pdf romana - Universitatea Transilvania

2.3.3. Descrierea staţiunii şi vegetaţiei în perimetrul investigaţiilor
Toate suprafeţele de probă au fost supuse unor investigaţii de la sol, cu privire la
caracteristicile staţiunii şi vegetaţiei. În acest scop s-a urmărit: morfologia terenului,
structura arboretului în plan orizontal şi vertical, trăsăturile calitative şi cantitative ale
arborilor, compoziţia şi răspândirea seminţişului şi păturii erbacee.
2.3.4. Completarea fişelor de caracterizare a arborilor pe picior
În suprafeţele de probă care au făcut obiectul cercetărilor s-au făcut inventarieri
integrale înregistrându-se fiecare exemplar de specie lemnoasă cu înălţimea de peste 1
m (tabelul 2.1.). Ulterior, datorită faptului că la diametre mici nu există date care să
arate diferenţe sesizabile (N. Geambaşu, 1995, arată doar că puieţii de la arborii de
molid din tipul de ramificaţie plat – în care se încadrează şi molidul de rezonanţă – au
după un sezon de vegetaţie înălţimi mai mici decât cei din molizii obişnuiţi), cercetarea
arborilor de molid de rezonanţă s-a făcut luând în considerare arborii pe picior cu
diametre de peste 20cm. Acest diametru a fost ales şi din considerente ştiinţifice legate
de structura internă a lemnului (V. Grapini şi N. Constantinescu, 1968, precizează că în
secţiunea transversală a trunchiului, la arborii de molid de rezonanţă, există o zonă
interioară (porţiune din rază) lată de 10-25cm, uneori şi mai lată, cu lemn „fără sunet”).
Altfel spus, potrivit acestei afirmaţii, până la diametre de 10-25 cm nu se evidenţiază
structural zona „cu sunet” la arborii de molid de rezonanţă.
În vederea caracterizării arborilor pe picior s-au întocmit şi s-au completat, în
suprafeţele de probă, fişe pentru toţi arborii cu diametre de peste 20 cm. Conţinutul
acestor fişe a constat în exprimarea unui număr de peste 40 de caractere calitative şi
cantitative la fiecare arbore din cei precizaţi. Variabilelor de caracterizare alternative şi
discrete li s-au atribuit scări valorice (coduri) care au făcut posibilă ulterioara
prelucrare statistică a datelor.
Variabilele folosite pentru fişele de caracterizare a arborilor au fost:
- vârsta arborilor (în ani) la înălţimea diametrului de bază;
- diametrul la 1,30m (în cm);
- diametrul la înălţimea cioatei;
- ovalitatea la 1,3m (în %);
- ovalitatea la cioată (în %);
- poziţia cenotică a arborelui în coronament, prin clasificarea Kraft (după I.
Florescu, 2004);
- distanţa medie faţă de arborii vecini (în m);
- orientarea diametrului maxim al secţiunii de bază faţă de linia de cea mai mare
pantă;
- lăbărţarea (în cm/m);
- orientarea înclinării trunchiului la 1,3m în raport cu direcţia înclinării terenului;
- mărimea înclinării trunchiului la 1,3m, a fost măsurată cu aparatul marca Laser
Ace.
- prezenţa curburii;
- localizarea curburii pe fus;
- lungimea tronsonului afectat de curbură (în m);
- lungimea relativă, procentuală, a tronsonului afectat de curbură (în %);
19