pdf romana - Universitatea Transilvania

- prelevarea de rondele de la buşteni secţionaţi din cei 10 arbori de molid de
rezonanţă aleşi pe picior;
- analiza proceselor tehnologice de debitare, uscare şi condiţionare a
semifabricatelor de instrumente muzicale, precum şi procesul tehnologic de fabricare a
instrumentelor muzicale;
b) Etapa de laborator, a vizat următoarele aspecte:
- condiţionarea eşantioanelor prelevate (probe de creştere, rondele, solzi de ritidom,
ace, conuri);
- măsurarea indicilor de structură ai lemnului la probele de creştere şi rondele;
- măsurarea parametrilor de culoare la solzii arborilor de molid studiaţi în
suprafeţele de probă;
- măsurarea unor dimensiuni la probele de ace şi conuri (lungimea şi lăţimea acelor,
lungimea şi lăţimea conurilor/solzilor de la conuri);
c) Etapa de birou, a constat în prelucrarea datelor obţinute, sintetizarea rezultatelor
şi formularea concluziilor. Parcurgerea acestei etape a dus la:
- caracterizarea condiţiilor staţionale ale arboretelor studiate;
- caracterizarea structurii orizontale, verticale şi calitative a arboretelor cercetate. O
importanţă majoră în acest sens a constituit-o analiza distribuţiilor experimentale şi
teoretice;
- evidenţierea particularităţilor morfo-structurale ale arborilor şi lemnului de molid
de rezonanţă;
- prelucrarea statistică a datelor rezultate din măsurători;
- formularea concluziilor cercetării în legătură cu scopul şi obiectivele fixate.
2.3. Constituirea probelor de lucru aferente efectuării determinărilor
2.3.1. Recoltarea probelor de creştere
Cercetarea lemnului de molid de rezonanţă trebuie să pornească de la alegerea unor
modalităţi de colectare a datelor care să includă cât mai multe variabile măsurabile
pentru lemnul unui arbore, cum ar fi: lăţimea inelelor, proporţia de lemn târziu,
culoarea lemnului, lăţimea alburnului, porţiunea cu defecte de pe proba respectivă etc.
Deoarece aceste variabile nu pot fi studiate amănunţit, pentru toată populaţia statistică
şi în acelaşi timp investigaţiile pe care le reclamă sunt contraindicate pe întreaga
suprafaţă, din punct de vedere ecologic, a fost necesar ca atenţia să se concentreze doar
pe o parte din populaţia statistică, adică pe sondaje sau eşantioane (probe de creştere
sau rondele). Astfel au fost alese 7 suprafeţe de probă din care s-au extras probe de
creştere de la arborii de molid cu diametrul de peste 20 cm (în SII din u.a. 43B s-au
extras probe de creştere de la toţi arborii de molid cu diametrul de peste 20 cm) şi o
suprafaţă de probă care a servit ulterior pentru recoltarea rondelelor de la 10 arbori de
molid morfologic de rezonanţă.
Suprafeţele de probă din care au fost extrase probe de creştere au fost amplasate în
U.P. VI Lăpuşna din O.S. Gurghiu în următoarele unităţi amenajistice: u.a. 42A, 3
suprafeţe de probă totalizând 3173m 2 ; u.a. 43B, 2 suprafeţe de probă totalizând 2656 m 2
şi în u.a. 44B, 2 suprafeţe de probă totalizând 2756 m 2 . În fiecare suprafaţă de probă din
cele amintite mai sus, mai întâi s-au însemnat toţi arborii de molid cu diametrul de bază
de peste 20cm. Concomitent cu completarea fişelor de caracterizare a acestor arbori, de
15