De ce Eminescu? - Dacia.org

More documents

Recommendations

Info

nr. 59, mai–iunie 2009 Omagiu Un valah total – Josif Constantin Drăgan DACIA magazin Conf.univ.dr. G.D. ISCRU Ca să spui mai multe despre acest Om, născut sub semnul altruist şi generos al Gemenilor, în Lugojul Banatului, cuvintele pot deveni firave. Cu o educaţie serioasă şi respect pentru scara valorilor, a „încercat“ – cum zice – să trăiască din ideile sale, fără să depindă de ceilalţi. Şi astfel s-a realizat – cum însuşi o spune şi cum consideră toţi cei care l-au cunoscut ori ştiu despre dânsul. Este şi sfatul testamentar pe care îl dă tinerilor. Competent, inventiv, curajos, a devenit un mare om de afaceri iar din prea-plinul afacerilor sale o mare parte a dat-o culturii. Culturii naţionale, spre binele şi eternizarea Neamului, ca orice creator în cultură. Culturii europene, ca printr-o tot mai bună cunoaştere reciprocă să se ajungă la o cât mai paşnică şi armonioasă convieţuire pe bătrânul continent. Deşi, prin forţa lucrurilor, s-a mutat (1940) în ţara din care odinioară s-au pornit asupra pământenilor de la Carpaţi şi Dunăre cumpliţi cuceritori de altă dată, totuşi, ca un dac ce nu şi-a pierdut conştiinţa identităţii, a simţit – „din părinţi în prunci“ – a ştiut şi a spus cu voce tare care-i sunt strămoşii reali. A concentrat energii de simţire şi de spirit pentru a-i repune în evidenţă cu locul, rostul şi rolul lor, să poată fi cunoscuţi şi recunoscuţi de toţi conaţionalii aflaţi sub presiunea unei teze false, fără a-şi altera câtuşi de puţin sentimentele pentru cea de a doua patrie a sa şi sentimental paneuropean. Odată mai mult, l-a eternizat în stâncă pe Marele Rege Decebal, cel care s-a jertfit pentru Neamul său. Pentru toate acestea şi pentru multe câte mai pot fi spuse, noi, întruniţi azi la cel de al 10-lea Congres Internaţional de Dacologie, Congres jubiliar, aducem un pios Omagiu valahului total Josif Constantin Dragan, trecut în lumea celor drepţi. Şi rămânem în aşteptarea Operei sale integrale cu care a intrat în Panteonul Dacologiei. Josif Constantin Drăgan – imagini reprezentative 3
DACIA magazin 4 nr. 59, mai–iunie 2009 Primul Congres fără Nicolae Ţicleanu Era în anul 2000, când primul Congres Internaţional de Dacologie deschidea drumul către ceea ce astăzi numim mişcarea dacologică organizată. Destul de puţini, la început, au fost aceia care nu s-au temut să se ia la trântă cu dogmele, cu o istorie prăfuită, care se cerea rescrisă în limitele decenţei şi al adevărului. Printre lectorii acestui prim congres îl descopeream atunci pe profesorul Nicolae Ţicleanu, care, alături de soţia sa, prezenta o lucrare deosebit de interesantă „SPIRALA, STRAVECHI SIMBOL CARPATO-DUNAREAN“. Am ascultat-o atunci cu atenţie, am recitit-o de câteva ori de-alungul timpului şi am conştientizat că autorul ei nu este numai un curajos al dacismului, ci un om deosebit de prob în afirmaţiile pe care le transmite mai departe, un migălos al cercetării, un profesionist care îşi lega orice ipoteză de cercetarea ştiinţifică şi mai puţin de viziuni sau păreri nefondate şi peste toate acestea, un entuziast iubitor al adevărului dacic. De la un an la altul aşteptam cu nerăbdare să citesc lucrările prezentate cu regularitate de Nicolae Ţicleanu la congresele