02.04.2013 Views

pdf romana - Universitatea Transilvania

pdf romana - Universitatea Transilvania

pdf romana - Universitatea Transilvania

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

După delimitarea zonelor de calitate structurală de pe eşantioanele examinate<br />

(rondele şi probe de creştere) s-a trecut la stabilirea mai multor indicatori pentru fiecare<br />

zonă, după care valorile obţinute au fost prelucrate statistic cu programul STATISTICA<br />

2007. Principalii indicatori care au fost calculaţi pentru zonele de calitate structurală<br />

amintite au fost:<br />

- lăţimea zonei;<br />

- lăţimea medie a inelelor;<br />

- amplitudinea de variaţie a lăţimii inelelor;<br />

- proporţia medie a lemnului târziu;<br />

- amplitudinea de variaţie a proporţiei de lemn târziu a inelelor;<br />

- diferenţa medie dintre inelele consecutive;<br />

- amplitudinea de variaţie a diferenţei dintre inelele consecutive;<br />

- coeficientul de variaţie al lăţimii inelelor anuale;<br />

- coeficientul de variaţie al proporţiei de lemn târziu;<br />

- coeficientul de variaţie al diferenţei dintre inelele consecutive.<br />

Clasificarea arborilor eşantionaţi cu probe de creştere, pe clase de calitate<br />

structurală (clasele 1-6), a permis compararea indicatorilor de mai sus şi prelucrările<br />

statistice pentru fiecare din aceste clase de calitate structurală.<br />

Lăţimea zonelor de calitate radială C, B şi A<br />

Compararea lăţimilor zonelor A pentru toţi arborii eşantionaţi cu probe de creştere,<br />

aparţinând u.a. 43 B, s-a făcut prin împărţirea zonei A de calitate în clase de mărimi de<br />

câte 20 mm (fig. 6.19.).<br />

Fig. 6.19. Histograma mărimii zonei A de calitate,<br />

pentru arborii din u.a 43 B, eşantionaţi<br />

cu probe de creştere.<br />

Se observă din fig. 6.19.<br />

că cei mai mulţi arbori,<br />

dintre cei eşantionaţi cu<br />

probe de creştere, se află la<br />

clasele de mărime ale zonei<br />

A cu valorile de 40-60mm<br />

(14 arbori, adică 29%), şi<br />

80-100mm (14 arbori, adică<br />

29%). Arborii pentru care<br />

lăţimea zonei A de pe raza<br />

secţiunii transversale<br />

depăşeşte valoarea de<br />

120mm (lăţimea minimă pentru<br />

un semifabricat uzual de vioară,<br />

mărimea 4/4), reprezintă 16% din<br />

arborii eşantionaţi. Aceasta înseamnă că pentru 16% din arborii eşantionaţi cu probe de<br />

creştere, se pot debita semifabricate de instrumente muzicale a căror lăţime (de<br />

120mm) să fie asigurată doar de zona cu proprietăţile de rezonanţă cele mai bune, zona<br />

A, fără participarea zonei intermediare B. Astfel, 16% din arborii eşantionaţi vor<br />

permite obţinerea de semifabricate de instrumente muzicale din clasele de calitate<br />

superioare (clasaI, pentru viori Maestro şi clasa a II-a, pentru viori Profesional).<br />

În fig. 6.20. se prezintă histogramele lăţimii zonelor A de calitate pentru arborii<br />

eşantionaţi cu probe de creştere, diferenţiat pentru fiecare clasă de calitate structurală<br />

52

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!