pdf romana - Universitatea Transilvania

înlocuirea ei cu un mic cep din acelaşi lemn, încleiat cu pricepere, care să imite cât mai fidel
continuitatea desenului fibrelor de lemn.
- Gradul de valorificare a lemnului de molid de rezonanţă şi implicit randamentul la
debitarea lemnului de rezonanţă în semifabricate de instrumente muzicale poate fi ridicat
prin utilizarea mai multor categorii de semifabricate pentru instrumentele muzicale de
acelaşi tip.
- pornind de la observaţiile legate de sortarea lemnului de rezonanţă, întreprinse la
fabrica de instrumente muzicale Gliga din Reghin, au fost evidenţiate patru clase de calitate
pentru semifabricate, ale căror limite au fost stabilite după valorile indicilor calitativi ai
lemnului de rezonanţă (lăţimea inelelor anuale; proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre
inelele consecutive):
- Clasa I (semifabricate destinate pentru instrumente tip Maestro);
- Clasa a II – a (semifabricate destinate pentru instrumente tip Profesional);
- Clasa a III-a (semifabricate destinate pentru instrumente tip Student);
- Clasa a IV-a (semifabricate destinate pentru instrumente tip Şcoală)
8.1.8. Referitor la managementul durabil al molidului de rezonanţă
- Înfiinţarea unor rezervaţii ştiinţifice (rezervaţii naturale stricte) este o prioritate de prim
rang în contextul actual în care asistăm la reducerea alarmantă a suprafeţelor arboretelor cu
molid de rezonanţă.
- Întrucât cercetările au arătat că cel mai valoros lemn de molid de rezonanţă se află în
arborete în care participă şi bradul, fagul sau paltinul de munte, trebuie avută în vedere
introducerea acestor specii în compoziţia arboretelor cu molid de rezonanţă.
- Pentru asigurarea continuităţii producţiei de lemn pentru rezonanţă trebuie avute în
vedere măsuri de gospodărire durabilă a actualelor arborete cu molid de rezonanţă.
- Împărtăşim convingerea altor cercetători (N. Geambaşu, 1995, 2001; G. Zlei, 2008) că
cel mai potrivit tratament pentru gospodărirea molidului de rezonanţă este tratamentul
codrului grădinărit, care se apropie cel mai mult de structura pădurilor naturale virgine.
- Cea mai potrivită vârstă pentru exploatarea arborilor cu molid de rezonanţă este de
160-180 de ani, când peste 70% peste 70% din arborii examinaţi depăşesc diametrul de
38cm (diametrul de bază minim pentru ca arborii de molid de rezonanţă să poată fi destinaţi
pentru semifabricate (dminr). Cercetările noastre, realizate pe rondele şi probe de creştere
extrase din arboretele examinate au condus la concluzia că un diametru ţel de 52-56 cm
pentru arborii de molid de rezonanţă ar fi o soluţie potrivită, întrucât majoritatea arborilor cu
acest diametru au vârsta cuprinsă între 160-180 de ani, adică corespunzătoare vârstei
exploatabilităţii pentru arborii de molid de rezonanţă;
- Aplicarea primelor rărituri, pe buchete sau grupuri aflate în stadiul de păriş, se va face
lăsându-se mulţi arbori de viitor, întrucât până la diametre de 20-30 cm nu sunt certitudini în
ceea ce priveşte diferenţierea morfologică a arborilor de molid de rezonanţă, faţă de cei
obişnuiţi.
- Deoarece majoritatea arboretelor cu molid de rezonanţă din Munţii Gurghiului au în
prezent o structură relativ plurienă sau relativ echienă, este necesară aplicarea unor lucrări
de transformare.
- Exploatările în arboretele de molid de rezonanţă trebuie să fie precedate de
identificarea şi însemnarea (marcolarea) tuturor arborilor de molid de rezonanţă exploatabili
(cu diametrul mai mare ca diametrul-ţel). Pentru aceasta se va apela la particularităţile
morfologice arătate la punctul 6.22. Următoarea etapă înainte de exploatare va fi
identificarea şi însemnarea arborilor de molid cu lemn de rezonanţă care au diametrul mai
mic decât diametrul-ţel fixat (arbori de molid cu potenţial de rezonanţă); operaţia aceasta
previne extragerea lor înainte de exploatabilitate.
104