pdf romana - Universitatea Transilvania
pdf romana - Universitatea Transilvania pdf romana - Universitatea Transilvania
De fapt aceste pungi nu reprezintă decât porţiuni ale formei spaţiale a pungilor de răşină întregi existente în buşteni. Pentru reconstituirea dimensiunilor reale ale pungilor de răşină întregi, pornind de la măsurătorile efectuate, am stabilit relaţiile de mai jos: Măsurători pe pungile de răşină evidenţiate pe secţiunile tangenţiale. S-au măsurat următoarele dimensiuni (fig. 2.26.): Fig. 2.26. Dimensiuni măsurate pentru pungile de răşină de pe secţiunea tangenţială a pieselor semifabricatului pereche de violoncel - Lpi = Lungimea pungii de răşină i, măsurată pe cantul piesei (cm); - lpi = lăţimea pungii de răşină i, măsurată pe cantul piesei (cm); 2.5.7. Determinarea randamentului la debitarea/obţinerea semifabricatelor de molid de rezonanţă Randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor a fost raportat atât la volumul tuturor buştenilor debitaţi (aparţinând suprafeţei de probă SI din u.a 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel), cât şi la volumul arborilor pe picior. Capitolul 3. Cadrul fizico – fito –geografic al teritoriului cercetărilor Spaţiul geografic al cercetărilor se află localizat în etajul geomorfologic şi fitoclimatic montan din partea vestică a Carpaţilor Orientali, în lanţul vulcanic neogencuaternar Călimani – Gurghiu – Harghita, pe catena vestică a Munţilor Gurghiu, în caldera Fâncel-Lăpuşna, situată în bazinul de recepţie al râului Gurghiu (afluent de stânga al Mureşului). Arboretele studiate aparţin, din punct de vedere teritorialadministrativ, unităţilor de producţie IV Fâncel şi VI Lăpuşna, administrate de Regia Naţională a Pădurilor, prin Direcţia Silvică Târgu-Mureş, respectiv Ocoalele silvice Fâncel şi Gurghiu. În urma cercetărilor efectuate, profilurile de sol realizate au confirmat prezenţa a trei tipuri de sol, pentru unităţile amenajistice din U.P. VI Lăpuşna şi a unui tip de sol în u.a. 111B din U.P. IV Fâncel (fig. 3.3.a, b şi c): 32
a) b) c) Fig. 3.3. Tipuri de sol identificate în teritoriul cercetat (vedere a peretelui de profil): a)sol brun feriiluvial-podzolic; b) sol brun-acid, tipic; c) sol brun eumezobazic Vegetaţia lemnoasă Arboretele cu molid de rezonanţă sunt situate în subzona de interferenţă dintre amestecurile de răşinoase cu fag şi molidişuri. Pe teren s-au identificat asociaţii fitocenotice remarcabile de amestecuri naturale de molid cu fag sau de molid cu brad şi fag (fig. 3.7.). Vegetaţia erbacee şi subarbustivă Aşa cum arată şi tipurile de staţiune identificate aici, vegetaţia erbacee din arboretele studiate este acidofilă, cu specii indicatoare de humus de tip mull-moder sau moder: Capitolul 4. Stadiul actual al cunoştinţelor cu privire la molidul de rezonanţă (arboretele în care se întâlneşte şi lemnul acestuia) 4.1.2. Originea molidului de rezonanţă Fig. 3.7. Asociaţie fitocenotică cu molid şi fag într-un arboret de molid de rezonanţă (u.a. 44B, U.P. VI Lăpuşna) Mult timp s-a susţinut ipoteza că particularităţile ecologice, biologice şi morfologice ale molidului de rezonanţă sunt produsul unor anumite condiţii staţionale. Existenţa în arborete, a exemplarelor de rezonanţă sub formă izolată, alături de molidul obişnuit, infirmă însă această ipoteză. Mai recent, cercetările au arătat că molidul de rezonanţă este un ecotip cu particularităţi bine fixate şi transmisibile de la o generaţie la alta, dar cauzele care au concurat la formarea acestui ecotip nu sunt cunoscute pe deplin (N. Geambaşu, 1984). În legătură cu originea, formarea şi evoluţia ecotipului de molid de rezonanţă există mai multe ipoteze, cele mai justificate susţinând că ecotipul molidul de rezonanţă s-a format ca urmare a influenţei îndelungate a mediului într-o perioadă foarte îndelungată asupra pădurii virgine din trecut (V. Grapini; N., Constantinescu, 1968; N. Geambaşu, 1995; G. Zlei, 2008). 4.4. Molidul de rezonanţă şi unităţile morfologice inraspecifice ale speciei Picea abies (P. excelsa). Natura genetică a molidului de rezonanţă. 33
