pdf romana - Universitatea Transilvania
pdf romana - Universitatea Transilvania pdf romana - Universitatea Transilvania
dintre lungimea şi lăţimea solzilor la molidul de rezonanţă şi la molidul obişnuit s-a constatat că acesta are o valoare de 2-2,5 la molidul de rezonanţă şi 1,5-1,7 la molidul obişnuit. Raportul lungimea/lăţimea solzilor de conuri ar putea fi numit marker morfologic al molidului de rezonanţă. Ritidomul este subţire, cu fisurile dirijate aproape paralel cu axa tulpinii, cu solzii subţiri, rotunjiţi sau alungiţi. La arborii cu diametre mari (peste 44 cm) se poate observa gruparea solzilor în plăci alungite, cu marginile puţin răsfrânte în afară. În acest caz solzii sunt grupaţi în şiruri verticale şi frecvent sunt de culoare cenuşie. Raportul între lungimea şi lăţimea solzilor oscilează între 2,6-3,1 în timp ce pentru molidul obişnuit s-au obţinut valori de 1,7 - 2,1. Gradul de diferenţiere a raportului lungimea /lăţimea solzilor de ritidom, între molidul de rezonanţă şi molidul obişnuit ne sugerează că acest raport ar putea fi considerat marker morfologic al molidului de rezonanţă. Forma coroanei şi modul de inserţie a ramurilor pe fus. Coroana este de regulă conică îngustă sau conic-columnară, descreşte treptat de la bază spre vârf într-un unghi de 35-60º, formată din ramuri subţiri majoritatea orientate în jos. Ramurile verticilelor 1-6, luate de la vârf spre bază, sunt deseori orientate în sus, în timp ce restul ramurilor din treimea superioară sunt aproape perpendiculare pe tulpină. Ramurile din treimea mijlocie şi inferioară a tulpinii sunt orientate în jos, într-un unghi de 35-40º. Trunchiul arborilor de molid de rezonanţă este aproape perfect vertical, aproape cilindric, până la inserţia ramurilor coroanei, în secţiune transversală circular sau cu ovalitate scăzută, complet spălat de crăci pe o porţiune apreciabilă (uneori chiar 6-10m de la colet). Unele exemplare sunt bine elagate numai pe o parte a ariei laterale a trunchiului, unde elagajul se poate continua până sub coroană. Spre deosebire de molidul de rezonanţă, la molidul obişnuit elagajul natural se realizează deficitar, crăcile uscate rămân mult timp pe arbore, sunt evidente nodurile şi cioturile mari care acoperă semnificativ aria laterală a treimii inferioare a tulpinii. Pe lângă aceste caracteristici morfologice relativ bine distincte cu ochiul liber, molidul de rezonanţă se poate determina pe teren, prin aşa-numita metodă a loviturii. Metoda aceasta lasă însă loc multor interpretări subiective. Mai mult, cei care exploatează în delict, obişnuiesc să înlăture ritidomul de pe porţiunea unde se aplică lovitura de ciocan, ceea ce are implicaţii nefaste asupra stării fitosanitare a arborilor în viitor. Aşadar propunem renunţarea la această metodă pe care o considerăm nesilviculturală şi insistăm pe identificarea arborilor după caracteristicile morfologice arătate. 6.2.3. Criterii pentru identificarea arborilor cu calităţi de rezonanţă, pe picior Pentru identificarea caracteristicilor morfologice exterioare ale arborilor care pot oferii indicaţii cu privire la structura calitativă interioară a lemnului, am procedat la determinarea electronică a distanţelor euclidiene între toate caracterele arborilor şi probelor de creştere recoltate (tab. 6.68.). Studiind diversitatea distanţelor euclidiene între trăsăturile arborilor, am stabilit în mod arbitrar, o distanţă prag de 50 de unităţi euclidiene, pentru a alege caracterele exterioare ale arborilor, cele mai apropiate de calitatea structurală de rezonanţă a lemnului lor. Din această perspectivă, în mod surprinzător, caracteristicile de interes, în ordinea descrescătoare a relevanţei lor, au fost: distanţa medie între arbori, ovalitatea la 1,3m, ovalitatea la 0,3m şi lăbărţarea. 78
Caracterele de mai sus, foarte apropiate de calitatea structurală de rezonanţă, pentru care, în mod convenţional, s-a stabilit o distanţă prag de 50 de unităţi euclidiene, au fost numite markeri ai arborilor de molid de rezonanţă, întrucât pot servi la estimarea în teren a arborilor din clasele structurale de rezonanţă. 6.2.4. Cercetarea legăturii între caracteristicile coroanei şi clasele de calitate structurală ale arborilor Cercetarea statistică a existenţei unei legături între unele caracteristicile morfometrice ale coroanelor arborilor şi clasele de calitate structurală ale acestora (stabilite prin examinarea probelor de creştere şi rondelelor în modulul WinDENDRO), s-a realizat prin analiza simplă a varianţei (analiza simplă dispersională), rezultatele fiind prezentate în tab. 6.69. Se observă din tabelul 6.69., că dintre toate caracteristicile morfometrice ale coroanei, analizate statistic cu ajutorul analizei simple a varianţei, numai lungimea coroanei se dovedeşte a fi influentă pentru clasa de calitate structurală, legătura fiind semnificativă. 6.3. Particularităţi de ordin colorimetric la materialul examinat Probele de solzi recoltate de pe ritidomul arborilor de molid (de pe direcţiile nord şi sud), din suprafeţele de probă cercetate, au fost analizate la laborator, determinându-se culoarea solzilor atât la interior (pe suprafaţa dinspre arbore), cât şi la exterior (pe suprafaţa opusă). Determinarea culorii solzilor de pe ritidom s-a făcut folosind colorimetrul portabil CR-400 (fig. 2.14.) care determină culoarea în spaţiul cromatic L*a*b*: - L* - luminanţa sau strălucirea (variază între 0 % pentru negru şi 100 % pentru alb); - a* - mărimea nuanţei de roşu/verde (cu valori negative pentru nuanţa de verde şi pozitive pentru nuanţa de roşu); - b* - mărimea nuanţei de galben/albastru (cu valori negative pentru nuanţa de galben şi pozitive pentru nuanţa de albastru); 79
