pdf romana - Universitatea Transilvania

ani. Abia de la o vârstă de circa 80 de ani, pentru majoritatea arborilor de molid de
rezonanţă începe formarea zonei A de calitate structurală);
- Ajustarea polinomială a variaţiilor radiale ale lăţimilor medii pe circumferinţă pentru
inelele anuale ale arborilor de molid de rezonanţă eşantionaţi cu rondele, din u.a. 111B, U.P.
IV Fâncel, O.S. Fâncel, a dus la concluzie deosebit de interesantă referitoare la gospodărirea
arboretelor cu molid de rezonanţă: tratamentul tăierilor/regenerărilor progresive nu este
potrivit pentru gospodărirea molidului de rezonanţă, întrucât duce la activarea creşterilor
radiale la arborii de molid de rezonanţă rămaşi pe picior.
- Variaţia radială a diferenţelor între inelele consecutive ale rondelelor de la 1,3m arată
că indicatorul calitativ al diferenţei dintre inelele consecutive are valori mai mici de 0,5mm,
ceea ce atestă calitatea deosebită a lemnului arborilor eşantionaţi cu rondele.
- Valoarea minimă a diametrului pe care trebuie să îl prezinte buşteanul la înălţimea de
1,3m a fost denumită diametrul de bază minim pentru arborii de molid de rezonanţă (dminr).
În urma cercetărilor s-a obţinut pentru acest diametru valoarea de 38cm. Reiese astfel că în
cazul gospodăririi arboretelor cu molid de rezonanţă din munţii Gurghiului, prin adoptarea
codrului grădinărit, diametrul ţel fixat pentru arborii de molid de rezonanţă trebuie să
depăşească valoarea de 38 cm.
- Prin repartiţia arborilor eşantionaţi pe clase de calitate structurală s-a ajuns la o
concluzie excepţională: după structura lemnului, examinată pe probele de creştere, arborii
din care pot fi debitate semifabricate pentru instrumente muzicale participă în arboret în
proporţie remarcabilă (54% din totalul arborilor cu diametre de peste 20cm), Cercetările
noastre evidenţiază aşadar aspecte noi referitoare proporţia de participare în arboret a
arborilor molid cu lemn de rezonanţă, aspecte care se sprijină pe date legate de structura
interioară a lemnului. nu doar de morfologia arborilor pe picior.
- Prin examinarea eşantioanelor (probe de creştere şi rondele), în corespondenţă cu
morfologia arborilor pe picior, s-a concluzionat că se întâlneşte lemn apt pentru
semifabricate de instrumente muzicale şi la arborii de molid care morfologic nu se
încadrează în toate caracterele amintite de N. Paşcovici (1930a, 1945), adică şi la arborii
care prezintă coroană asimetrică, cu elagaj foarte bun doar pe jumătate din aria laterală a
tulpinii, arbori consideraţi în trecut lipsiţi de rezonanţă.
- Există diferenţe foarte mici în ceea ce priveşte calitatea structurală a lemnului de molid
de rezonanţă, pe direcţiile cardinale ale arborilor.
- Rezultatele cercetărilor noastre infirmă ipoteza potrivit căreia cel mai bun lemn de
rezonanţă se obţine de pe direcţia cardinală sud (ipoteză susţinută de W. Kolneder, 1998);
din cercetările noastre rezultă că între cele 4 direcţii cardinale există diferenţe calitative
foarte mici, iar din punct de vedere matematic, cea mai bună calitate a lemnului este cea de
pe direcţiile est şi vest, direcţia sud clasându-se pe locul al treilea;
- Interpretările statistice referitoare la mărimea zonelor axiale de calitate ale arborilor
din suprafaţa de probă principală au condus la următoarele concluzii:
- arbori de molid de rezonanţă prezintă lungimi ale coroanei destul de variabile, de unde
rezultă că lungimea coroanei are o mică influenţă la exprimarea calităţii structurale a
arborilor.
- pentru arborii de molid de rezonanţă s-a obţinut o lungime a coroanei de circa 33-66%
din înălţimea arborelui.
- Între arboretele cercetate există diferenţe foarte mari referitoare la porţiunea de tulpină
complet elagată (fără ramuri şi cepuri), numită Zona I de calitate axială. Există diferenţe
mari între arboretele cercetate cu privire la lungimea părţii de coroană cu asimetrie (zona de
calitate axială II B). Nu sunt diferenţe semnificative între arboretele cercetate, în ceea ce
98