de dacologie. Din al doilea an devenise un greu al dacologilor, o voce care răsuna competent şi care cu greu putea fi contrazisă Citindu-le deveneam mai bogat în cunoştinţe, mai fericit că oameni de talia sa sunt înclinaţi spre aflarea adevărului punând umărul la descoperirea secretelor ascunse ale dacilor. Nicoale Ţicleanu, eminent geolog de o viaţă, era frate de cruce cu piatra. O cunoştea mai bine decât alţii, o preţuia şi o studia la cele mai înalte cote. El era poate singurul care ştia să vorbească cu pietrele dacilor acolo sus în Incinta Sacră. Mi-l aduc aminte aplecat peste andezitul Sanctuarului Mare, pipăind fiecare colţ şi povestindu-ne felul în care dacii îmblânzeau duritatea stâncii. Pasiunea sa cea mai mare era Ceahlăul. Acolo vedea el un posibil Munte Sfânt al dacilor, un posibil arhetip pentru renumite construcţii antice. Studia lumina care cădea de-asupra Ceahlăului în diferitele perioade ale anului, cu adânci semnificaţii în ştiinţele ascunse ale civilizaţiei dacice, studia straturile de piatră dăltuite în trunchiul semeţ al Ceahlăului şi povestea tuturor despre minunea de munte care sălăşluia în sufletul său generos. Dar din păcate povestea Ceahlăului s-a frânt. Brusc şi nemeritat. Nicolae Ţicleanu a plecat dintre noi la o vârstă la care mai putea da multe din visteria sufletului său. Prin ceea ce a lăsat în urma sa, moartea pare să nu însemne nimic. Recitind scrierile sale ai senzaţia că ele sunt vii, că-ţi pătrund în suflet ca şi atunci când Nicolae Ţicleanu vorbea în faţa tuturor cu vocea sa sobră şi răsunătoare. Şi atunci ai senzaţia că Nicolae Ţicleanu nu a murit. A plecat, doar puţin, la zei, să le afle secretele. Din păcate anul acesta la congres el nu va fi în sală şi nu-l vom mai auzi. Dar cu siguranţă el ne va privi, de acolo de sus, de pe norii albi ce învelesc misterios Ceahlăul acolo unde le povesteşte zeilor despre daci, despre piatră şi despre istoria noastră pierdută care se străduieşte să iasă la lumină. Să-i fie odihna uşoară şi împăcată. Eminescu şi „părintele istoriei“ Prof. dr. Mihai PoPESCU, Biblioteca Militară Naţională „Aceeaşi pasiune de cunoaştere l-a îndreptat deopotrivă şi spre aprofundarea lui Herodot, pe care-l pătrunde, am putea spune, tot atât de amănunţit cât şi pe Platon.” Dimitrie Murăraşu: Mihai Eminescu. Viaţa şi Opera (1983). Atât prietenii şi cunoscuţii, cât şi cercetătorii vieţii şi operei lui Mihail Eminescu au remarcat solida sa cultură istorică, din străvechime până la evenimentele politice contemporane lui, iar condeiul său de ziarist „angajat politic” făcea adeseori apel la autoritatea informaţiilor transmise de Herodot, cu peste două milenii în urmă.
Page 2 and 3: nr. 59, mai-iunie 2009 De ce Emines
Page 6 and 7: nr. 59, mai-iunie 2009 magazin DACI
Page 8 and 9: nr. 59, mai-iunie 2009 DACIA magazi
Page 12 and 13: nr. 59, mai-iunie 2009 Dacia emines
Page 16 and 17: nr. 59, mai-iunie 2009 Eminescu şi
Page 36 and 37: nr. 59, mai-iunie 2009 Eminescu - u
Page 54 and 55:
nr. 59, mai-iunie 2009 magazin DACI
Page 56 and 57:
nr. 59, mai-iunie 2009 DACIA magazi
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
nr. 59, mai-iunie 2009 magazin DACI
Page 64 and 65:
show all

De ce Eminescu? - Dacia.org

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?