- Page 28 and 29: - b* - mărimea nuanţei de galben/
- Page 30 and 31: arbori de molid de rezonanţă iden
- Page 32 and 33: De fapt aceste pungi nu reprezintă
- Page 34 and 35: Din punct de vedere sistematic la m
- Page 36 and 37: Tabelul 4.9. Condiţii pentru dimen
- Page 38 and 39: s-a făcut prin examinarea vizuală
- Page 40 and 41: Fig. 6.3. Stabilirea inelului carac
- Page 42 and 43: 6.1.1.2.1. Interpretarea statistic
- Page 44 and 45: Tab. 6.8. Mărimea coeficienţilor
- Page 46 and 47: - diferenţa dintre două inele con
- Page 48 and 49: V1,3 - vârsta estimată arborelui
- Page 50 and 51: Tab. 6.12. Repartiţia arborilor e
- Page 52 and 53: După delimitarea zonelor de calita
- Page 54 and 55: Lăţimea inelelor din zonele de ca
- Page 56 and 57: 6.1.1.3.4.1. Studiu de sinteză pen
- Page 58 and 59: Prin ajustarea polinomială a varia
- Page 60 and 61: arbori. Se remarcă că pentru prim
- Page 62 and 63: situaţie nu reprezintă o regulă
- Page 64 and 65: observaţie are o deosebită import
- Page 66 and 67: Din acest motiv, se pare că utiliz
- Page 68 and 69: consecutive şi înălţimea secţi
- Page 70 and 71: Fig. 6.49. Distribuţia mărimii in
- Page 72 and 73: - excentricitatea are valori de la
- Page 74 and 75: 6.1.3.2.2. Cercetarea defectelor le
- Page 76 and 77: ) Modelul axial particular de calit
- Page 80 and 81: În urma prelucrării statistice a
- Page 82 and 83: 6.4. Randamentul la debitarea/obţi
- Page 84 and 85: uştenilor folosiţi la debitare (m
- Page 86 and 87: Capitolul 7. Managementul durabil a
- Page 88 and 89: 7.3.4.1. Gospodărirea arboretelor
- Page 90: diametre excedentare; operaţia ace
- Page 94 and 95: La fabrica de instrumente muzicale
- Page 96 and 97: espectiv definirea unor clase struc
- Page 98 and 99: ani. Abia de la o vârstă de circa
- Page 100 and 101: la cioată) a fost de până la 35-
- Page 102 and 103: grosimea ramurilor, unghiul de inse
- Page 104 and 105: înlocuirea ei cu un mic cep din ac
- Page 106 and 107: verticală, prin investigaţii făc
- Page 108 and 109: de răşină pe piesele de semifabr
- Page 110 and 111: 16. Bucur, V., 1996: Acoustics of w
- Page 112 and 113: 59. Paşcovici, N., 1945: Molidul c
- Page 114 and 115: - The influence of morphological ch
- Page 116: 2005 - 2007: Postgraduate course: "
Caracterele de mai sus, foarte apropiate de calitatea structurală de rezonanţă, pentru<br />
care, în mod convenţional, s-a stabilit o distanţă prag de 50 de unităţi euclidiene, au fost<br />
numite markeri ai arborilor de molid de rezonanţă, întrucât pot servi la estimarea în<br />
teren a arborilor din clasele structurale de rezonanţă.<br />
6.2.4. Cercetarea legăturii între caracteristicile coroanei şi clasele de calitate<br />
structurală ale arborilor<br />
Cercetarea statistică a existenţei unei legături între unele caracteristicile<br />
morfometrice ale coroanelor arborilor şi clasele de calitate structurală ale acestora<br />
(stabilite prin examinarea probelor de creştere şi rondelelor în modulul WinDENDRO),<br />
s-a realizat prin analiza simplă a varianţei (analiza simplă dispersională), rezultatele<br />
fiind prezentate în tab. 6.69.<br />
Se observă din tabelul 6.69., că dintre toate caracteristicile morfometrice ale<br />
coroanei, analizate statistic cu ajutorul analizei simple a varianţei, numai lungimea<br />
coroanei se dovedeşte a fi influentă pentru clasa de calitate structurală, legătura fiind<br />
semnificativă.<br />
6.3. Particularităţi de ordin colorimetric la materialul examinat<br />
Probele de solzi recoltate de pe ritidomul arborilor de molid (de pe direcţiile nord şi<br />
sud), din suprafeţele de probă cercetate, au fost analizate la laborator, determinându-se<br />
culoarea solzilor atât la interior (pe suprafaţa dinspre arbore), cât şi la exterior (pe<br />
suprafaţa opusă). Determinarea culorii solzilor de pe ritidom s-a făcut folosind<br />
colorimetrul portabil CR-400 (fig. 2.14.) care determină culoarea în spaţiul cromatic<br />
L*a*b*:<br />
- L* - luminanţa sau strălucirea (variază între 0 % pentru negru şi 100 % pentru alb);<br />
- a* - mărimea nuanţei de roşu/verde (cu valori negative pentru nuanţa de verde şi<br />
pozitive pentru nuanţa de roşu);<br />
- b* - mărimea nuanţei de galben/albastru (cu valori negative pentru nuanţa de<br />
galben şi pozitive pentru nuanţa de albastru);<br />
79