pdf romana - Universitatea Transilvania

Prefaţă
Omagiu domnului prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu,
pentru nobleţea cârmuirii în devenirea noastră profesională
Lemnul… element desăvârşit al existenţei materiei, călăuză milenară pentru
dezvoltarea marilor civilizaţii umane, nu încetează să uimească cu complexitatea lui şi să
stârnească curiozitatea cercetătorilor. Putem spune că este în acelaşi timp lemnul este şi
istorie şi artă. Ştiinţe noi, cum ar fi de pildă dendrocronologia, arată că dincolo de
diversitatea întrebuinţării lui, lemnul este purtătorul unor informaţii preţioase referitoare la
condiţiile climatice din trecut. Mai mult, folosit ca materie primă pentru sculptură, şi
instrumente muzicale, lemnul devine suport al valorilor artistice.
Dincolo de ceea ce s-a descoperit omenirii despre el, lemnul este purtător al
tainelor naturii divine care se lasă destul de greu descoperite prin cercetare. Personal
consider că adevărata activitate de cercetare trebuie să cuprindă atât o dimensiune ştiinţifică
cât şi religioasă. Dacă dimensiunea ştiinţifică aduce în planul cercetărilor, nivelul actual al
descoperirilor, dimensiunea religioasă face posibilă achiziţia noului, descoperindu-se doar în
parte tainele ce guvernează natura cercetată („Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi
cunoaşte pe deplin…”, Biblia, Corinteni 13. 12.). Fără să dezvoltăm prea mult această idee,
venim şi cu un argument al marelui om de ştiinţă Albert Einstein: „Ştiinţa fără religie a
devenit oarbă, iar religia fără ştiinţă a devenit surdă”.
Tradiţia biblică creştină consemnează prezenţa lemnului în momentele de vârf ale
istoriei creştinismului. El este suportul material pentru salvarea speciilor în arca lui Noe,
purtător al legământului poporului lui Israel, în chivotul legământului, mijloc pentru arătarea
slavei lui Dumnezeu (toiagul lui Moise) şi nu în ultimul rând cruce pentru Jertfa supremă a
răstignirii prin care omenirea a primit Lumina mântuirii.
În lumina celor amintite mai sus, considerăm că lemnul nu reprezintă doar
existenţă materială ce permite omului să îşi făurească diferite obiecte de trebuinţă, ci şi o
formă de manifestare a spiritualităţii divine creatoare. Probabil acesta este motivul care îi
conferă lemnului gradul ridicat de complexitate.
În ceea ce priveşte utilitatea materialului lemnos pentru omenire, din cele mai
vechi timpuri, aceasta îmbracă numeroase forme, de la uneltele, obiectele cele mai simple şi
adăposturile omului primitiv, la ansamblurile din ce în ce mai complexe şi mai apropiate de
specificul spiritualităţii umane (cum ar fi locuinţele moderne, avioanele şi desigur,
instrumentele muzicale cu coarde).
Rolul lemnului pentru umanitate este aşadar remarcabil, nu în mod întâmplător el
fiind considerat de vechile popoare asiatice unul din elementele esenţiale ale lumii, alături
de apă, aer, foc şi pământ. În prefaţa lucrării Produse forestiere şi Studiul lemnului, 2001,
prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu făcea o frumoasă constatare …„ pentru apariţia şi
dezvoltarea speciei umane lemnul a avut aceeaşi importanţă ca şi aerul, apa şi focul… (el)
este unul dintre compuşii cei mai preţioşi pe care natura ni i-a pus la dispoziţie”.
Manifestăm convingerea că efortul depus pentru cercetare nu ar fi căpătat aceeaşi
substanţă fără îndrumările şi sugestiile, scăldate în experienţa de o viaţă a celui care ne-a
călăuzit la un înalt nivel ştiinţific şi moral, regretatul prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu.
Considerând la început mai mult provocare decât interes ştiinţific, am ales tema
molidului de rezonanţă, călcând indecis şi nesăbuit pe tărâmul fragil al cercetării. Prin
studiul intens al materialelor bibliografice, având în permanenţă susţinerea şi încrederea
domnului profesor Eugen C. Beldeanu, care a simţit momentele cele mai dificile ale
derulării cercetărilor, cizelându-mi paşii şi limpezindu-mi gândurile, am realizat treptat că
8