pdf romana - Universitatea Transilvania

Vest I
Dacă analizăm cele două clasamente finale ale calităţii structurala a lemnului de
molid de rezonanţă pe direcţii cardinale, obţinute prin cele două metode: metoda
grafică şi metoda numerică (tab), se remarcă acelaşi rezultat: lemnul de molid de
rezonanţă cu cea mai bună structură din punct de vedere al indicilor inelelor anuale
(proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive), se obţine de pe
direcţiile cardinale est şi vest.
6.1.2.1. Distribuţia axială a calităţii structurale pentru lemnul de molid de
rezonanţă
Cercetarea distribuţiei axiale (cu depărtarea de sol) a calităţii structurale pentru
lemnul de molid de rezonanţă a pornit de la determinarea unor caracteristici pentru
fiecare rondelă a arborilor de molid de rezonanţă eşantionaţi (10 arbori de molid de
rezonanţă proveniţi din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel):
a) determinarea numărului de inele anuale din fiecare zonă de calitate radială;
b) determinarea lăţimii fiecărei zone de calitate radială;
c) calculul valorilor medii ale indicilor inelelor anuale pentru fiecare zonă de
calitate radială în parte:
- lăţimea medie a inelelor anuale din zona respectivă;
- diferenţa medie dintre inelele consecutive pentru zona respectivă;
- proporţia medie de lemn târziu pentru zona respectivă;
- calculul neregularităţii între inelele consecutive, cu ajutorul formulei :
max ( bi
; bi
+ 1 ) − min ( bi
; bi+
1 )
Ng
( )
[ 0
i;
i+
1 =
x100
0]
bi
+ bi
+ 1
2
, în care:
- Ng i; i+1 – neregularitatea între două inele consecutive;
- bi – lăţimea inelului i;
- bi+1 - lăţimea inelului următor i+1;
Pornind de la valorile obţinute pentru aceste caracteristici, au fost formulate
următoarele concluzii:
- pentru toţi arborii examinaţi, odată cu depărtarea de la secţiunea de 1,3m, dacă
zona de lemn de rezonanţă acoperă pe rază, lăţimea unui semifabricat (120mm), nu se
remarcă modificarea clasei de calitate structurală a arborelui. Altfel spus, calitatea
structurală se păstrează odată cu depărtarea de la secţiunea de bază. Observaţia este de
o remarcabilă valoare, întrucât arată că lemnul arborilor de molid de rezonanţă poate fi
evaluat structural foarte precis doar prin informaţii provenite de la înălţimea de 1,3m;
- de la o anumită înălţime a arborelui, rondele sunt clasate în clasa a 4-a de
rezonanţă, însă nu din cauza valorilor necorespunzătoare ale indicilor calitativi ai
lemnului de rezonanţă, ci datorită faptului că lăţimea însumată a zonelor radiale cu
lemn de rezonanţă (zonele B şi A ) nu acopere lăţimea unui semifabricat de vioară de
mărimea uzuală 4/4;
- lăţimea zonei cu lemn de rezonanţă (suma lăţimilor zonelor A, B şi B’) poate
depăşi 120mm şi la înălţimi de 11,3 şi chiar 17,3m. Aceasta înseamnă că, în limita
nodurilor sau a altor defecte, se pot obţine semifabricate de vioară chiar şi din buştenii
ai căror capăt subţire se află la 11,3 şi chiar 17,3m, pe înălţimea arborelui. Această
63