pdf romana - Universitatea Transilvania

întrucât majoritatea arborilor cu acest diametru au vârsta cuprinsă între 160-180 de ani,
adică corespunzătoare vârstei exploatabilităţii pentru arborii de molid de rezonanţă;
- întrucât pădurea trebuie să prezinte o consistenţă plină care să asigure o bună
realizare a elagajului natural şi o coroană „strânsă” a arborilor de molid de rezonanţă,
operaţiunile culturale vor consta mai ales în extragerea speciilor copleşitoare, a
exemplarelor de molid rău conformate, atacate de boli şi dăunători. Răriturile vor avea
o intensitate slabă şi vor consta mai ales în extragerea exemplarelor care stânjenesc
arborii de molid de rezonanţă, împiedicând formarea la aceştia din urmă, a unor
coroane asimetrice. Primele rărituri, aplicate pe buchete sau grupuri aflate în stadiul de
păriş, vor lăsa mulţi arbori de viitor, întrucât până la diametre de 20-30 cm nu sunt
certitudini în ceea ce priveşte diferenţierea morfologică a arborilor de molid de
rezonanţă, faţă de cei obişnuiţi. Ulterior răriturile vor consta în selecţia pozitivă a
arborilor de molid de rezonanţă dar şi a celor obişnuiţi şi extragerea mai ales a
exemplarelor care stânjenesc formarea unei coroane simetrice la arborii de molid de
rezonanţă. Pentru o dezvoltare corespunzătoare scopului urmărit, coroana arborilor de
molid de rezonanţă, trebuie să se atingă, dar să nu se întrepătrundă cu vecinii;
- multe arborete dintre cele identificate cu molid de rezonanţă, deşi au fost cândva
pluriene, datorită exploatărilor şi-au pierdut această structură. În prezent, majoritatea
arboretelor cu molid de rezonanţă se află într-o structură relativ plurienă sau relativ
echienă. Din acest motiv, pentru a se ajunge la o structură optimă grădinărită, mai întâi
sunt necesare unele lucrări de transformare.
7.3.4.2.2. Propuneri referitoare la lucrările de transformare spre grădinărit a
structurilor prezente ale arboretelor cu molid de rezonanţă cercetate
Pentru aplicarea lucrărilor de transformare este necesar să fie întocmit graficul
distribuţiei reale a numărului de arbori pe categorii de diametre, pentru fiecare arboret
cu molid de rezonanţă, acesta oferind o imagine asupra structurii reale a acestora.
Pentru cunoaşterea structurii arboretelor cu molid de rezonanţă cercetate, au fost
amplasate în teren suprafeţe de probă, pentru fiecare în parte întocmindu-se graficul
distribuţiei reale a numărului de arbori pe categorii de diametre (fig. 7.4.). Propunerile
pentru lucrările de transformare din aceste arborete s-au făcut prin compararea acestor
grafice, cu graficul curbei normale de distribuţie a arborilor pe categorii de diametre în
arboretele grădinărite.
Distribuţiile reale din fig. 7.4., au fost realizate prin inventarierea tuturor arborilor
din suprafeţele de probă cercetate, pe categorii de diametre din 4 în 4 cm, pornind de la
categoria de 12 cm. Aşa cum se remarcă din fig.234, pentru majoritatea suprafeţelor de
probă analizate, distribuţiile reale ale numărului de arbori pe categorii de diametre se
caracterizează prin deficite la clasa arborilor subţiri (cu diam.< 24m) şi prin excedente
la clasele de arbori groşi (cu diam. de 40…48 cm) şi foarte groşi (cu diam. de peste
52cm). Pentru aplicarea lucrărilor de transformare în aceste arborete s-au propus mai
multe măsuri, printre care amintim:
- se va acţiona cu prudenţă la extragerea arborilor din categoriile de diametre
excedentare, cu arbori groşi şi foarte groşi, pentru a nu se deschide goluri mari în
arborete; Următoarea etapă va fi identificarea şi însemnarea arborilor de molid cu lemn
de rezonanţă care au diametrul mai mic decât diametrul-ţel fixat, aflaţi în categoriile de
89