, culeasă în comuna Belinţ şi care va deveni laitmotivul rapsodiei bănăţene dedicată lui George Enescu. Melodia îl va impresiona pe compozitorul Paul Constantinescu care a utilizat şi varianta belinţeană a baladei Mioriţa, culeasă de Sabin Drăgoi, în madrigalul „Mioriţa”,
Page 2 and 3: nr. 59, mai-iunie 2009 De ce Emines
Page 4 and 5: nr. 59, mai-iunie 2009 Omagiu Un va
Page 6 and 7: nr. 59, mai-iunie 2009 magazin DACI
Page 8 and 9: nr. 59, mai-iunie 2009 DACIA magazi
Page 12 and 13: nr. 59, mai-iunie 2009 Dacia emines
Page 16 and 17: nr. 59, mai-iunie 2009 Eminescu şi
Page 36 and 37: nr. 59, mai-iunie 2009 Eminescu - u

De ce Eminescu? - Dacia.org

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?