pdf romana - Universitatea Transilvania

s-a făcut prin examinarea vizuală a tuturor eşantioanelor (probe de creştere şi rondele),
exclusiv după lăţimea inelelor anuale. Astfel, pentru arborii eşantionaţi, examinându-se
secţiunile transversale ale rondelelor şi suprafeţele probelor de creştere, au fost deduse
două modele de creştere radială:
a) Modelul descrescător al lăţimii inelelor anuale, pentru care în secţiune
transversală se diferenţiază 3 zone (C-B-A) ( (fig.6.1.). Corespunde modelului general
din literatura de specialitate şi este cel mai răspândit între arborii studiaţi, fiind întâlnit
în proporţie de 98% din cazurile studiate.
A fost numit modelul descrescător întrucât, pe măsură ce inelele se îndepărtează de
măduvă, tendinţa generală este de diminuare a lăţimii inelelor anuale.
Fig. 6.1. Modelul descrescător al lăţimii inelelor anuale Fig. 6.2. Modelul constant al lăţimii inelelor anuale
b) Modelul relativ constant al lăţimii inelelor anuale
La acest model, se constată că zona C este foarte redusă, cuprinzând doar măduva
lemnului + încă 3-5 inele anuale (are o lăţime măsurată pe rază de doar 1-3 cm). După
zona C urmează zona A care prezintă inele anuale aproximativ de aceeaşi lăţime.
Potrivit precizărilor personalului responsabil cu sortarea buştenilor de rezonanţă, de la
fabrica Gliga, buştenii cu acest model sunt cei mai apreciaţi la fabricarea de
instrumente muzicale, dar se întâlnesc doar în proporţie de 2% din buştenii intraţi anual
în ciclul de producţie al instrumentelor muzicale.
Ulterior am considerat că este necesară o abordare puţin diferită a delimitării
acestor zone, care să fie în corelaţie cu exigenţele fabricării instrumentelor muzicale.
Întrucât la Fabrica de instrumente Gliga din Reghin, pe lângă condiţiile legate de
prezenţa defectelor (pungi de răşină, noduri, coloraţii şi putregai), sortarea materialului
apt pentru rezonanţă se face ţinând cont în principal de următorii indicatori:
- lăţimea inelelor;
- proporţia de lemn târziu din inelele anuale;
- diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive, am considerat oportun ca la
delimitarea zonelor C,B şi A de pe eşantioanele extrase să nu ţinem cont doar de
lăţimea inelelor anuale ci şi de ceilalţi doi indicatori (proporţia de lemn târziu din
inelele anuale, respectiv diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive). Întrucât la
delimitarea celor trei zone C, B şi A s-au luat în calcul indicatori calitativi pentru
lemnul de molid de rezonanţă, am convenit, pentru cercetările din teză, să înlocuim
expresia: zone de creştere pe secţiunea transversală, cunoscută în literatura de
specialitate (Beldeanu, 2001) cu expresia: zone de calitate a lemnului de molid (de
38