pdf romana - Universitatea Transilvania

pdf romana - Universitatea Transilvania pdf romana - Universitatea Transilvania

webbut.unitbv.ro
from webbut.unitbv.ro More from this publisher
02.04.2013 Views

De fapt aceste pungi nu reprezintă decât porţiuni ale formei spaţiale a pungilor de răşină întregi existente în buşteni. Pentru reconstituirea dimensiunilor reale ale pungilor de răşină întregi, pornind de la măsurătorile efectuate, am stabilit relaţiile de mai jos: Măsurători pe pungile de răşină evidenţiate pe secţiunile tangenţiale. S-au măsurat următoarele dimensiuni (fig. 2.26.): Fig. 2.26. Dimensiuni măsurate pentru pungile de răşină de pe secţiunea tangenţială a pieselor semifabricatului pereche de violoncel - Lpi = Lungimea pungii de răşină i, măsurată pe cantul piesei (cm); - lpi = lăţimea pungii de răşină i, măsurată pe cantul piesei (cm); 2.5.7. Determinarea randamentului la debitarea/obţinerea semifabricatelor de molid de rezonanţă Randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor a fost raportat atât la volumul tuturor buştenilor debitaţi (aparţinând suprafeţei de probă SI din u.a 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel), cât şi la volumul arborilor pe picior. Capitolul 3. Cadrul fizico – fito –geografic al teritoriului cercetărilor Spaţiul geografic al cercetărilor se află localizat în etajul geomorfologic şi fitoclimatic montan din partea vestică a Carpaţilor Orientali, în lanţul vulcanic neogencuaternar Călimani – Gurghiu – Harghita, pe catena vestică a Munţilor Gurghiu, în caldera Fâncel-Lăpuşna, situată în bazinul de recepţie al râului Gurghiu (afluent de stânga al Mureşului). Arboretele studiate aparţin, din punct de vedere teritorialadministrativ, unităţilor de producţie IV Fâncel şi VI Lăpuşna, administrate de Regia Naţională a Pădurilor, prin Direcţia Silvică Târgu-Mureş, respectiv Ocoalele silvice Fâncel şi Gurghiu. În urma cercetărilor efectuate, profilurile de sol realizate au confirmat prezenţa a trei tipuri de sol, pentru unităţile amenajistice din U.P. VI Lăpuşna şi a unui tip de sol în u.a. 111B din U.P. IV Fâncel (fig. 3.3.a, b şi c): 32

a) b) c) Fig. 3.3. Tipuri de sol identificate în teritoriul cercetat (vedere a peretelui de profil): a)sol brun feriiluvial-podzolic; b) sol brun-acid, tipic; c) sol brun eumezobazic Vegetaţia lemnoasă Arboretele cu molid de rezonanţă sunt situate în subzona de interferenţă dintre amestecurile de răşinoase cu fag şi molidişuri. Pe teren s-au identificat asociaţii fitocenotice remarcabile de amestecuri naturale de molid cu fag sau de molid cu brad şi fag (fig. 3.7.). Vegetaţia erbacee şi subarbustivă Aşa cum arată şi tipurile de staţiune identificate aici, vegetaţia erbacee din arboretele studiate este acidofilă, cu specii indicatoare de humus de tip mull-moder sau moder: Capitolul 4. Stadiul actual al cunoştinţelor cu privire la molidul de rezonanţă (arboretele în care se întâlneşte şi lemnul acestuia) 4.1.2. Originea molidului de rezonanţă Fig. 3.7. Asociaţie fitocenotică cu molid şi fag într-un arboret de molid de rezonanţă (u.a. 44B, U.P. VI Lăpuşna) Mult timp s-a susţinut ipoteza că particularităţile ecologice, biologice şi morfologice ale molidului de rezonanţă sunt produsul unor anumite condiţii staţionale. Existenţa în arborete, a exemplarelor de rezonanţă sub formă izolată, alături de molidul obişnuit, infirmă însă această ipoteză. Mai recent, cercetările au arătat că molidul de rezonanţă este un ecotip cu particularităţi bine fixate şi transmisibile de la o generaţie la alta, dar cauzele care au concurat la formarea acestui ecotip nu sunt cunoscute pe deplin (N. Geambaşu, 1984). În legătură cu originea, formarea şi evoluţia ecotipului de molid de rezonanţă există mai multe ipoteze, cele mai justificate susţinând că ecotipul molidul de rezonanţă s-a format ca urmare a influenţei îndelungate a mediului într-o perioadă foarte îndelungată asupra pădurii virgine din trecut (V. Grapini; N., Constantinescu, 1968; N. Geambaşu, 1995; G. Zlei, 2008). 4.4. Molidul de rezonanţă şi unităţile morfologice inraspecifice ale speciei Picea abies (P. excelsa). Natura genetică a molidului de rezonanţă. 33

De fapt aceste pungi nu reprezintă decât porţiuni ale formei spaţiale a pungilor de<br />

răşină întregi existente în buşteni. Pentru reconstituirea dimensiunilor reale ale pungilor<br />

de răşină întregi, pornind de la măsurătorile efectuate, am stabilit relaţiile de mai jos:<br />

Măsurători pe pungile de răşină evidenţiate pe secţiunile tangenţiale. S-au<br />

măsurat următoarele dimensiuni (fig. 2.26.):<br />

Fig. 2.26. Dimensiuni măsurate pentru pungile de răşină de pe<br />

secţiunea tangenţială a pieselor semifabricatului pereche de<br />

violoncel<br />

- Lpi = Lungimea pungii de răşină i, măsurată pe cantul piesei (cm);<br />

- lpi = lăţimea pungii de răşină i, măsurată pe cantul piesei (cm);<br />

2.5.7. Determinarea randamentului la debitarea/obţinerea semifabricatelor de<br />

molid de rezonanţă<br />

Randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor a fost raportat atât la volumul<br />

tuturor buştenilor debitaţi (aparţinând suprafeţei de probă SI din u.a 111B, U.P. IV<br />

Fâncel, O.S. Fâncel), cât şi la volumul arborilor pe picior.<br />

Capitolul 3. Cadrul fizico – fito –geografic al teritoriului cercetărilor<br />

Spaţiul geografic al cercetărilor se află localizat în etajul geomorfologic şi fitoclimatic<br />

montan din partea vestică a Carpaţilor Orientali, în lanţul vulcanic neogencuaternar<br />

Călimani – Gurghiu – Harghita, pe catena vestică a Munţilor Gurghiu, în<br />

caldera Fâncel-Lăpuşna, situată în bazinul de recepţie al râului Gurghiu (afluent de<br />

stânga al Mureşului). Arboretele studiate aparţin, din punct de vedere teritorialadministrativ,<br />

unităţilor de producţie IV Fâncel şi VI Lăpuşna, administrate de Regia<br />

Naţională a Pădurilor, prin Direcţia Silvică Târgu-Mureş, respectiv Ocoalele silvice<br />

Fâncel şi Gurghiu.<br />

În urma cercetărilor efectuate, profilurile de sol realizate au confirmat prezenţa a<br />

trei tipuri de sol, pentru unităţile amenajistice din U.P. VI Lăpuşna şi a unui tip de sol<br />

în u.a. 111B din U.P. IV Fâncel (fig. 3.3.a, b şi c):<br />

32

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!