pdf romana - Universitatea Transilvania
pdf romana - Universitatea Transilvania pdf romana - Universitatea Transilvania
S-a ales pentru scanare rezoluţia de 900 dpi, care este considerată optimă în raport cu timpul de scanare necesar, calitatea imaginilor obţinute şi spaţiul de memorie pe care îl reclamă (F. Dinulică, 2008). Fig. 2.12. Imaginea probelor de creştere scanate cu EPSON LA 2400. Bileţelele aferente fiecărei probe reprezintă datele de identificare a acestora Pentru analiza inelelor anule de pe imaginile cu rondele sau probe de creştere, obţinute prin scanare, s-au parcurs în ordine următoarele etape (F. Dinulică, 2008): 1) încărcarea fişierelor cu imaginile scanate în programul WinDENDRO; 2) activarea modului de definire a traiectoriei de analiză a inelelor (selectorul Path creation); 3) identificarea probei examinate (arborele de la care provine, staţiunea, înălţimea arborelui, vârsta arborelui, înălţimea de la care a fost preluată proba – rondela sau proba de creştere, după caz); 4) activarea modului de editare a inelelor de pe traiectoria căii de măsurare aleasă (selectorul Path editor); 5) trasarea razei pe care vor fi măsurate inelele, prin tragere cu Mouse-ul din poziţia măduvei spre scoarţă (au fost adoptate, ca direcţii de referinţă, şi linii frânte, prin activarea opţiunii Multi segments Path); 6) definirea sau deschiderea bazei de date în care vor fi salvate măsurătorile efectuate (fişiere standard tip ASCII); 7) identificarea automată a inelelor anuale înscrise pe direcţia trasată; 8) modificarea manuală a sensibilităţii de detectare automată a inelelor, în cazul unor rezultate nefavorabile; 9) intervenţia manuală asupra rezultatelor identificării şi delimitării inelelor anuale şi subunităţilor de lemn (lemn timpuriu, lemn târziu), prin: ştergerea, mutarea, reorientarea sau inserarea limitelor, sau prin excluderea unor discontinuităţi din masa lemnului - cum ar fi de pildă eventualele crăpături); 10) reluarea operaţiilor 4) – 9) pentru alte traiectorii de analiză; 11) salvarea imaginilor cu analizele efectuate. Succesiunea etapelor amintite mai sus a fost dedusă pornind de la manualul de utilizare a soft-ului din pachetul WinnDENDRO. Programul WinDENDRO încarcă baza de date cu: a. elementele de identificare a imaginii scanate (precizate la etapa 3); b. elemente de caracterizare electronică a procesului de măsurare; c. rezultatele măsurătorilor (lăţime inel, lăţime lemn timpuriu, lăţime lemn târziu, proporţie lemn timpuriu, proporţie lemn târziu), în succesiunea de la măduvă la scoarţă. (***, 2007b). 24
2.5.1.3. Definirea şi delimitarea zonelor de calitate a lemnului în secţiune transversală Se cunoaşte din literatura de specialitate (Beldeanu, 2001) că în mod obişnuit, la înălţimea de 1,3m faţă de nivelul solului, pe secţiunea transversală a arborilor de molid de rezonanţă se pot delimita, după lăţimea inelelor anuale, trei zone de creştere: - Zona C (interioară), corespunzătoare creşterilor din primii ani, fără lemn pentru sunet; - Zona A (exterioară), cu lemn de rezonanţă, cu inele anuale înguste şi regulate. Cu cât această porţiune este mai lată şi cu inele mai regulate, cu atât lemnul este mai valoros pentru fabricarea viorilor. - Zona B (intermediară) (fig.2.13.) Fig. 2.13. Modele structurale privind zonele de creştere la arborii de molid de rezonanţă, identificate pe secţiunea transversală (prelucrare după E. Beldeanu, 2001) Pornind