pdf romana - Universitatea Transilvania

- Există în teritoriul cercetat arborete pentru care proporţia de participare a molidului de
rezonanţă este de peste 30% (verificat structural după probele de creştere), ceea ce face ca
principiile de gospodărire ale acestuia la nivel de biogrupă să nu poată fi aplicate în formula
prezentată de unii cercetători (N. Geambaşu, 1995; 2001; G. Zlei, 2008) pentru arboretele
din nordul Moldovei.
- În arboretele de molid de rezonanţă trebuie intensificate şi preocupările legate de
limitarea atacurilor de boli şi dăunători. În urma cercetărilor s-a realizat o sondare a
infecţiilor care pot apărea la arborii de molid din arboretele cercetate, arătându-se efectul
acestora asupra vitalităţii arborilor şi calităţii lemnului de molid de rezonanţă. S-a arătat că
principalele specii responsabile de apariţia putregaiului la arborii de molid din arboretele cu
rezonanţă sunt: putregaiul roşu de rădăcină sau iasca de rădăcină (provocat de ciuperca
Fomes annosus sau Heterobasidion annosum), putregaiul de vârf şi de ciot (putregaiul
pestriţ al lemnului sau iasca de ciot a răşinoaselor)( Phellinus pini) şi albăstreala lemnului
(Ophiostoma sp.).
8.2. Contribuţii personale
Modalitatea de abordare a temei o considerăm novatoare în domeniu, întrucât până la
ora actuală nu s-au realizat cercetări care să realizeze o corespondenţă strânsă între arborii
de molid de rezonanţă, arboretele în care aceştia apar, calitatea structurală a lemnului şi
exigenţele industriei instrumentelor muzicale.
Cu convingerea că meritele pentru întocmirea prezentei lucrări rămân a fi apreciate de
cititor, prezentăm în cele ce urmează, într-o paletă firească de modestie, câteva contribuţii
personale:
1. S-a realizat o abordare de sinteză a domeniului cunoaşterii cu privire la molidul de
rezonanţă prin studierea unui material bibliografic vast. Incursiunea în referinţele
bibliografice a trezit interesul pentru cercetare, descoperindu-ne o temă de o mare
complexitate şi sensibilitate ştiinţifică.
2. Metodologia de lucru aleasă este în mare parte originală, atât în ceea ce priveşte
investigaţiile din teren, dar mai ales referitor la investigaţiile realizate la fabrica de
instrumente muzicale Gliga din Reghin şi la investigaţiile din laborator. Diversificarea
metodologiei pe mai multe direcţii, s-a realizat din dorinţa de a corespunde cât mai fidel
complexităţii temei abordate.
Prezentăm succint câteva elemente novatoare cu privire la metodologia de lucru:
- a fost conturată o strategie proprie de eşantionare (pentru arborete, arborii pe picior,
sortimentele de lemn brut rotund şi debitat şi semifabricatele de instrumente muzicale),
astfel încât eşantioanele prelevate să permită recoltarea şi prelucrarea informaţiilor necesare
atingerii scopului şi obiectivelor fixate;
- probele de creştere au fost extrase cu burghiul Presler de la înălţimea de 1,3m, de la
arborii cu diametre de peste 22cm, de pe două direcţii: una aferentă porţiunii de tulpină bine
elagate, cealaltă aferentă porţiunii cu elagaj deficitar. Pentru a se surprinde variaţia structurii
şi calităţii lemnului de molid cu înălţimea, din trei suprafeţe de probă, la un număr de 20 de
arbori au fost recoltate probe de creştere de pe direcţia N, de la înălţimile de 1,3; 3,3 şi 5,3 m
ale arborilor respectivi. Direcţiile de recoltare a probelor de creştere au fost raportate la
punctele cardinale şi la linia de cea mai mare pantă;
- au fost recoltate rondele de la un număr de 10 arbori de molid de rezonanţă, din fiecare
arbore recoltându-se rondele din 2 în 2 m înălţime pe tulpina arborelui. În acest fel a fost
posibilă compararea calităţii şi structurii lemnului de rezonanţă din acelaşi arbore, pe
105