pdf romana - Universitatea Transilvania

More documents

Recommendations

Info

În urma prelucrării statistice a măsurătorilor pentru culoarea solzilor, pentru suprafaţa de probă principală din u.a.43B (Anexa 3), s-au obţinut indicatorii statistici ai distribuţiei experimentale a mărimii parametrilor cromatici. 6.3.1. Examinarea statistică a diferenţelor între solzi, cu privire la mărimea indicilor culorii Pentru evidenţierea diferenţelor între solzi, cu privire la mărimea indicilor culorii solzilor, a fost aplicat testul Student (T). Rezultatele aplicării acestui test au evidenţiat următoarele concluzii: 1. Existenţa deosebirilor între faţa externă a solzilor şi existenţa deosebirilor între faţa internă a solzilor: - nu sunt deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea strălucirii în sectorul nordic al trunchiului (t = 0.149, p= 88.13%). Altfel spus, pentru direcţia nord a trunchiului arborilor gradul de strălucire al solzilor (indicele de culoare L*) are o stabilitate ridicată, neexistând diferenţe semnificative între arbori; - sunt deosebiri de strălucire pe faţa sudică a trunchiului (t = -6.077***, p = 0.0001%); adică pentru solzii de pe partea sudică a arborilor, gradul de strălucire are o variabilitate foarte mare, ceea ce însemnă că apar diferenţe mari între arborii populaţiei; - există deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea a* şi b* în sectorul nordic al trunchiului; - există deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea a* şi b* în sectorul sudic al trunchiului; 2. Existenţa deosebirilor între sectorul nordic şi cel sudic al trunchiului: - sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare (nord şi sud), cu privire la mărimea strălucirii (L*) şi a nuanţei de galben-albastru (b*) pe faţa externă a solzilor; - nu sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare (nord şi sud) cu privire la mărimea indicelui a* pe faţa externă a solzilor (t = 1.92 p = 5.9 %); - sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare cu privire la mărimea strălucirii (L*) şi a nuanţei de roşu-verde (a*) pe faţa internă a solzilor; - nu sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare cu privire la mărimea indicelui b* pe faţa internă a solzilor (t = 1,92; p = 6,01 %). 3. Existenţa deosebirilor între arbori de clase structural-calitative diferite, pornind de la mărimea indicilor culorii Pentru a putea fi surprinse eventualele deosebiri între arborii din clase structurale diferite, cu privire la indicii culorii, întreaga colectivitate de solzi examinaţi în u.a. 43 B, a fost analizată în legătură cu clasele de calitate structurală, apelându-se la analiza simplă de varianţă (tab. 6.71.). Aşa cum se poate remarca din tab. 6.71., nici unul din indicii cromatici testaţi nu realizează o diferenţiere semnificativă statistic între clasele structural-acustice ale arborilor din suprafaţa de probă principală amplasată în 43B. O oarecare indicaţie, cu privire la calitatea acustică a materialului, poate oferi numai intensitatea de roşu (a*) (probabilitatea de transgresiune asociată statisticii Ficher (F), fiind apropiată de nivelul semnificaţiei statistice). În fig. 6.89. este prezentat graficul dispersiei gradului de roşu pe faţa interioară. Analizând această figură se poate remarca: 80
- diminuarea gradului de roşu odată cu clasa de calitate structurală la arborii din primele 3 clase structurale; - mărimea nuanţei de roşu de pe faţa interioară a solzilor de pe sectorul nordic se distribuie după legea normală (curba verde); - pentru cele mai multe cazuri, mărimea nuanţei de roşu, cuprinde valori între 9 şi 12%. Tab. 6.71. Examinarea semnificaţiei statistice a legăturii dintre mărimea indicilor culorii şi clasa de calitate structurală a arborilor a* - mărimea nuanţei de roşu/verde (%) Fig. 6.89. Dispersia gradului de roşu pe faţa interioară a solzilor de pe sectorul nordic, în raport cu clasa de calitate structurală a arborilor 81
Page 1 and 2:
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
Page 3 and 4:
CUPRINS Teză Rezumat Prefaţă 3 8
Page 5 and 6:
6.1. Arhitectura calităţii de rez
Page 7 and 8:
pentru satisfacerea cerinţelor eco
Page 9 and 10:
asist la propria devenire profesion
Page 11 and 12:
staţionale şi particularităţile
Page 13 and 14:
complexităţii de factori de influ
Page 15 and 16:
- prelevarea de rondele de la buşt
Page 18 and 19:
Tab. 2.1. Volumul eşantionajului
Page 20 and 21:
- înălţimea arborelui (Ha, în m
Page 22 and 23:
- lăţimea plăcilor de solzi de l
Page 24 and 25:
S-a ales pentru scanare rezoluţia
Page 26 and 27:
termenul de zone de creştere trebu
Page 28 and 29:
- b* - mărimea nuanţei de galben/
Page 30 and 31: arbori de molid de rezonanţă iden
Page 32 and 33: De fapt aceste pungi nu reprezintă
Page 34 and 35: Din punct de vedere sistematic la m
Page 36 and 37: Tabelul 4.9. Condiţii pentru dimen
Page 38 and 39: s-a făcut prin examinarea vizuală
Page 40 and 41: Fig. 6.3. Stabilirea inelului carac
Page 42 and 43: 6.1.1.2.1. Interpretarea statistic
Page 44 and 45: Tab. 6.8. Mărimea coeficienţilor
Page 46 and 47: - diferenţa dintre două inele con
Page 48 and 49: V1,3 - vârsta estimată arborelui
Page 50 and 51: Tab. 6.12. Repartiţia arborilor e
Page 52 and 53: După delimitarea zonelor de calita
Page 54 and 55: Lăţimea inelelor din zonele de ca
Page 56 and 57: 6.1.1.3.4.1. Studiu de sinteză pen
Page 58 and 59: Prin ajustarea polinomială a varia
Page 60 and 61: arbori. Se remarcă că pentru prim
Page 62 and 63: situaţie nu reprezintă o regulă
Page 64 and 65: observaţie are o deosebită import
Page 66 and 67: Din acest motiv, se pare că utiliz
Page 68 and 69: consecutive şi înălţimea secţi
Page 70 and 71: Fig. 6.49. Distribuţia mărimii in
Page 72 and 73: - excentricitatea are valori de la
Page 74 and 75: 6.1.3.2.2. Cercetarea defectelor le
Page 76 and 77: ) Modelul axial particular de calit
Page 78 and 79: dintre lungimea şi lăţimea solzi
Page 82 and 83: 6.4. Randamentul la debitarea/obţi
Page 84 and 85: uştenilor folosiţi la debitare (m
Page 86 and 87: Capitolul 7. Managementul durabil a
Page 88 and 89: 7.3.4.1. Gospodărirea arboretelor
Page 90: diametre excedentare; operaţia ace
Page 94 and 95: La fabrica de instrumente muzicale
Page 96 and 97: espectiv definirea unor clase struc
Page 98 and 99: ani. Abia de la o vârstă de circa
Page 100 and 101: la cioată) a fost de până la 35-
Page 102 and 103: grosimea ramurilor, unghiul de inse
Page 104 and 105: înlocuirea ei cu un mic cep din ac
Page 106 and 107: verticală, prin investigaţii făc
Page 108 and 109: de răşină pe piesele de semifabr
Page 110 and 111: 16. Bucur, V., 1996: Acoustics of w
Page 112 and 113: 59. Paşcovici, N., 1945: Molidul c
Page 114 and 115: - The influence of morphological ch
Page 116: 2005 - 2007: Postgraduate course: "
show all

pdf romana - Universitatea Transilvania

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?