pdf romana - Universitatea Transilvania

pdf romana - Universitatea Transilvania pdf romana - Universitatea Transilvania

webbut.unitbv.ro
from webbut.unitbv.ro More from this publisher
02.04.2013 Views

dintre lungimea şi lăţimea solzilor la molidul de rezonanţă şi la molidul obişnuit s-a constatat că acesta are o valoare de 2-2,5 la molidul de rezonanţă şi 1,5-1,7 la molidul obişnuit. Raportul lungimea/lăţimea solzilor de conuri ar putea fi numit marker morfologic al molidului de rezonanţă. Ritidomul este subţire, cu fisurile dirijate aproape paralel cu axa tulpinii, cu solzii subţiri, rotunjiţi sau alungiţi. La arborii cu diametre mari (peste 44 cm) se poate observa gruparea solzilor în plăci alungite, cu marginile puţin răsfrânte în afară. În acest caz solzii sunt grupaţi în şiruri verticale şi frecvent sunt de culoare cenuşie. Raportul între lungimea şi lăţimea solzilor oscilează între 2,6-3,1 în timp ce pentru molidul obişnuit s-au obţinut valori de 1,7 - 2,1. Gradul de diferenţiere a raportului lungimea /lăţimea solzilor de ritidom, între molidul de rezonanţă şi molidul obişnuit ne sugerează că acest raport ar putea fi considerat marker morfologic al molidului de rezonanţă. Forma coroanei şi modul de inserţie a ramurilor pe fus. Coroana este de regulă conică îngustă sau conic-columnară, descreşte treptat de la bază spre vârf într-un unghi de 35-60º, formată din ramuri subţiri majoritatea orientate în jos. Ramurile verticilelor 1-6, luate de la vârf spre bază, sunt deseori orientate în sus, în timp ce restul ramurilor din treimea superioară sunt aproape perpendiculare pe tulpină. Ramurile din treimea mijlocie şi inferioară a tulpinii sunt orientate în jos, într-un unghi de 35-40º. Trunchiul arborilor de molid de rezonanţă este aproape perfect vertical, aproape cilindric, până la inserţia ramurilor coroanei, în secţiune transversală circular sau cu ovalitate scăzută, complet spălat de crăci pe o porţiune apreciabilă (uneori chiar 6-10m de la colet). Unele exemplare sunt bine elagate numai pe o parte a ariei laterale a trunchiului, unde elagajul se poate continua până sub coroană. Spre deosebire de molidul de rezonanţă, la molidul obişnuit elagajul natural se realizează deficitar, crăcile uscate rămân mult timp pe arbore, sunt evidente nodurile şi cioturile mari care acoperă semnificativ aria laterală a treimii inferioare a tulpinii. Pe lângă aceste caracteristici morfologice relativ bine distincte cu ochiul liber, molidul de rezonanţă se poate determina pe teren, prin aşa-numita metodă a loviturii. Metoda aceasta lasă însă loc multor interpretări subiective. Mai mult, cei care exploatează în delict, obişnuiesc să înlăture ritidomul de pe porţiunea unde se aplică lovitura de ciocan, ceea ce are implicaţii nefaste asupra stării fitosanitare a arborilor în viitor. Aşadar propunem renunţarea la această metodă pe care o considerăm nesilviculturală şi insistăm pe identificarea arborilor după caracteristicile morfologice arătate. 6.2.3. Criterii pentru identificarea arborilor cu calităţi de rezonanţă, pe picior Pentru identificarea caracteristicilor morfologice exterioare ale arborilor care pot oferii indicaţii cu privire la structura calitativă interioară a lemnului, am procedat la determinarea electronică a distanţelor euclidiene între toate caracterele arborilor şi probelor de creştere recoltate (tab. 6.68.). Studiind diversitatea distanţelor euclidiene între trăsăturile arborilor, am stabilit în mod arbitrar, o distanţă prag de 50 de unităţi euclidiene, pentru a alege caracterele exterioare ale arborilor, cele mai apropiate de calitatea structurală de rezonanţă a lemnului lor. Din această perspectivă, în mod surprinzător, caracteristicile de interes, în ordinea descrescătoare a relevanţei lor, au fost: distanţa medie între arbori, ovalitatea la 1,3m, ovalitatea la 0,3m şi lăbărţarea. 78

