pdf romana - Universitatea Transilvania

priveşte lungimea porţiunii de tulpină cu cepuri şi ramuri uscate (zona de calitate axială II
A).
- Pentru toţi arborii examinaţi, dacă la secţiunea de 1,3m, zona de lemn de rezonanţă
acoperă pe rază, lăţimea unui semifabricat (120mm), nu se remarcă modificarea cu
înălţimea, a clasei de calitate structurală a arborelui. Altfel spus, calitatea structurală se
păstrează odată cu depărtarea de la secţiunea de bază. Potrivit acestei observaţii, lemnul
arborilor de molid de rezonanţă poate fi evaluat structural foarte precis, doar prin informaţii
provenite de la înălţimea de 1,3m. De la o anumită înălţime a arborelui, rondele examinate
au fost clasate în clasa a 4-a de rezonanţă, însă nu din cauza valorilor necorespunzătoare ale
indicilor calitativi ai lemnului de rezonanţă, ci datorită faptului că lăţimea zonei cu lemn de
rezonanţă, micşorându-se odată cu descreşterea axială a diametrului, nu mai acoperă lăţimea
unui semifabricat de vioară de mărimea uzuală 4/4;
- Lăţimea zonei A de calitate radială, pentru majoritatea arborilor examinaţi,
înregistrează o descreştere axială scăzută până la înălţimea de 5,3 - 7,3 m a arborelui, după
care înregistrează o scădere accentuată.
- Lăţimea zonei C se micşorează odată cu depărtarea de sol, legătura fiind de intensitate
mare (r = 0,61***). Această observaţie are o deosebită importanţă practică, deoarece arată
că zona C de calitate (zona fără rezonanţă) descreşte proporţional cu descreşterea
diametrului arborilor. În felul acesta, se explică posibilitatea utilizării lemnului de la înălţimi
mai mari pe trunchi;
- Odată cu depărtarea de sol (până la înălţimea analizată de 17,3m) nu există diferenţe
majore între indicii calitativi ai inelelor anuale, ceea ce întăreşte ideea folosirii lemnului de
la diferite înălţimi ale trunchiului pentru semifabricatele de instrumente muzicale.
- Proporţia de lemn târziu din inelele anuale pentru zona A de calitate radială
înregistrează o scădere cu depărtarea de sol, corelaţia fiind de intensitate medie (coeficientul
de corelaţie Spearman având valoarea de -0,3);
- Pentru zonele radiale cu calităţi de rezonanţă (zonele A şi B) omogenitatea structurală
a lemnului, cercetată prin indicii calitativi ai inelelor anuale, se păstrează cu depărtarea de la
sol şi chiar înregistrează o creştere.
8.1.3.1. Referitor la examinarea defectelor de formă la arborii pe picior
- Cercetările noastre sugerează că odată cu creşterea lăbărţării trunchiului la arborii de
molid de rezonanţă, creşte calitatea structurii lemnului din secţiunea diametrului de bază.
- Cercetările noastre au concluzionat că în arboretele studiate indicii de zvelteţe pentru
arborii de molid de rezonanţă prezintă în general valori de 60-80%.
8.1.3.2. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă de pe secţiunea transversală a
buştenilor
- Este necesară definirea unor clase de admisibilitate a unor defecte precum:
excentricitatea, ovalitatea şi rulura, pentru buştenii de molid de rezonanţă. Potrivit S.R.
1294/1993 aceste defecte sunt considerate inadmisibile pe buştenii de molid de rezonanţă.
Investigaţiile întreprinse la fabrica Gliga că până la anumite valori pot fi utilizaţi şi buştenii
cu astfel de defecte.
- Excentricitatea buştenilor de picior ai arborilor de molid de rezonanţă are valori de la
scăzute la medii pentru capătul gros (secţiunea de la cioată), oscilând între 2,85 şi 17,09%.
Pentru capătul subţire al buştenilor de picior (aflat la lungimi de peste 8m), valoarea
excentricităţii este foarte mică (de regulă sub 5 %). Exentricitatea la cioată, cel puţin până la
valorile de 15-17%, determinate la buştenii examinaţi la fabrica Gliga, nu face ca materialul
să fie inapt pentru rezonanţă.
- Ovalitatea arborilor de molid de rezonanţă, pe secţiunea de la cioată are valori între 4-
38 %, conform cercetărilor. Toţi buştenii pentru care ovalitatea la capătul gros (secţiunea de
99