pdf romana - Universitatea Transilvania

de răşină pe piesele de semifabricate pentru instrumentele muzicale şi s-au făcut propuneri
referitoare la posibilităţile înlăturării lor în etapa de „croire” a semifabricatelor.
23. Pornind de la măsurători şi observaţii pe semifabricatele de instrumente muzicale, au
fost făcute propuneri pentru aplicarea elagajului artificial „în uscat” la arborii de molid de
rezonanţă.
25. S-au studiat principalii agenţi patogeni responsabili de apariţia putregaiului la arborii
de molid din arboretele cu molid e rezonanţă (inclusiv la cei de rezonanţă) şi au fost propuse
măsuri pentru ameliorarea stării fito-sanitare în aceste arborete.
26. S-a realizat în premieră (după cunoştinţele noastre) un studiu privind randamentul la
debitarea/obţinerea de semifabricate de instrumente muzicale. S-a făcut şi un studiu
comparativ al randamentului la debitare pentru două provenienţe de buşteni din Munţii
Gurghiului (una aparţinând O.S. Fâncel, iar cealaltă O.S. Topliţa).
27. S-au făcut propuneri atât cu privire la gospodărirea molidului de rezonanţă (pentru
sectorul silvic), cât şi referitoare la procesul de fabricaţie al instrumentelor muzicale (pentru
sectorul industriei instrumentelor muzicale):
- s-au propus unele amendamente la aplicarea tratamentului cordului grădinărit;
- au fost precizate câteva măsuri de aplicare a lucrărilor de transformare a structurii
reale, relativ echiene, a arboretelor cercetate, în structură grădinărită.
- au fost propuse unele măsuri de creştere a randamentului la debitarea în semifabricate
de instrumente muzicale, respectiv la creşterea gradului de valorificare în semifabricate a
lemnului arborilor de molid de rezonanţă. De exemplu s-a propus utilizarea în producţie şi
buştenilor cu noduri pe 1/4 sau 1/2 din aria lor laterală sau a porţiunilor interverticilare mai
lungi decât lungimea semifabricatelor care se debitează.
28. S-a arătat că vârsta cea mai potrivită pentru exploatarea arborilor de molid de
rezonanţă este de 160-180 de ani. S-a propus ca diametrul ţel pentru arborii de molid de
rezonanţă să se fixeze la valorile de 52-54cm.
29. Au fost stabilite particularităţi morfologice ale arborilor de molid de rezonanţă pe
picior. Pentru prima dată s-a realizat o corespondenţă, bazată pe date statistice, între
caracterele morfologice ale arborilor pe picior şi calitatea structurală a arborilor de molid de
rezonanţă. Caracterele morfologice aflate în strânsă legătură cu clasele de calitate structurală
ale arborilor de molid de rezonanţă au fost numite markeri morfologici.
30. Au fost definite noţiuni noi referitoare la molidul de rezonanţă, printre care
amintim:
- plan transversal cu noduri - un plan imaginar perpendicular pe tulpină, care poate
conţine fie planul verticilului fie un singur nod interverticilar;
- diametrul limită pentru rezonanţă (dminr) – valoarea minimă a diametrului de bază pe
care trebuie să o prezinte un arbore de molid de rezonanţă, pentru a putea avea destinaţia
seminfabricate de instrumente muzicale, conform reglementărilor SR 1294/1993;
- lungime interverticilară utilă (Lpiu) – lungimea dintre două verticile consecutive, a
cărei valoare permite debitarea semifabricatelor de instrumente muzicale de o anumită
mărime (fig. 7.25.);
- distanţa de deviere a fibrelor (dfi) – distanţa măsurată perpendicular pe nod, de la
extremitatea acestuia până la punctul la care nu mai se resimte devierea fibrelor din cauza
prezenţei nodului (fig. 6.69).
- marker morfologic pentru arborii de molid de rezonanţă – caracter morfologic aflat în
strânsă legătură cu calitatea structurală a arborilor de molid de rezonanţă. De exemplu:
lăbărţarea, ovalitatea la cioată, raportul lungimea/lăţimea solzilor de ritidom, raportul
lungimea/lăţimea solzilor de conuri etc.
108