pdf romana - Universitatea Transilvania

Lăţimea zonei B de calitate nu se supune legii normale, prin urmare analiza ei
statistică urmează procedurile neparametrice. Una din procedurile ne-parametrice a
permis determinarea şi testarea coeficienţilor Spearman între lăţimea zonei B şi
celelalte caracteristici morfologice şi structurale ale arborilor (tab. 6.8.). Aceasta
evidenţiază legătura de intensitate moderată, dar distinct (foarte) semnificativă între
lăţimea zonei B, pe de-o parte, şi caracterele taxatorice ale arborilor, pe de altă parte.
Coeficienţii de corelaţie de mărime maximă, leagă diametrul de bază al arborelui de
mărimea zonei B, relaţie în care se înţelege, intervine vârsta arborilor.
Interesantă este şi relaţia de inversă proporţionalitate între ovalitatea secţiunii de
bază şi lăţimea zonei B (cu cât secţiunea transversală a secţiunii de bază este mai
circulară, cu atât zona B este mai bine reprezentată).
O altă concluzie leagă mărimea zonei B de calitate de eterogenitatea lăţimii inelelor
sale, cu alte cuvinte, zonele late conţin inele diverse ca lăţime.
6.1.1.3. Definirea claselor de calitate structurală a arborilor de molid din
suprafaţa studiată. Variabilitatea inter-arbori a calităţii structurale de rezonanţă
La fabrica de instrumente muzicale din Reghin semifabricatele de instrumente
muzicale debitate din buştenii de rezonanţă se sortează în 4 clase de calitate: Clasa I –
semifabricate pentru instrumente tip Maestro;
Clasa II – semifabricate pentru instrumente tip Profesional;
Clasa III – semifabricate pentru instrumente tip Student;
Clasa IV – semifabricate pentru instrumente tip Scoală.
Clasele de calitate structurală pentru arborii de molid din suprafaţa studiată,
au fost definite plecând de la aceste 4 clase de calitate ale semifabricatelor. Clasele de
calitate structurală au fost deduse examinând toate situaţiile individuale ale
eşantioanelor extrase (probe de creştere din u.a.43 B). Facem precizarea că aceste clase
de calitate structurală se referă doar la arborii cu diametre de peste 22 cm, întrucât nu
au fost extrase probe de creştere de la arbori cu diametre mai mici de această valoare.
S-a optat pentru diametre mai mari de 22 cm deoarece s-a constatat din teren că
diferenţele morfologice dintre arbori cu diametre mai mici de această valoare sunt
foarte greu de stabilit şi induc o notă însemnată de subiectivitate. În urma cercetărilor
întreprinse, rezultatele au condus la stabilirea unui număr de 6 clase de calitate
structurală pentru arborii de molid din suprafaţa studiată:
1. Clasa arborilor cu lemn de rezonanţă de calitate primară (ArI), care permit
debitarea de semifabricate de înaltă calitate, pentru viori de solişti (permit debitarea de
semifabricate din clasele I - Maestro şi II - Profesional);
Pentru aceşti arbori, lăţimea zonei cu rezonanţă (zona A + zona B) în
secţiunea transversală de la 1,3m trebuie să reprezinte cel puţin lăţimea unui
semifabricat uzual de vioară (12-13 cm), iar indicatorii calitativi al lemnului (lăţimea
inelelor anuale, diferenţa dintre inelele consecutive şi proporţia de lemn târziu) trebuie
să îndeplinească următoarele condiţii:
- lăţimea inelelor anuale să fie de max: 2,5 mm pt. vioară, 3mm pt. violă şi 4-5 mm
pentru violoncel şi contrabas;
- proporţia de lemn târziu nu trebuie să depăşească 35 – 37%. Se acceptă maxim 5-7
inele cu valori care depăşesc pragul de 38%, dar nu cu mai mult de 45%;
45