pdf romana - Universitatea Transilvania

7.3.4.1. Gospodărirea arboretelor cu molid de rezonanţă prin identificarea
biogrupelor cu arbori de molid de rezonanţă
Potrivit unor cercetători (N. Geambaşu, 1995; G. Zlei, 2007), măsurile de
gospodărire în arboretele cu molid de rezonanţă exploatabile din nordul Moldovei,
trebuie să pornească, de la identificarea biogrupelor de arbori care conţin molid de
rezonanţă.
7.3.4.2. Gospodărirea molidului de rezonanţă din Munţii Gurghiului
Potrivit cercetărilor întreprinse în prezenta lucrare, în unele arborete studiate,
ponderea molidului de rezonanţă depăşeşte 30%, ceea ce însemnă că în aceste situaţii
gospodărirea pe biogrupe nu mai poate fii justificată, pe teren existând chiar buchete
de molid de rezonanţă (2-5 exemplare la un loc). Desigur această observaţie nu
însemnă un contraargument al gospodăririi în biogrupe, aceasta de altfel fiind
demonstrată a fi cea mia bună soluţie în arboretele cu molid de rezonanţă din nordul
Moldovei, ci doar o particularitate referitoare la unele arborete din munţii Gurghiului
care mai conţin o pondere ridicată de lemn de rezonanţă. Cercetările preliminarii au
arătat că există în Ocoalele silvice Gurghiu şi Fâncel şi arborete pentru care proporţia
arborilor de molid de rezonanţă este mult mai mică, arborete pentru care se justifică
neîndoielnic gospodărirea în biogrupe cu molid de rezonanţă.
Având în vedere ponderea ridicată a arborilor de molid de rezonanţă în unele
arborete studiate din munţii Gurghiului (u.a. 42 A; u.a. 43 B; u.a. 44 B şi u.a. 111B),
măsurile de gospodărire nu vor porni de la particularităţile biogrupelor ci de
particularităţile acestor arborete considerate ca întreg.
7.3.4.2.1. Propuneri pentru aplicarea tratamentelor în arboretele cu molid de
rezonanţă
Având în vedere particularităţile arboretelor cu molid de rezonanţă, propunem ca la
forma cunoscută de aplicare a acestui tratament să fie aduse unele amendamente:
- potrivit actualelor norme tehnice (***, 2000d) pentru pădurile de molid din clasa a
II-a de producţie se fixează, cu titlu orientativ, un diametru ţel de 72cm. Precizăm că în
astfel de arborete, aşa cu reiese din descrierile amenajamentelor (***, 2000a; ***,
2000b) se află şi arboretele cu molid de rezonanţă cercetate. Aceasta ar îndemna ca
pentru arboretele de molid de rezonanţă din Munţii Gurghiului să se fixeze un diametru
ţel de 72cm. Acest diametru, justificat pentru arborii de molid obişnuit, nu se justifică
însă pentru arborii de molid de rezonanţă. Prin examinarea rondelelor de la arborii de
molid de rezonanţă cercetaţi, s-a concluzionat că arborii de molid de rezonanţă ajung în
general la acest diametru, abia la vârste de peste 180 de ani. Din acest motiv propunem
ca pentru arborii de molid de rezonanţă să se fixeze un diametru ţel mai mic. S-a arătat
prin cercetările noastre (punctul 234.) că vârsta pe care o considerăm cea mai potrivită
pentru exploatarea arborilor de molid de rezonanţă, este vârsta de 160-180 de ani, când
peste 70% din arborii examinaţi depăşesc diametrul de 38cm (diametrul de bază minim
pentru arborii de molid de rezonanţă (dminr). În urma cercetărilor noastre, realizate pe
rondele şi probe de creştere extrase din arboretele examinate, s-a concluzionat că un
diametru ţel de 52-56 cm pentru arborii de molid de rezonanţă ar fi o soluţie potrivită,
88