pdf romana - Universitatea Transilvania

More documents

Recommendations

Info

) Modelul axial particular de calitate al lemnului tulpinii în funcţie de noduri, este caracteristic arborilor cu coroane asimetrice. Cuprinde patru zone axiale de calitate (notate I; IIA; IIB şi III): Zona I (complet elagată pe ambele sectoare ale ariei laterale a tulpinii), este mai puţin înaltă decât zona I a arborilor simetrici la coroană şi elagaj. Se Zona III Zona II B Zona II A Zona I întinde de la colet până la apariţia cioturilor. Această zonă conţine lemn de rezonanţă care poate fi debitat din ambele sectoare ale ariei laterale a tulpinii. Precizăm însă că lemnul din sectorul mai umbrit este de calitate superioară (fin, adică la care lăţimea lemnului târziu nu depăşeşte 30% din lăţimea inelului anual), în timp ce lemnul mai puţin umbrit este de calitate inferioară sau inapt (poate prezenta de regulă lemn de compresiune, format datorită prezenţei coroanei asimetrice). Dacă lemnul de compresiune determină o lăţime şi mai mare a lemnului târziu, atunci materialul de rezonanţă se apreciază ca fiind pietros, inapt pentru rezonanţă. Zona II A (bine elagată doar pe sectorul mai umbrit al ariei laterale a tulpinii), este de regulă mai înaltă decât zona II a arborilor simetrici la coroană şi elagaj. Se întinde de la apariţia primelor cioturi până la baza coroanei asimetrice (primele ramuri verzi). Conţine lemn de rezonanţă de calitate destul de bună, pe porţiunea sectorului mai umbrit (bine elagat) şi lemn de rezonanţă de calitate inferioară sau lemn inapt pentru rezonanţă, pe sectorul mai puţin umbrit (cu elagaj deficitar); Zona II B (cu ramuri pe un sector al ariei laterale a tulpinii şi cu cepuri sau fără cepuri pe celălalt sector). Este cuprinsă între baza coroanei asimetrice (primele ramuri verzi) şi porţiunea în care coroana îşi reface simetria (baza coroanei simetrice). Această zonă este de importanţă scăzută în ceea ce constă debitarea de semifabricate pentru instrumentele muzicale deoarece prezintă multe noduri aderente (pe sectorul cu ramuri) şi multe noduri căzătoare (pe sectorul cu cepuri). Observaţiile din teren arată că există şi situaţii deosebite în care pe sectorul mai umbrit, elagajul are loc până la baza coroanei simetrice. O astfel de situaţie creează ipoteza că baza acestei zone, ar putea servii pentru debitarea semifabricatelor de viori mici, dacă sunt îndeplinite regulile referitoare la diametrul minim şi distanţa dintre cepuri (noduri). Zona III (zona coroanei simetrice) se întinde de la porţiunea în care coroana îşi reface simetria (baza coroanei simetrice) până la vârful arborelui. Din cauza prezenţei unui număr ridicat de noduri aderente, porţiunea de tulpină din această zonă este inaptă pentru fabricarea instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş. 76
6.1.4.2. Rezultatele examinării nodurilor pe buştenii arborilor de molid de rezonanţă În urma examinării nodurilor evidenţiate la nivelul cojii buştenilor proveniţi de la cei 10 arborii de molid de rezonanţă identificaţi în teren s-a constatat că: - Numărul mediu de noduri pe un plan transversal cu noduri este de 2-3 buc; - Diametrul mediu al nodurilor dintr-un plan transversal cu noduri (probabil verticil) ia valori între 1-6 cm; - Diametrul mediu al nodurilor întru-un verticil (plan transversal cu minim 3 noduri) înregistrează un maxim la baza coroanei simetrice (unde ia valori de 5-6 cm), după care scade uşor atât mergând înspre vârful arborelui cât şi înspre baza tulpinii (unde ia valori de 1-3 cm); - Numărul de noduri foarte mici (cu d
Page 1 and 2:
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
Page 3 and 4:
CUPRINS Teză Rezumat Prefaţă 3 8
Page 5 and 6:
6.1. Arhitectura calităţii de rez
Page 7 and 8:
pentru satisfacerea cerinţelor eco
Page 9 and 10:
asist la propria devenire profesion
Page 11 and 12:
staţionale şi particularităţile
Page 13 and 14:
complexităţii de factori de influ
Page 15 and 16:
- prelevarea de rondele de la buşt
Page 18 and 19:
Tab. 2.1. Volumul eşantionajului
Page 20 and 21:
- înălţimea arborelui (Ha, în m
Page 22 and 23:
- lăţimea plăcilor de solzi de l
Page 24 and 25:
S-a ales pentru scanare rezoluţia
Page 26 and 27: termenul de zone de creştere trebu
Page 28 and 29: - b* - mărimea nuanţei de galben/
Page 30 and 31: arbori de molid de rezonanţă iden
Page 32 and 33: De fapt aceste pungi nu reprezintă
Page 34 and 35: Din punct de vedere sistematic la m
Page 36 and 37: Tabelul 4.9. Condiţii pentru dimen
Page 38 and 39: s-a făcut prin examinarea vizuală
Page 40 and 41: Fig. 6.3. Stabilirea inelului carac
Page 42 and 43: 6.1.1.2.1. Interpretarea statistic
Page 44 and 45: Tab. 6.8. Mărimea coeficienţilor
Page 46 and 47: - diferenţa dintre două inele con
Page 48 and 49: V1,3 - vârsta estimată arborelui
Page 50 and 51: Tab. 6.12. Repartiţia arborilor e
Page 52 and 53: După delimitarea zonelor de calita
Page 54 and 55: Lăţimea inelelor din zonele de ca
Page 56 and 57: 6.1.1.3.4.1. Studiu de sinteză pen
Page 58 and 59: Prin ajustarea polinomială a varia
Page 60 and 61: arbori. Se remarcă că pentru prim
Page 62 and 63: situaţie nu reprezintă o regulă
Page 64 and 65: observaţie are o deosebită import
Page 66 and 67: Din acest motiv, se pare că utiliz
Page 68 and 69: consecutive şi înălţimea secţi
Page 70 and 71: Fig. 6.49. Distribuţia mărimii in
Page 72 and 73: - excentricitatea are valori de la
Page 74 and 75: 6.1.3.2.2. Cercetarea defectelor le
Page 78 and 79: dintre lungimea şi lăţimea solzi
Page 80 and 81: În urma prelucrării statistice a
Page 82 and 83: 6.4. Randamentul la debitarea/obţi
Page 84 and 85: uştenilor folosiţi la debitare (m
Page 86 and 87: Capitolul 7. Managementul durabil a
Page 88 and 89: 7.3.4.1. Gospodărirea arboretelor
Page 90: diametre excedentare; operaţia ace
Page 94 and 95: La fabrica de instrumente muzicale
Page 96 and 97: espectiv definirea unor clase struc
Page 98 and 99: ani. Abia de la o vârstă de circa
Page 100 and 101: la cioată) a fost de până la 35-
Page 102 and 103: grosimea ramurilor, unghiul de inse
Page 104 and 105: înlocuirea ei cu un mic cep din ac
Page 106 and 107: verticală, prin investigaţii făc
Page 108 and 109: de răşină pe piesele de semifabr
Page 110 and 111: 16. Bucur, V., 1996: Acoustics of w
Page 112 and 113: 59. Paşcovici, N., 1945: Molidul c
Page 114 and 115: - The influence of morphological ch
Page 116: 2005 - 2007: Postgraduate course: "
show all

pdf romana - Universitatea Transilvania

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?