pdf romana - Universitatea Transilvania

More documents

Recommendations

Info

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV Braşov, B-dul Eroilor 29, 500036, tel. 0040-268-413000, fax 0040-268-410525 RECTORAT Către ................................................................................. Vă aducem la cunoştinţă că în ziua de 17.12.2010, ora 11 00 , în sala S.1.2., la Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată: CERCETĂRI PRIVIND CARACTERISTICILE LEMNULUI DE MOLID DE REZONANŢĂ DIN BAZINUL RÂULUI GURGHIU (OCOALELE SILVICE GURGHIU ŞI FÂNCEL), ÎN CORELAŢIE CU EXIGENŢELE INDUSTRIEI INSTRUMENTELOR MUZICALE, elaborată de ing. Cristian – Teofil ALBU, În vederea obţinerii titlului ştiinţific de DOCTOR, În domeniul fundamental Ştiinţe Agricole şi Silvice, domeniul Silvicultură. Componenţa COMISIEI DE DOCTORAT, numită prin: Ordinul Rectorului Universităţii Transilvania Nr. 4210 din 27.09.2010 PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile ABRUDAN DECAN al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, Universitatea Transilvania din Braşov CONDUCĂTORI ŞTIINŢIFICI: Prof. univ. dr. ing. Prof. univ. dr. ing. Gheorghe IGNEA Universitatea Transilvania din Braşov REFERENŢI: Prof. univ. dr. ing. Arcadie CIUBOTARU Universitatea Transilvania din Braşov Acad. Prof. univ. dr. doc. Victor GIURGIU Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava Prof. univ. dr. ing. Radu CENUŞĂ Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava Eugen C. BELDEANU Aprecierile şi observaţiile dumneavoastră asupra conţinutului tezei, vă rugăm să le trimiteţi în timp util, pe adresa Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, Str. Şirul Beethoven, nr. 1., 500123, Braşov, sau la fax: 0268/475705. 2
CUPRINS Teză Rezumat Prefaţă 3 8 Introducere 5 10 Capitolul 1. Scopul, obiectivele şi locul cercetărilor 9 12 Capitolul 2. Materialul şi tehnica cercetărilor 17 14 2.1. Metodele de cercetare 17 14 2.2. Organizarea investigaţiilor de teren şi laborator 19 14 2.3. Constituirea probelor de lucru aferente efectuării determinărilor 20 15 2.3.1. Recoltarea probelor de creştere 20 15 2.3.2. Recoltarea rondelelor 22 16 2.3.3. Descrierea staţiunii şi vegetaţiei în perimetrul investigaţiilor 24 18 2.3.4. Completarea fişelor de caracterizare a arborilor pe picior 25 18 2.3.5. Recoltarea probelor de solzi 31 21 2.3.6. Recoltarea probelor de conuri 32 21 2.3.7. Recoltarea probelor de ace 32 21 2.3.8. Recoltarea mostrelor pentru preparate microscopice 32 22 2.3.9. Obţinerea semifabricatelor de instrumente musicale 32 22 2.4. Condiţionarea probelor de lucru 33 22 2.5. Executarea determinărilor 33 22 2.5.1. Determinări la rondele şi la probele de creştere 33 22 2.5.1.1.Operaţii pregătitoare 33 22 2.5.1.2. Măsurarea indicilor de structură ai lemnului la probele de creştere şi rondele 33 22 2.5.1.3. Definirea şi delimitarea zonelor de calitate a lemnului în secţiune transversală 35 24 2.5.1.4. Definirea claselor de calitate structurală a arborilor de molid din suprafaţa studiată 37 25 2.5.2. Măsurarea indicilor de culoare a solzilor pe ritidom 38 26 2.5.3. Determinări la buştenii de molid de rezonanţă 39 27 2.5.4. Determinări pe cheresteaua brută de molid de rezonanţă 41 28 2.5.5. Determinări pe semifabricate de instrumente musicale 41 28 2.5.6. Determinarea randamentului la debitarea/obţinerea semifabricatelor de molid de rezonanţă 47 31 Capitolul 3. Cadrul fizico–fito–geografic al teritoriului cercetărilor 49 31 Capitolul 4. Stadiul actual al cunoştinţelor cu privire la molidul de rezonanţă (arboretele în care se întâlneşte şi lemnul acestuia) 62 32 4.1. Răspândirea geografică şi originea molidului de rezonanţă 62 - 4.1.1. Răspândirea geografică 62 - 4.1.2. Originea molidului de rezonanţă 63 32 4.2. Condiţii staţionale pentru arboretele cu molidul de rezonanţă din România 64 - 4.3. Relaţiile dintre structura arboretului şi molidul de rezonanţă 66 - 4.4. Molidul de rezonanţă şi unităţile morfologice inraspecifice ale speciei Picea abies (P. excelsa). Natura genetică a molidului de rezonanţă. 