pdf romana - Universitatea Transilvania

uzuală (mărimea 4/4), pot fi folosiţi la obţinerea unor semifabricate pentru viori de
lungime mai mică (de exemplu, viori cu mărimile 1/4; 1/8; 1/10, sau chiar viori de
artizanat, cu mărimile 1/16 şi 1/32);
c) Ameliorarea procesului tehnologic de obţinere a cherestelei brute de rezonanţă
Înainte de spintecarea în jumătăţi este necesară însemnarea diametrului pe care se
va face spintecarea. În cazul buştenilor cu noduri grupate pe jumătate sau pe sfert din
aria laterală a buşteanului, se va însemna acest diametru, astfel încât să se separe
jumătatea de arie laterală cu noduri de cea fără noduri sau cu mai puţine noduri. În mod
similar, la debitarea în sferturi se va urmări separarea sfertului fără noduri sau cu mai
puţine noduri, de sfertul cu mai multe noduri.
c) Îmbunătăţirea procesului de debitare în semifabricate
S-a propus respectarea unui principiu, care a fost denumit principiul modificării
tipului şi categoriei semifabricatului. Potrivit acestuia, cheresteaua brută obţinută prin
debitare radială se examinează mai întâi în vederea posibilităţii de obţinere a
semifabricatelor de mărimea cea mai mare (contrabas şi violoncel). Dacă dimensiunile
pieselor de cherestea nu satisfac obţinerea acestor categorii de instrumente muzicale, se
va urmării dacă este posibilă obţinerea de semifabricate uzuale pentru vioară (mărimea
4/4). În situaţia în care nu este posibilă nici obţinerea acestora din urmă, se va urmări
dacă există posibilitatea debitării unui semifabricat de mărime mai mică, mergând prin
eliminare până la cele mai mici viori, viorile de artizanat (cu mărimile 1/16 şi 1/32).
Am propus, pornind de la relatările unor maiştrii, foşti angajaţi la vechiul I.P.L.
Reghin, să se aplice un principiu de utilizare al lemnului pe care l-am intitulat
principiul utilizării semifabricatelor cu pungi de răşină mici, conform căruia se vor
utiliza pentru producţie şi semifabricatele de contrabas care prezintă mici pungi de
răşină (cu lungimea ≤ l cm, lăţimea ≤ 0,8 cm şi grosimea ≤ 0,2 cm).
Propunem diversificarea semifabricatelor de la acelaşi tip de instrumente muzicale,
după mai multe categorii (tab. 6.80.).
8.1. Concluzii
Capitolul 8. Concluzii şi contribuţii personale
Lucrarea de faţă s-a dorit a fi o modestă contribuţie pentru o mai bună cunoaştere a
aspectelor legate de molidul de rezonanţă românesc. Cercetările întreprinse au dus la
elemente de originalitate referitoare la: particularităţile arboretele cu molid de rezonanţă şi
măsurile necesare gospodăririi durabile a acestora, caracteristicile morfologice şi calitatea
arborilor de molid de rezonanţă pe picior şi mai ales, la calitatea şi structura macroscopică a
lemnului de molid de rezonanţă, cercetate în corelaţie cu industria instrumentelor muzicale.
8.1.1. Referitor la literatura parcursă
- Literatura românească şi străină evidenţiază valoarea ridicată a lemnului de molid de
rezonanţă, consemnând că acesta reprezintă cea mai bună materie primă pentru
confecţionarea capacelor instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş. Molidul de rezonanţă
românesc este un relict al pădurilor naturale seculare care acopereau în trecut întreg arcul
carpatic. Raritatea molidului de rezonanţă şi micşorarea rezervelor acestui ecotip pe Glob
este consecinţa exploatărilor pădurilor naturale, în care a apărut şi s-a dezvoltat molidul de
rezonanţă, respectiv a simplificării structurii acestora. De-a lungul timpului, cu toate că
molidul de rezonanţă a surescitat un deosebit interes pentru cercetarea silvică, au existat
relativ puţine preocupări legate de estimarea calităţii lemnului de molid de rezonanţă,
95