pdf romana - Universitatea Transilvania

verticală, prin investigaţii făcute la înălţimi din 2 în 2m, pentru unii arbori chiar până la 20m
de la colet;
- rondelele examinate au fost condiţionate prin şlefuire, iar apoi examinate cu pachetul
WinDENDRO destinat măsurării inelelor anuale, pe fiecare direcţie cardinală principală (N,
S, E şi V), obţinându-se în final o bază de date foarte consistentă care a fost destinată
prelucrărilor statistice. Tot cu ajutorul pachetului de cercetare WinDENDRO au fost
digitizate şi măsurate şi probele de creştere extrase cu burghiul Presler.
- s-au întocmit fişe de caracterizare a arborilor pe picior, pentru fiecare arbore fiind
descrise 49 de variabile.
- în vederea cercetării calităţii axiale a trunchiului, la arborii pe picior s-au măsurat
următoarele înălţimi: înălţime până la primul ciot; înălţimea până la prima ramură din
coroană; înălţimea până la coroana simetrică şi înălţimea arborelui (fig. 2.5.);
- caracterizarea coroanei arborilor din teren s-a realizat folosind scări de valori pentru
morfologie, forma proiecţiei orizontale, tipul de ramificaţie, simetrie, grosimea şi unghiul de
inserţie al ramurilor de la bază;
- au fost prelevate şi măsurate probe de solzi, conuri şi ace de la arborii eşantionaţi
(conurile şi acele au fost prelevate de la arbori doborâţi cu ocazia exploatărilor din u.a.
111B, U.P.IV Fâncel, O.S. Gurghiu);
- investigaţiile de la fabrica de instrumente Gliga din Reghin au deschis posibilităţile de
cercetare pe buşteni, cherestea brută şi semifabricate de instrumente muzicale, au permis
cunoaşterea unor aspecte, legate de procesul de fabricaţie a instrumentelor muzicale, şi de
exigenţele fabricanţilor cu privire la calitatea lemnului de molid de rezonanţă;
- au fost definiţi trei indicatori calitativi pentru lemnul de molid de rezonanţă (lăţimea
inelelor anuale, diferenţa dintre inelele consecutive şi proporţia de lemn târziu). Prin
reprezentarea grafică a variaţiei cu vârsta a acestor indicatori, au fost delimitate zone da
calitate radială.
- procedura de delimitarea a zonelor de calitate radială este una originală, ea ţinând cont
de toţi cei trei indicatori ai calităţii lemnului de molid de rezonanţă (lăţimea inelelor anuale,
diferenţa dintre inelele consecutive şi proporţia de lemn târziu);
4. Investigaţiile din teren şi laborator s-au realizat folosind un instrumentar bogat, unele
instrumente fiind de ultimă generaţie: hipsometre cu laser şi unde electromagnetice, pachetul
WinDENDRO, colorimetrul portabil CR-400.
5. A fost realizată pentru prima dată o cercetare „în cascadă” pentru arborii de molid de
rezonanţă, mergând de la arborii pe picior şi caracteristicile staţionale ale arboretului în care
aceştia se găsesc, până la semifabricatele de instrumente muzicale debitate din lemnul
acestor arbori.
7. Zonele de calitate radială au fost examinate în corelaţie cu unele caracteristici
morfologice ale arborilor pe picior. Aşa de exemplu, deşi este surprinzător, s-a arătat că
există o strânsă legătură de directă proporţionalitate, între lăţimea zonei A de calitate radială
şi lăbărţarea trunchiului la arborii de molid de rezonanţă.
8. Au fost definite modele de calitate radială pornind de la analiza individuală a zonelor
de calitate delimitate pe secţiunea transversală a fiecărui eşantion şi au fost analizate cauzele
variabilităţii acestor modele. modele de calitate radială au fost grupate în două categorii:
modele generale şi modele particulare de calitate radială.
9. Pentru prima dată în literatură au fost definite clase de calitate structurală pentru
arborii de molid de rezonanţă:
10. Pentru o bună cunoaştere a exigenţelor fabricanţilor de instrumente muzicale,
respectiv pentru cunoaşterea implicaţilor acustice ale lemnului de molid de rezonanţă în
106