pdf romana - Universitatea Transilvania

Tab. 6.12. Repartiţia arborilor eşantionaţi pe clasele de calitate structurală
Clasa de calitate structurală Nr. de %
număr indicativ arbori
1 ArI 11 22
2 ArII 16 32
3 Apr 2 4
4 Afr 10 20
5 Arc 5 10
6 Arpc 6 12
TOTAL 50 100
Este remarcabil faptul că arborii încadraţi în clasele de calitate 1 şi 2, din care se pot
debita semifabricate de instrumente muzicale, participă în suprafaţa de probă studiată în
proporţie de 54% din totalul arborilor examinaţi cu diametre de peste 22 cm, ceea ce
depăşeşte cu mult proporţia arborilor cu lemn de rezonanţă amintită în literatura de
specialitate. În general se consideră că molidul de rezonanţă se întâlneşte în proporţie
de 1-2 % în arboretele din nordul Moldovei (N. Geambaşu, 1997; G. Zlei, 2007). Alţi
autori afirmă că în munţii Gurghiului arborii cu lemn de rezonanţă existenţi în proporţie
de 20-30% reprezintă o adevărată raritate (N. Paşcovici, 1945). Pentru a motiva
proporţia ridicată la care au condus cercetările noastre, se cuvine să facem o precizare.
Literatura de specialitate amintită a identificat aceşti arborii de molid de rezonanţă doar
după caracterele morfologice stabilite de Paşcovici, 1945, nu şi după structura
interioară a lemnului. Deoarece caracterele morfologice pe care le susţine Paşcovici,
sunt foarte riguroase, arborii care le satisfac pe deplin sunt foarte rari. Astfel se explică
proporţia mică a arborilor de molid de rezonanţă pe picior, pe care o aminteşte
literatura de specialitate. Cercetările noastre scot în evidenţă aspecte noi referitoare
caracterele morfologice, aspecte care se sprijină pe date legate de structura interioară a
lemnului. nu doar de morfologia arborilor pe picior.
Prin confruntarea claselor de calitate structurală cu descrierile morfologice pe care
l-am consemnat în fişele arborilor inventariaţi, remarcăm că se întâlneşte lemn apt
pentru semifabricate de instrumente muzicale şi la arborii de molid care morfologic nu
se încadrează în toate caracterele amintite de N. Paşcovici, adică şi la arborii care
prezintă coroană asimetrică, cu elagaj foarte bun doar pe jumătate din aria laterală a
tulpinii, arbori consideraţi în trecut lipsiţi de rezonanţă.
În tabelul 6.13. sintetizăm care sunt caracterele morfologice pe care trebuie să le
prezinte arborii de molid de rezonanţă, după Paşcovici, 1945, comparativ cu caracterele
morfologice pe care le prezintă arborii studiaţi de molid de rezonanţă, care au fost
încadraţi, prin cercetările noastre, în clasele structurale 1(ArI) şi 2 (ArII).
Caracterele morfologice amintite de ing. N. Paşcovici, 1930 apar, potrivit
cercetărilor noastre, mai ales la arborii din clasa ArI, care include arborii cu lemnul cel
mai valoros. Alegerea pentru semifabricatele de instrumente muzicale doar a arborilor
care respectă cu stricteţe caracterele morfologice amintite de N. Paşcovici, ar însemna
nerespectarea principiului valorificării superioare a lemnului, întrucât arborii de molid
de rezonanţă cu coroana asimetrică şi cu elagaj bun doar pe jumătate din aria laterală a
tulpinii, ar fi în mod eronat destinaţi altor sortimente lemnoase mai puţin valoroase
(cum este de pildă cheresteaua), arbori la care, potrivit cercetărilor noastre se confirmă
prezenţa lemnului de rezonanţă.
50