De ce Eminescu? - Dacia.org

More documents

Recommendations

Info

nr. 59, mai–iunie 2009 De ce Eminescu? DACIA magazin Dr. Napoleon SĂVESCU Preşedintele Fundaţiei Dacia Revival International Doamnelor şi domnilor A trecut deja un deceniu de când Hotelul Intercontinental din Bucureşti găzduia, în Sala Rondă, primul Congres Internaţional de Dacologie. Titlul congresului, Sarmisegetusa 2000, deschidea drumul spre ceea ce numim astăzi mişcarea dacologică organizată. Anual, cu regularitate, au urmat alte congrese care aduceau, de la o ediţie la alta, noutăţi dintre cele mai interesante în domeniul atât de văduvit al istoriei dacilor. Prin munca plină de dăruire a cercetătorilor, au fost scoase la lumină obiecte şi documente ce atestă fără tăgadă că civilizaţia dacică, una dintre cele mai înfloritoare ale antichităţii, nu a dispărut odată cu părăsirea teritoriului de către coloniştii romani, ci a continuat milenii de-a rândul stabilindu-se vizibil în conştiinţa poporului daco-român de astăzi. Au fost prezentate lumii întregi personalităţi remarcabile, necunoscute cărţilor de istorie, personalităţi care au încununat, prin activitatea lor, întreaga istorie a dacilor şi care au lăsat urme adânci în colbul celor două milenii trecute. Burebista, Nicolae Densusianu, Decebal, Tomiris, Regalian sunt doar câteva personalităţi ignorate pe nedrept de-a lungul anilor, dar omagiate la congresele noastre de dacologie. În anul acesta, 2009, cel omagiat este Mihai Eminescu, poetul-nepereche al românilor de pretutindeni. De ce Eminescu? În primul rând pentru că Eminescu este geniul creator al neamului nostru iar în 15 iunie se împlinesc 120 de ani de la prematura şi tragica sa moarte. Fundaţia Dacia Revival îşi face o datorie de onoare omagiind o astfel de personalitate chiar pe fondul nepăsării autorităţilor române. În al doilea rând îl omagiem pe Eminescu pentru că opera sa vibrează de dragoste şi de respect pentru istoria dacilor. Vizibil şi consistent marcat de întâlnirile sale cu Nicolae Densuşianu, adolescentul Eminescu avea să cultive învăţăturile mai vârstnicului său prieten de o asemenea manieră, încât întreaga sa operă este jalonată de momente, de locuri sau de personaje ale istoriei strămoşilor şi, în special, ale dacilor. Studiind opera lui Densuşianu, dar şi legendele care circulau la acea vreme, Eminescu îşi conduce cititorul în fascinanta şi misterioasa lume a dacilor creând dialoguri pline de fior ancestral. Memorabilă este succinta descriere a Sarmisegetusei pe care poetul nu avea cum să o vadă din moment ce ea nu era la acea perioadă descoperită. „Mai stă-nrădăcinată-n munţi de piatră, Cu murii de granit, cu turnuri gote, Cetatea-mi veche Sarmisegetuza?“ se întreba Eminescu. La fel, pe tot parcursul operei sale, îşi înmoaie pana sa sensibilă în ancestralitate pictând momente memorabile ale istoriei dacilor. Unificatorul Burebista şi regele-erou Decebal, frumoasa zână Dochia şi Sarmisegetusa cea dăltuită în piatră, zeii daci ce locuiau în poarta solară şi, cu precădere, Zamolx, toate acestea, alături de multe altele, creează o frescă de o inegalabilă frumuseţe despre „raiul Daciei veche-a zeilor împărăţie“. Mai presus de toate însă, imperativul slogan eminescian care însoţeşte titlul congresului nostru şi care spune că „Totul trebuie dacizat oarecum de-acuma-nainte în România!“ exprimă, fără intenţia de a răstălmăci, un Eminescu neîmpăcat cu felul în care este tratată istoria noastră, un Eminescu ironic faţă de farsori şi faţă de guvernanţii care fabrică istoria după diferite conjuncturi politice, într-un cuvânt, un Eminescu extrem de actual şi de ancorat în realitate. Acestea sunt motivele pentru care am ales Eminescu. Acestea sunt motivele pentru care, stimaţi participanţi la cel de-al X-lea Congres Internaţional de Dacologie, vă invit să vă aplecaţi atenţia asupra operei eminesciene şi să descoperiţi multiplele valenţe ale celui care şi-a închinat scurta, dar rodnica sa viaţă, unei opere ce va dăinui peste secole, a unei opere pline de sentimente de dragoste şi respect faţă de istoria neamului său, faţă de strămoşi şi faţă de ţara sa, eterna Dacie. Şi cum altfel să încheiem decât cu ultima strofă a celebrului poem „Scrisoarea III“ care reprezintă esenţa crezului eminescian în privinţa luptei cu dogmele, cu ignoranţa, cu aroganţa şi cu falsificarea istoriei. „Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici; Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici. Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei, Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!“ 1
DACIA magazin 2 Blestemele Sarmisegetusei În poezia sa Odin şi poetul Eminescu se întreba: Mai stă-nrădăcinată-n munţi de piatră Cu murii de granit, cu turnuri gote, Cetatea-mi veche Sarmisegetuza ? nr. 59, mai–iunie 2009 Vladimir BRILINSKY Imaginile nu mai au nevoie de comentarii. Ele vorbesc de la sine. Poate doar un răspuns adresat poetului peste veacuri: Nu Eminescule, cetatea ta Sarmisegetuza nu mai stă, acolo sus în munţii de piatră. Ea moare puţin câte puţin sub ochii noştri, şi murii de granit se duc la vale, iar cei ce trebuie să vegheze, ca ea să trăiască de-a pururi, se fac că nu le pasă făcând cetatea de batjocură. Şi vorba ta, poet naţional: Cum nu vii tu Ţepeş doamne!!!
Page 4 and 5: nr. 59, mai-iunie 2009 Omagiu Un va
Page 6 and 7: nr. 59, mai-iunie 2009 magazin DACI
Page 8 and 9: nr. 59, mai-iunie 2009 DACIA magazi
Page 12 and 13: nr. 59, mai-iunie 2009 Dacia emines
Page 16 and 17: nr. 59, mai-iunie 2009 Eminescu şi
Page 36 and 37: nr. 59, mai-iunie 2009 Eminescu - u
Page 52 and 53:
nr. 59, mai-iunie 2009 magazin DACI
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
nr. 59, mai-iunie 2009 DACIA magazi
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
show all

De ce Eminescu? - Dacia.org

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?