02.04.2013 Views

pdf romana - Universitatea Transilvania

pdf romana - Universitatea Transilvania

pdf romana - Universitatea Transilvania

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Din punct de vedere sistematic la molid, prof.V. Stănescu (1997) identifică mai<br />

multe varietăţi sau tipuri: după forma coroanei, după caracteristicile scoarţei, după<br />

culoarea conurilor, forma solzilor, după modul de ramificaţie al ramurilor de diferite<br />

ordine. De exemplu, după modul de ramificaţie al ramurilor de diferite ordine se pot<br />

diferenţia tipurile: molidul de tip plat, molidul de tip perie şi molidul de tip pieptene.<br />

Dacă se compară molidul de rezonanţă cu cele trei tipuri prezentate mai sus, se<br />

constată că el de încadrează în tipul plat. Are ca şi acesta ramurile de ordinul I aplecate<br />

în jos, mai ales cele din treimea inferioară şi mijlocie a coroanei, prezintă o creştere<br />

înceată, mai ales de la vârsta de 45-60 de ani, când conform literaturii de specialitate<br />

începe formarea lemnului de rezonanţă (Constantinescu şi Grapini, 1968). Întrucât cele<br />

trei tipuri de molid (plat, perie şi pieptene) sunt forme morfologice bine stabilizate<br />

genetic, caracterele lor fiind ereditare, s-a ajuns la afirmaţia că şi molidul de rezonanţă<br />

este un ecotip bine stabilizat din punct de vedere genetic.<br />

4.9. Însuşirile macro şi microscopice ale lemnului de molid bun pentru<br />

rezonanţă<br />

a) Din punct de vedere macroscopic, lemnul de rezonanţă trebuie să îndeplinească<br />

următoarele condiţii:<br />

- Inelele anuale trebuie să prezinte creştere regulată în grosime, mai ales la exterior<br />

unde s-a constatat că se formează lemnul de rezonanţă. Referitor la această regularitate<br />

s-a stabilit indicele de regularitate a inelelor anuale, o mărime a cărei valoare pentru<br />

molidul de rezonanţă, trebuie să fie de 30-40% (pentru molidul obişnuit valoarea este<br />

de 55-90%, după Geambaşu, 1984). Diferenţa între două inele anuale consecutive nu<br />

trebuie să depăşească 0,5mm la construirea unui instrument de calitate (V. Giurgiu,<br />

1978). Această uniformitate a inelelor anuale consecutive garantează condiţii acustice<br />

omogene pentru a reda tonuri clare. Schimbările bruşte în lăţimea inelelor anuale fac<br />

lemnul impropriu pentru rezonanţă;<br />

- Lăţimea inelelor anuale (b) să fie mică (b

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!