Caracterele de mai sus, foarte apropiate de calitatea structurală de rezonanţă, pentru care, în mod convenţional, s-a stabilit o distanţă prag de 50 de unităţi euclidiene, au fost numite markeri ai arborilor de molid de rezonanţă, întrucât pot servi la estimarea în teren a arborilor din clasele structurale de rezonanţă. 6.2.4. Cercetarea legăturii între caracteristicile coroanei şi clasele de calitate structurală ale arborilor Cercetarea statistică a existenţei unei legături între unele caracteristicile morfometrice ale coroanelor arborilor şi clasele de calitate structurală ale acestora (stabilite prin examinarea probelor de creştere şi rondelelor în modulul WinDENDRO), s-a realizat prin analiza simplă a varianţei (analiza simplă dispersională), rezultatele fiind prezentate în tab. 6.69. Se observă din tabelul 6.69., că dintre toate caracteristicile morfometrice ale coroanei, analizate statistic cu ajutorul analizei simple a varianţei, numai lungimea coroanei se dovedeşte a fi influentă pentru clasa de calitate structurală, legătura fiind semnificativă. 6.3. Particularităţi de ordin colorimetric la materialul examinat Probele de solzi recoltate de pe ritidomul arborilor de molid (de pe direcţiile nord şi sud), din suprafeţele de probă cercetate, au fost analizate la laborator, determinându-se culoarea solzilor atât la interior (pe suprafaţa dinspre arbore), cât şi la exterior (pe suprafaţa opusă). Determinarea culorii solzilor de pe ritidom s-a făcut folosind colorimetrul portabil CR-400 (fig. 2.14.) care determină culoarea în spaţiul cromatic L*a*b*: - L* - luminanţa sau strălucirea (variază între 0 % pentru negru şi 100 % pentru alb); - a* - mărimea nuanţei de roşu/verde (cu valori negative pentru nuanţa de verde şi pozitive pentru nuanţa de roşu); - b* - mărimea nuanţei de galben/albastru (cu valori negative pentru nuanţa de galben şi pozitive pentru nuanţa de albastru); 79

Caracterele de mai sus, foarte apropiate de calitatea structurală de rezonanţă, pentru<br />

care, în mod convenţional, s-a stabilit o distanţă prag de 50 de unităţi euclidiene, au fost<br />

numite markeri ai arborilor de molid de rezonanţă, întrucât pot servi la estimarea în<br />

teren a arborilor din clasele structurale de rezonanţă.<br />

6.2.4. Cercetarea legăturii între caracteristicile coroanei şi clasele de calitate<br />

structurală ale arborilor<br />

Cercetarea statistică a existenţei unei legături între unele caracteristicile<br />

morfometrice ale coroanelor arborilor şi clasele de calitate structurală ale acestora<br />

(stabilite prin examinarea probelor de creştere şi rondelelor în modulul WinDENDRO),<br />

s-a realizat prin analiza simplă a varianţei (analiza simplă dispersională), rezultatele<br />

fiind prezentate în tab. 6.69.<br />

Se observă din tabelul 6.69., că dintre toate caracteristicile morfometrice ale<br />

coroanei, analizate statistic cu ajutorul analizei simple a varianţei, numai lungimea<br />

coroanei se dovedeşte a fi influentă pentru clasa de calitate structurală, legătura fiind<br />

semnificativă.<br />

6.3. Particularităţi de ordin colorimetric la materialul examinat<br />

Probele de solzi recoltate de pe ritidomul arborilor de molid (de pe direcţiile nord şi<br />

sud), din suprafeţele de probă cercetate, au fost analizate la laborator, determinându-se<br />

culoarea solzilor atât la interior (pe suprafaţa dinspre arbore), cât şi la exterior (pe<br />

suprafaţa opusă). Determinarea culorii solzilor de pe ritidom s-a făcut folosind<br />

colorimetrul portabil CR-400 (fig. 2.14.) care determină culoarea în spaţiul cromatic<br />

L*a*b*:<br />

- L* - luminanţa sau strălucirea (variază între 0 % pentru negru şi 100 % pentru alb);<br />

- a* - mărimea nuanţei de roşu/verde (cu valori negative pentru nuanţa de verde şi<br />

pozitive pentru nuanţa de roşu);<br />

- b* - mărimea nuanţei de galben/albastru (cu valori negative pentru nuanţa de<br />

galben şi pozitive pentru nuanţa de albastru);<br />

79

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!