pdf romana - Universitatea Transilvania

espectiv definirea unor clase structurale de calitate pentru molidul de rezonanţă. În acelaşi
timp, cercetările întreprinse la noi în ţară, orientate mai ales în direcţia aspectelor de
ecologie şi silvicultură, nu au fost axate pe abordarea unor corespondenţe între morfologia
arborilor pe picior şi structura interioară a lemnului, iar corelaţia între morfologia,
defectologia arborilor pe picior şi exigenţele fabricanţilor de instrumente muzicale, a fost
tratată foarte sumar.
8.1.2. Referitor la cadrul fizico-fito-geografic al teritoriului cercetărilor
- Prezenţa molidului de rezonanţă din munţii Gurghiului este strâns legată de prezenţa a
două forme de relief vulcanic: Caldera Fâncel – Lăpuşna şi craterul Seaca – Tătarca ale
căror roci predominante sunt andezitele cu amfibolii. Culmile ce definesc aceste forme de
relief constituie un fel de fortăreaţă în interiorul căreia sunt localizate arboretele cu molid de
rezonanţă, protejate astfel împotriva vânturilor. Aşa se explică proporţia în general scăzută a
lemnului de compresiune la arborii din aceste arborete;
- Pentru teritoriul cercetat, au fost identificate două tipuri de staţiuni în care s-a remarcat
prezenţa molidului de rezonanţă: 2.3.3.3./R (Montan de molidişuri, Ps, brun acid şi andosol,
edafic mare şi mijlociu, cu Oxalis-Dentaria şi 2.3.3.2. (Montan de molidişuri. Pm, brunacid,
edafic submijlociu cu Oxalis - Dentaria±acidofile. Este de remarcat că al doilea tip de
staţiune nu apare în literatura de specialitate ca staţiune cu molid de rezonanţă.
8.1.3. Referitor la arhitectura calităţii de rezonanţă a fusului
- Cercetarea calităţii lemnului de molid de rezonanţă s-a realizat atât prin intermediul
rondelelor prelevate arbori exploataţi, de la înălţimi diferite ale tulpinii arborilor de molid de
rezonanţă, cât şi prin inter probelor de creştere. Examinarea acestor eşantioane a dus la
definirea indicatorilor calitativi ai lemnului de molid de rezonanţă: lăţimea inelelor anuale,
proporţia de lemn târziu din inelele anuale, diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive. Sa
arătat că pornind de la aceşti indicatori pot fi delimitate zonele de calitate radială ale
lemnului de rezonanţă (zonele A, B şi C) în concordanţă cu exigenţele fabricanţilor de
instrumente muzicale;
- Delimitarea zonelor de calitate radială a lemnului de molid de rezonanţă s-a făcut după
examinarea coroborată a graficelor de variaţie cu vârsta a celor trei indicatori ai inelelor
anuale (lăţimea, proporţia de lemn târziu, diferenţa dintre inelele consecutive), pentru
fiecare rondelă sau probă de creştere examinată;
- Delimitarea zonelor de calitate radială a dus la definirea unor modele de calitate radială
în secţiunea diametrului de bază, definite pentru prima dată în literatură, nu doar după
indicatorul lăţimea inelelor anuale, ci ţinând cont şi de alţi indicatori calitativi: proporţia de
lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive,. În urma cercetărilor s-a concluzionat că
cel mai răspândit model de calitate radială, pentru arboretele cercetate, este cel cu
succesiunea C-B-A. Apariţia altor modele de calitate radială ar putea fi explicată prin
existenţa unor particularităţi genetice şi/sau staţionale;
- Delimitarea zonelor de calitate radială, după valorile mediei tuturor variaţiilor,
evidenţiază modelul general de variaţie radială al lăţimilor inelelor anuale pentru molidul
de rezonanţă din Munţii Gurghiului (modelul C-B-A), cu următoarea succesiune a zonelor
de calitate radială:
- zona C, lipsită de rezonanţă, caracteristică primilor circa 30 de ani,
pentru care media lăţimilor inelelor anuale este în jur de 2,5mm;
- Zona B, aptă pentru rezonanţă, intermediară între zonele C şi A, cu
lăţimi ale inelelor anuale în jur de 1,5mm, care conţine circa 50 de
inele anuale;
96