pdf romana - Universitatea Transilvania
pdf romana - Universitatea Transilvania pdf romana - Universitatea Transilvania
s-a făcut prin examinarea vizuală a tuturor eşantioanelor (probe de creştere şi rondele), exclusiv după lăţimea inelelor anuale. Astfel, pentru arborii eşantionaţi, examinându-se secţiunile transversale ale rondelelor şi suprafeţele probelor de creştere, au fost deduse două modele de creştere radială: a) Modelul descrescător al lăţimii inelelor anuale, pentru care în secţiune transversală se diferenţiază 3 zone (C-B-A) ( (fig.6.1.). Corespunde modelului general din literatura de specialitate şi este cel mai răspândit între arborii studiaţi, fiind întâlnit în proporţie de 98% din cazurile studiate. A fost numit modelul descrescător întrucât, pe măsură ce inelele se îndepărtează de măduvă, tendinţa generală este de diminuare a lăţimii inelelor anuale. Fig. 6.1. Modelul descrescător al lăţimii inelelor anuale Fig. 6.2. Modelul constant al lăţimii inelelor anuale b) Modelul relativ constant al lăţimii inelelor anuale La acest model, se constată că zona C este foarte redusă, cuprinzând doar măduva lemnului + încă 3-5 inele anuale (are o lăţime măsurată pe rază de doar 1-3 cm). După zona C urmează zona A care prezintă inele anuale aproximativ de aceeaşi lăţime. Potrivit precizărilor personalului responsabil cu sortarea buştenilor de rezonanţă, de la fabrica Gliga, buştenii cu acest model sunt cei mai apreciaţi la fabricarea de instrumente muzicale, dar se întâlnesc doar în proporţie de 2% din buştenii intraţi anual în ciclul de producţie al instrumentelor muzicale. Ulterior am considerat că este necesară o abordare puţin diferită a delimitării acestor zone, care să fie în corelaţie cu exigenţele fabricării instrumentelor muzicale. Întrucât la Fabrica de instrumente Gliga din Reghin, pe lângă condiţiile legate de prezenţa defectelor (pungi de răşină, noduri, coloraţii şi putregai), sortarea materialului apt pentru rezonanţă se face ţinând cont în principal de următorii indicatori: - lăţimea inelelor; - proporţia de lemn târziu din inelele anuale; - diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive, am considerat oportun ca la delimitarea zonelor C,B şi A de pe eşantioanele extrase să nu ţinem cont doar de lăţimea inelelor anuale ci şi de ceilalţi doi indicatori (proporţia de lemn târziu din inelele anuale, respectiv diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive). Întrucât la delimitarea celor trei zone C, B şi A s-au luat în calcul indicatori calitativi pentru lemnul de molid de rezonanţă, am convenit, pentru cercetările din teză, să înlocuim expresia: zone de creştere pe secţiunea transversală, cunoscută în literatura de specialitate (Beldeanu, 2001) cu expresia: zone de calitate a lemnului de molid (de 38
ezonanţă) pe secţiunea transversală. Prin delimitarea acestor zone de calitate pe secţiunea transversală, am evidenţiat modele de calitate radială. Definirea modelelor de calitate radială s-a realizat după delimitarea grafică a zonelor de calitate radială. Delimitarea acestor zone a presupus stabilirea inelelor caracteristice de pe graficele de variaţie cu vârsta a indicilor inelelor anuale (fig. 6.3.) 39
- Page 1 and 2: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
- Page 3 and 4: CUPRINS Teză Rezumat Prefaţă 3 8
- Page 5 and 6: 6.1. Arhitectura calităţii de rez
- Page 7 and 8: pentru satisfacerea cerinţelor eco
- Page 9 and 10: asist la propria devenire profesion
- Page 11 and 12: staţionale şi particularităţile
- Page 13 and 14: complexităţii de factori de influ
- Page 15 and 16: - prelevarea de rondele de la buşt
- Page 18 and 19: Tab. 2.1. Volumul eşantionajului
- Page 20 and 21: - înălţimea arborelui (Ha, în m
- Page 22 and 23: - lăţimea plăcilor de solzi de l
- Page 24 and 25: S-a ales pentru scanare rezoluţia
- Page 26 and 27: termenul de zone de creştere trebu
- Page 28 and 29: - b* - mărimea nuanţei de galben/
- Page 30 and 31: arbori de molid de rezonanţă iden
- Page 32 and 33: De fapt aceste pungi nu reprezintă
- Page 34 and 35: Din punct de vedere sistematic la m
- Page 36 and 37: Tabelul 4.9. Condiţii pentru dimen
- Page 40 and 41: Fig. 6.3. Stabilirea inelului carac
- Page 42 and 43: 6.1.1.2.1. Interpretarea statistic
- Page 44 and 45: Tab. 6.8. Mărimea coeficienţilor
- Page 46 and 47: - diferenţa dintre două inele con
- Page 48 and 49: V1,3 - vârsta estimată arborelui
- Page 50 and 51: Tab. 6.12. Repartiţia arborilor e
- Page 52 and 53: După delimitarea zonelor de calita
- Page 54 and 55: Lăţimea inelelor din zonele de ca
- Page 56 and 57: 6.1.1.3.4.1. Studiu de sinteză pen
- Page 58 and 59: Prin ajustarea polinomială a varia
- Page 60 and 61: arbori. Se remarcă că pentru prim
- Page 62 and 63: situaţie nu reprezintă o regulă
- Page 64 and 65: observaţie are o deosebită import
- Page 66 and 67: Din acest motiv, se pare că utiliz
- Page 68 and 69: consecutive şi înălţimea secţi
- Page 70 and 71: Fig. 6.49. Distribuţia mărimii in
- Page 72 and 73: - excentricitatea are valori de la
- Page 74 and 75: 6.1.3.2.2. Cercetarea defectelor le
- Page 76 and 77: ) Modelul axial particular de calit
- Page 78 and 79: dintre lungimea şi lăţimea solzi
- Page 80 and 81: În urma prelucrării statistice a
- Page 82 and 83: 6.4. Randamentul la debitarea/obţi
- Page 84 and 85: uştenilor folosiţi la debitare (m
- Page 86 and 87: Capitolul 7. Managementul durabil a
ezonanţă) pe secţiunea transversală. Prin delimitarea acestor zone de calitate pe<br />
secţiunea transversală, am evidenţiat modele de calitate radială.<br />
Definirea modelelor de calitate radială s-a realizat după delimitarea grafică a<br />
zonelor de calitate radială. Delimitarea acestor zone a presupus stabilirea inelelor<br />
caracteristice de pe graficele de variaţie cu vârsta a indicilor inelelor anuale (fig. 6.3.)<br />
39
Change language