de la aceste aspecte ştiinţifice, s-a urmărit ca pentru toate eşantioanele extrase din suprafaţa cercetată (rondele şi probe de creştere) să se delimiteze cele trei zone de creştere (C,B,A). Am considerat însă că este necesară o abordare puţin diferită a delimitării acestor zone, care să fie în corelaţie cu exigenţele fabricării instrumentelor muzicale, motiv pentru care facem precizările de mai jos. Aşa cum rezultă din descrierile de mai sus, delimitarea zonelor A, B şi C s-a făcut doar după lăţimea inelelor anuale. Observaţiile întreprinse la Fabrica de instrumente Gliga din Reghin au scos în evidenţă că sortarea materialului apt pentru rezonanţă se face ţinând cont în principiu de următorii indicatori: - lăţimea inelelor anuale (b), care trebuie să fie mică (b≤4mm). Se preferă următoarele valori: pentru vioară b=1-2mm (redă tonuri mijlocii şi înalte), pentru violă şi violoncel b=2-3mm, iar pentru contrabas şi funduri de piane b=3-4mm; - proporţia de lemn târziu din inelele anuale care nu trebuie să depăşească 20-34% pentru viorile din clase de calitate superioare (Maestro şi Profesional) şi 35-38% pentru viorile din clase de calitate Student şi Şcoală; - diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive, care nu trebuie să depăşească 0,5- 0,7mm pentru viorile din clase de calitate superioare (Maestro şi Profesional) şi 0,8- 1,2mm pentru viorile din clase de calitate Student şi Şcoală. Luând în calcul aceste exigenţe ale fabricanţilor de instrumente muzicale, am considerat oportun ca la delimitarea zonelor C,B şi A de pe eşantioanele extrase să nu ţinem cont doar de lăţimea inelelor anuale ci şi de ceilalţi doi indicatori (proporţia de lemn târziu din inelele anuale, respectiv diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive). Întrucât la delimitarea celor trei zone C, B şi A s-au luat în calcul indicatori calitativi pentru lemnul de molid de rezonanţă, considerăm că pentru cercetarea de faţă, 25
- Page 1 and 2: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
- Page 3 and 4: CUPRINS Teză Rezumat Prefaţă 3 8
- Page 5 and 6: 6.1. Arhitectura calităţii de rez
- Page 7 and 8: pentru satisfacerea cerinţelor eco
- Page 9 and 10: asist la propria devenire profesion
- Page 11 and 12: staţionale şi particularităţile
- Page 13 and 14: complexităţii de factori de influ
- Page 15 and 16: - prelevarea de rondele de la buşt
- Page 18 and 19: Tab. 2.1. Volumul eşantionajului
- Page 20 and 21: - înălţimea arborelui (Ha, în m
- Page 22 and 23: - lăţimea plăcilor de solzi de l
- Page 26 and 27: termenul de zone de creştere trebu
- Page 28 and 29: - b* - mărimea nuanţei de galben/
- Page 30 and 31: arbori de molid de rezonanţă iden
- Page 32 and 33: De fapt aceste pungi nu reprezintă
- Page 34 and 35: Din punct de vedere sistematic la m
- Page 36 and 37: Tabelul 4.9. Condiţii pentru dimen
- Page 38 and 39: s-a făcut prin examinarea vizuală
- Page 40 and 41: Fig. 6.3. Stabilirea inelului carac
- Page 42 and 43: 6.1.1.2.1. Interpretarea statistic
- Page 44 and 45: Tab. 6.8. Mărimea coeficienţilor
- Page 46 and 47: - diferenţa dintre două inele con
- Page 48 and 49: V1,3 - vârsta estimată arborelui
- Page 50 and 51: Tab. 6.12. Repartiţia arborilor e
- Page 52 and 53: După delimitarea zonelor de calita
- Page 54 and 55: Lăţimea inelelor din zonele de ca
- Page 56 and 57: 6.1.1.3.4.1. Studiu de sinteză pen
- Page 58 and 59: Prin ajustarea polinomială a varia
