pdf romana - Universitatea Transilvania

spre dreapta a torsiunii, care poate acoperii o torsiune spre stânga, apărută în tinereţe”
(V. Grapini; N. Constantinescu, 1968). De asemenea, nodurile, incluziunile de răşină,
crăpăturile au o influenţă defavorabilă asupra transmiterii sunetului. Putregaiul poate fi
tolerat doar dacă cuprinde doar inima cu lemn inapt pentru rezonanţă. De asemenea,
nodurile, incluziunile de răşină, crăpăturile au o influenţă defavorabilă asupra
transmiterii sunetului. Culoarea lemnului trebuie să fie aceeaşi cu cea a lemnului
sănătos, neatacat de ciuperci sau bacterii, adică să aibă luciu mătăsos, să fie albă-aurie.
b) În ceea ce priveşte însuşirile microscopice, din datele existente se cunosc
următoarele:
- traheidele, in zona periferică (de sunet) sunt mai lungi ca la molidul obişnuit;
valorile medii sunt 4,59mm pentru prima categorie şi 3,67mm pentru cea de-a doua
categorie (E. Beldeanu, 2006).
- între lungimea traheidelor şi lăţimea inelelor anuale s-a găsit o corelaţie destul de
strânsă (la inele mai late corespund traheide mai scurte). Axa lungă a traheidelor este
întotdeauna paralelă cu axul arborelui (N. Geambaşu, 1995);
- diametrul traheidelor, măsurat pe direcţie radială, este mai mic cu 14% la lemnul
de rezonanţă, faţă de lemnul obişnuit. Pe direcţie tangenţială nu au fost semnalate
diferenţe;
- secţiunea transversală a traheidelor din lemnul de rezonanţă este cu 15 % mai
mică ca în cazul lemnului de molid obişnuit (V. Bucur, 1976).
- proporţia de participare a pereţilor celulari este mai mare ca la molidul obişnuit;
grosimea lor fiind cu circa 27% mai mare ca la molidul obţinut (Geambaşu, 1995);
- în structura lemnului de molid de rezonanţă, pereţii celulari participă cu
aproximativ 2% mai mult decât în cazul lemnului obişnuit (V. Bucur, 1976);
- lemnul juvenil (din primii 15-30 de ani) are traheide mai scurte decât lemnul
adult, aceasta având implicaţii asupra propagării sunetelor (E. Beldeanu, 2006);
4.15.1. Condiţii de exploatare
Arborii cu lemn de rezonanţă din O.S. Fâncel şi Gurghiu se doboară în perioada
repaosului vegetativ, deoarece în timpul sezonului de vegetaţie prezenţa sevei, care
conţine şi răşină, depreciază caracteristicile acustice ale lemnului.
Doborârea se face pe o vreme cu temperatura de 3-5ºC cu zăpadă mare, nu pe ger,
pentru a nu se produce crăpături interne lemnului. Exploatarea după încălzirea vremii
(15 aprilie -1 mai) nu se aplică întrucât expune ulterior lemnul la atacul insectelor
xilofage.
4.15.2. Condiţii referitoare la dimensiunile şi defectele buştenilor de molid de
rezonanţă
Buştenii de molid exploataţi se sortează în trei clase: rezonanţă(R) furnir(F) şi
cherestea(C).
Pentru livrarea buştenilor de molid de rezonanţă STAS-urile (***, 1983a; ***,
1993) prevăd ca aceştia să îndeplinească anumite condiţii referitoare la dimensiuni şi
defecte (tab. 4.9. şi tab. 4.10.).
35