- Page 1 and 2: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
- Page 3 and 4: CUPRINS Teză Rezumat Prefaţă 3 8
- Page 5 and 6: 6.1. Arhitectura calităţii de rez
- Page 7 and 8: pentru satisfacerea cerinţelor eco
- Page 9 and 10: asist la propria devenire profesion
- Page 11 and 12: staţionale şi particularităţile
- Page 13 and 14: complexităţii de factori de influ
- Page 15 and 16: - prelevarea de rondele de la buşt
- Page 18 and 19: Tab. 2.1. Volumul eşantionajului
- Page 20 and 21: - înălţimea arborelui (Ha, în m
- Page 22 and 23: - lăţimea plăcilor de solzi de l
- Page 24 and 25: S-a ales pentru scanare rezoluţia
- Page 26 and 27: termenul de zone de creştere trebu
- Page 28 and 29: - b* - mărimea nuanţei de galben/
- Page 30 and 31: arbori de molid de rezonanţă iden
- Page 34 and 35: Din punct de vedere sistematic la m
- Page 36 and 37: Tabelul 4.9. Condiţii pentru dimen
- Page 38 and 39: s-a făcut prin examinarea vizuală
- Page 40 and 41: Fig. 6.3. Stabilirea inelului carac
- Page 42 and 43: 6.1.1.2.1. Interpretarea statistic
- Page 44 and 45: Tab. 6.8. Mărimea coeficienţilor
- Page 46 and 47: - diferenţa dintre două inele con
- Page 48 and 49: V1,3 - vârsta estimată arborelui
- Page 50 and 51: Tab. 6.12. Repartiţia arborilor e
- Page 52 and 53: După delimitarea zonelor de calita
- Page 54 and 55: Lăţimea inelelor din zonele de ca
- Page 56 and 57: 6.1.1.3.4.1. Studiu de sinteză pen
- Page 58 and 59: Prin ajustarea polinomială a varia
- Page 60 and 61: arbori. Se remarcă că pentru prim
- Page 62 and 63: situaţie nu reprezintă o regulă
- Page 64 and 65: observaţie are o deosebită import
- Page 66 and 67: Din acest motiv, se pare că utiliz
- Page 68 and 69: consecutive şi înălţimea secţi
- Page 70 and 71: Fig. 6.49. Distribuţia mărimii in
- Page 72 and 73: - excentricitatea are valori de la
- Page 74 and 75: 6.1.3.2.2. Cercetarea defectelor le
- Page 76 and 77: ) Modelul axial particular de calit
- Page 78 and 79: dintre lungimea şi lăţimea solzi
- Page 80 and 81: În urma prelucrării statistice a
De fapt aceste pungi nu reprezintă decât porţiuni ale formei spaţiale a pungilor de<br />
răşină întregi existente în buşteni. Pentru reconstituirea dimensiunilor reale ale pungilor<br />
de răşină întregi, pornind de la măsurătorile efectuate, am stabilit relaţiile de mai jos:<br />
Măsurători pe pungile de răşină evidenţiate pe secţiunile tangenţiale. S-au<br />
măsurat următoarele dimensiuni (fig. 2.26.):<br />
Fig. 2.26. Dimensiuni măsurate pentru pungile de răşină de pe<br />
secţiunea tangenţială a pieselor semifabricatului pereche de<br />
violoncel<br />
- Lpi = Lungimea pungii de răşină i, măsurată pe cantul piesei (cm);<br />
- lpi = lăţimea pungii de răşină i, măsurată pe cantul piesei (cm);<br />
2.5.7. Determinarea randamentului la debitarea/obţinerea semifabricatelor de<br />
molid de rezonanţă<br />
Randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor a fost raportat atât la volumul<br />
tuturor buştenilor debitaţi (aparţinând suprafeţei de probă SI din u.a 111B, U.P. IV<br />
Fâncel, O.S. Fâncel), cât şi la volumul arborilor pe picior.<br />
Capitolul 3. Cadrul fizico – fito –geografic al teritoriului cercetărilor<br />
Spaţiul geografic al cercetărilor se află localizat în etajul geomorfologic şi fitoclimatic<br />
montan din partea vestică a Carpaţilor Orientali, în lanţul vulcanic neogencuaternar<br />
Călimani – Gurghiu – Harghita, pe catena vestică a Munţilor Gurghiu, în<br />
caldera Fâncel-Lăpuşna, situată în bazinul de recepţie al râului Gurghiu (afluent de<br />
stânga al Mureşului). Arboretele studiate aparţin, din punct de vedere teritorialadministrativ,<br />
unităţilor de producţie IV Fâncel şi VI Lăpuşna, administrate de Regia<br />
Naţională a Pădurilor, prin Direcţia Silvică Târgu-Mureş, respectiv Ocoalele silvice<br />
Fâncel şi Gurghiu.<br />
În urma cercetărilor efectuate, profilurile de sol realizate au confirmat prezenţa a<br />
trei tipuri de sol, pentru unităţile amenajistice din U.P. VI Lăpuşna şi a unui tip de sol<br />
în u.a. 111B din U.P. IV Fâncel (fig. 3.3.a, b şi c):<br />
32