- Page 60 and 61: arbori. Se remarcă că pentru prim
- Page 62 and 63: situaţie nu reprezintă o regulă
- Page 64 and 65: observaţie are o deosebită import
- Page 66 and 67: Din acest motiv, se pare că utiliz
- Page 68 and 69: consecutive şi înălţimea secţi
- Page 70 and 71: Fig. 6.49. Distribuţia mărimii in
- Page 72 and 73: - excentricitatea are valori de la
2.5.1.3. Definirea şi delimitarea zonelor de calitate a lemnului în secţiune<br />
transversală<br />
Se cunoaşte din literatura de specialitate (Beldeanu, 2001) că în mod obişnuit, la<br />
înălţimea de 1,3m faţă de nivelul solului, pe secţiunea transversală a arborilor de molid<br />
de rezonanţă se pot delimita, după lăţimea inelelor anuale, trei zone de creştere:<br />
- Zona C (interioară), corespunzătoare creşterilor din primii ani, fără lemn pentru<br />
sunet;<br />
- Zona A (exterioară), cu lemn de rezonanţă, cu inele anuale înguste şi regulate. Cu<br />
cât această porţiune este mai lată şi cu inele mai regulate, cu atât lemnul este mai<br />
valoros pentru fabricarea viorilor.<br />
- Zona B (intermediară) (fig.2.13.)<br />
Fig. 2.13. Modele structurale privind<br />
zonele de creştere la arborii de molid<br />
de rezonanţă, identificate pe secţiunea<br />
transversală (prelucrare după<br />
E. Beldeanu, 2001)<br />
Pornind de la aceste aspecte ştiinţifice, s-a urmărit ca pentru toate eşantioanele<br />
extrase din suprafaţa cercetată (rondele şi probe de creştere) să se delimiteze cele trei<br />
zone de creştere (C,B,A). Am considerat însă că este necesară o abordare puţin diferită<br />
a delimitării acestor zone, care să fie în corelaţie cu exigenţele fabricării instrumentelor<br />
muzicale, motiv pentru care facem precizările de mai jos.<br />
Aşa cum rezultă din descrierile de mai sus, delimitarea zonelor A, B şi C s-a făcut<br />
doar după lăţimea inelelor anuale. Observaţiile întreprinse la Fabrica de instrumente<br />
Gliga din Reghin au scos în evidenţă că sortarea materialului apt pentru rezonanţă se<br />
face ţinând cont în principiu de următorii indicatori:<br />
- lăţimea inelelor anuale (b), care trebuie să fie mică (b≤4mm). Se preferă<br />
următoarele valori: pentru vioară b=1-2mm (redă tonuri mijlocii şi înalte), pentru violă<br />
şi violoncel b=2-3mm, iar pentru contrabas şi funduri de piane b=3-4mm;<br />
- proporţia de lemn târziu din inelele anuale care nu trebuie să depăşească 20-34%<br />
pentru viorile din clase de calitate superioare (Maestro şi Profesional) şi 35-38% pentru<br />
viorile din clase de calitate Student şi Şcoală;<br />
- diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive, care nu trebuie să depăşească 0,5-<br />
0,7mm pentru viorile din clase de calitate superioare (Maestro şi Profesional) şi 0,8-<br />
1,2mm pentru viorile din clase de calitate Student şi Şcoală.<br />
Luând în calcul aceste exigenţe ale fabricanţilor de instrumente muzicale, am<br />
considerat oportun ca la delimitarea zonelor C,B şi A de pe eşantioanele extrase să nu<br />
ţinem cont doar de lăţimea inelelor anuale ci şi de ceilalţi doi indicatori (proporţia de<br />
lemn târziu din inelele anuale, respectiv diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive).<br />
Întrucât la delimitarea celor trei zone C, B şi A s-au luat în calcul indicatori<br />
calitativi pentru lemnul de molid de rezonanţă, considerăm că pentru cercetarea de faţă,<br />
25