68 - 4.5. Relaţiile dintre vârsta arborilor şi formarea lemnului de rezonanţă 70 - 4.6. Nutriţia arborilor de molid cu lemn de rezonanţă 71 - 4.7. Regenerarea naturală a arboretelor cu molid de rezonanţă 72 - 3
Page 1: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
Page 5 and 6: 6.1. Arhitectura calităţii de rez
Page 7 and 8: pentru satisfacerea cerinţelor eco
Page 9 and 10: asist la propria devenire profesion
Page 11 and 12: staţionale şi particularităţile
Page 13 and 14: complexităţii de factori de influ
Page 15 and 16: - prelevarea de rondele de la buşt
Page 18 and 19: Tab. 2.1. Volumul eşantionajului
Page 20 and 21: - înălţimea arborelui (Ha, în m
Page 22 and 23: - lăţimea plăcilor de solzi de l
Page 24 and 25: S-a ales pentru scanare rezoluţia
Page 26 and 27: termenul de zone de creştere trebu
Page 28 and 29: - b* - mărimea nuanţei de galben/
Page 30 and 31: arbori de molid de rezonanţă iden
Page 32 and 33: De fapt aceste pungi nu reprezintă
Page 34 and 35: Din punct de vedere sistematic la m
Page 36 and 37: Tabelul 4.9. Condiţii pentru dimen
Page 38 and 39: s-a făcut prin examinarea vizuală
Page 40 and 41: Fig. 6.3. Stabilirea inelului carac
Page 42 and 43: 6.1.1.2.1. Interpretarea statistic
Page 44 and 45: Tab. 6.8. Mărimea coeficienţilor
Page 46 and 47: - diferenţa dintre două inele con
Page 48 and 49: V1,3 - vârsta estimată arborelui
Page 50 and 51: Tab. 6.12. Repartiţia arborilor e
Page 52 and 53:
După delimitarea zonelor de calita
Page 54 and 55:
Lăţimea inelelor din zonele de ca
Page 56 and 57:
6.1.1.3.4.1. Studiu de sinteză pen
Page 58 and 59:
Prin ajustarea polinomială a varia
Page 60 and 61:
arbori. Se remarcă că pentru prim
Page 62 and 63:
situaţie nu reprezintă o regulă
Page 64 and 65:
observaţie are o deosebită import
Page 66 and 67:
Din acest motiv, se pare că utiliz
Page 68 and 69:
consecutive şi înălţimea secţi
Page 70 and 71:
Fig. 6.49. Distribuţia mărimii in
Page 72 and 73:
- excentricitatea are valori de la
Page 74 and 75:
6.1.3.2.2. Cercetarea defectelor le
Page 76 and 77:
) Modelul axial particular de calit
Page 78 and 79:
dintre lungimea şi lăţimea solzi
Page 80 and 81:
În urma prelucrării statistice a
Page 82 and 83:
6.4. Randamentul la debitarea/obţi
Page 84 and 85:
uştenilor folosiţi la debitare (m
Page 86 and 87:
Capitolul 7. Managementul durabil a
Page 88 and 89:
7.3.4.1. Gospodărirea arboretelor
Page 90:
diametre excedentare; operaţia ace
Page 94 and 95:
La fabrica de instrumente muzicale
Page 96 and 97:
espectiv definirea unor clase struc
Page 98 and 99:
ani. Abia de la o vârstă de circa
Page 100 and 101:
la cioată) a fost de până la 35-
Page 102 and 103:
grosimea ramurilor, unghiul de inse
Page 104 and 105:
înlocuirea ei cu un mic cep din ac
Page 106 and 107:
verticală, prin investigaţii făc
Page 108 and 109:
de răşină pe piesele de semifabr
Page 110 and 111:
16. Bucur, V., 1996: Acoustics of w
Page 112 and 113:
59. Paşcovici, N., 1945: Molidul c
Page 114 and 115:
- The influence of morphological ch
Page 116:
2005 - 2007: Postgraduate course: "
show all

pdf romana - Universitatea Transilvania

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?