pdf romana - Universitatea Transilvania

More documents

Recommendations

Info

Tab. 2.1. Volumul eşantionajului în arboretele cercetate 18
2.3.3. Descrierea staţiunii şi vegetaţiei în perimetrul investigaţiilor Toate suprafeţele de probă au fost supuse unor investigaţii de la sol, cu privire la caracteristicile staţiunii şi vegetaţiei. În acest scop s-a urmărit: morfologia terenului, structura arboretului în plan orizontal şi vertical, trăsăturile calitative şi cantitative ale arborilor, compoziţia şi răspândirea seminţişului şi păturii erbacee. 2.3.4. Completarea fişelor de caracterizare a arborilor pe picior În suprafeţele de probă care au făcut obiectul cercetărilor s-au făcut inventarieri integrale înregistrându-se fiecare exemplar de specie lemnoasă cu înălţimea de peste 1 m (tabelul 2.1.). Ulterior, datorită faptului că la diametre mici nu există date care să arate diferenţe sesizabile (N. Geambaşu, 1995, arată doar că puieţii de la arborii de molid din tipul de ramificaţie plat – în care se încadrează şi molidul de rezonanţă – au după un sezon de vegetaţie înălţimi mai mici decât cei din molizii obişnuiţi), cercetarea arborilor de molid de rezonanţă s-a făcut luând în considerare arborii pe picior cu diametre de peste 20cm. Acest diametru a fost ales şi din considerente ştiinţifice legate de structura internă a lemnului (V. Grapini şi N. Constantinescu, 1968, precizează că în secţiunea transversală a trunchiului, la arborii de molid de rezonanţă, există o zonă interioară (porţiune din rază) lată de 10-25cm, uneori şi mai lată, cu lemn „fără sunet”). Altfel spus, potrivit acestei afirmaţii, până la diametre de 10-25 cm nu se evidenţiază structural zona „cu sunet” la arborii de molid de rezonanţă. În vederea caracterizării arborilor pe picior s-au întocmit şi s-au completat, în suprafeţele de probă, fişe pentru toţi arborii cu diametre de peste 20 cm. Conţinutul acestor fişe a constat în exprimarea unui număr de peste 40 de caractere calitative şi cantitative la fiecare arbore din cei precizaţi. Variabilelor de caracterizare alternative şi discrete li s-au atribuit scări valorice (coduri) care au făcut posibilă ulterioara prelucrare statistică a datelor. Variabilele folosite pentru fişele de caracterizare a arborilor au fost: - vârsta arborilor (în ani) la înălţimea diametrului de bază; - diametrul la 1,30m (în cm); - diametrul la înălţimea cioatei; - ovalitatea la 1,3m (în %); - ovalitatea la cioată (în %); - poziţia cenotică a arborelui în coronament, prin clasificarea Kraft (după I. Florescu, 2004); - distanţa medie faţă de arborii vecini (în m); - orientarea diametrului maxim al secţiunii de bază faţă de linia de cea mai mare pantă; - lăbărţarea (în cm/m); - orientarea înclinării trunchiului la 1,3m în raport cu direcţia înclinării terenului; - mărimea înclinării trunchiului la 1,3m, a fost măsurată cu aparatul marca Laser Ace. - prezenţa curburii; - localizarea curburii pe fus; - lungimea tronsonului afectat de curbură (în m); - lungimea relativă, procentuală, a tronsonului afectat de curbură (în %); 19
Page 1 and 2: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
Page 3 and 4: CUPRINS Teză Rezumat Prefaţă 3 8
Page 5 and 6: 6.1. Arhitectura calităţii de rez
Page 7 and 8: pentru satisfacerea cerinţelor eco
Page 9 and 10: asist la propria devenire profesion
Page 11 and 12: staţionale şi particularităţile
Page 13 and 14: complexităţii de factori de influ
Page 15 and 16: - prelevarea de rondele de la buşt
Page 20 and 21: - înălţimea arborelui (Ha, în m
Page 22 and 23: - lăţimea plăcilor de solzi de l
Page 24 and 25: S-a ales pentru scanare rezoluţia
Page 26 and 27: termenul de zone de creştere trebu
Page 28 and 29: - b* - mărimea nuanţei de galben/
Page 30 and 31: arbori de molid de rezonanţă iden
Page 32 and 33: De fapt aceste pungi nu reprezintă
Page 34 and 35: Din punct de vedere sistematic la m
Page 36 and 37: Tabelul 4.9. Condiţii pentru dimen
Page 38 and 39: s-a făcut prin examinarea vizuală
Page 40 and 41: Fig. 6.3. Stabilirea inelului carac
Page 42 and 43: 6.1.1.2.1. Interpretarea statistic
Page 44 and 45: Tab. 6.8. Mărimea coeficienţilor
Page 46 and 47: - diferenţa dintre două inele con
Page 48 and 49: V1,3 - vârsta estimată arborelui
Page 50 and 51: Tab. 6.12. Repartiţia arborilor e
Page 52 and 53: După delimitarea zonelor de calita
Page 54 and 55: Lăţimea inelelor din zonele de ca
Page 56 and 57: 6.1.1.3.4.1. Studiu de sinteză pen
Page 58 and 59: Prin ajustarea polinomială a varia
Page 60 and 61: arbori. Se remarcă că pentru prim
Page 62 and 63: situaţie nu reprezintă o regulă
Page 64 and 65: observaţie are o deosebită import
Page 66 and 67: Din acest motiv, se pare că utiliz
Page 68 and 69:
consecutive şi înălţimea secţi
Page 70 and 71:
Fig. 6.49. Distribuţia mărimii in
Page 72 and 73:
- excentricitatea are valori de la
Page 74 and 75:
6.1.3.2.2. Cercetarea defectelor le
Page 76 and 77:
) Modelul axial particular de calit
Page 78 and 79:
dintre lungimea şi lăţimea solzi
Page 80 and 81:
În urma prelucrării statistice a
Page 82 and 83:
6.4. Randamentul la debitarea/obţi
Page 84 and 85:
uştenilor folosiţi la debitare (m
Page 86 and 87:
Capitolul 7. Managementul durabil a
Page 88 and 89:
7.3.4.1. Gospodărirea arboretelor
Page 90:
diametre excedentare; operaţia ace
Page 94 and 95:
La fabrica de instrumente muzicale
Page 96 and 97:
espectiv definirea unor clase struc
Page 98 and 99:
ani. Abia de la o vârstă de circa
Page 100 and 101:
la cioată) a fost de până la 35-
Page 102 and 103:
grosimea ramurilor, unghiul de inse
Page 104 and 105:
înlocuirea ei cu un mic cep din ac
Page 106 and 107:
verticală, prin investigaţii făc
Page 108 and 109:
de răşină pe piesele de semifabr
Page 110 and 111:
16. Bucur, V., 1996: Acoustics of w
Page 112 and 113:
59. Paşcovici, N., 1945: Molidul c
Page 114 and 115:
- The influence of morphological ch
Page 116:
2005 - 2007: Postgraduate course: "
show all

pdf romana - Universitatea Transilvania

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?