pdf romana - Universitatea Transilvania

8.1.7. Referitor la procesul de fabricaţie a instrumentelor muzicale
- O bună estimare a calităţii lemnului de molid de rezonanţă trebuie să pornească de la
cunoaşterea destinaţiei sortimentelor de lemn brut rotund, respectiv de la minime cunoştinţe
legate de procesul de producţie al instrumentelor muzicale. Din acest motiv, în urma
investigaţiilor întreprinse la fabrica de instrumente muzicale Gliga, am realizat o succintă
prezentare a etapelor obţinerii semifabricatelor de instrumente muzicale şi incursiune în arta
seculară a lutieriei.
- În vederea creşterii gradului de valorificare a lemnului arborilor de molid de rezonanţă
s-a propus ca fasonarea definitivă a lemnului de molid de rezonanţă să se realizeze prin
obţinerea următoarelor două sortimente brute de molid de rezonanţă:
- lemn rotund de molid de rezonanţă (butuci/buşteni) în situaţia în care aceştia nu
prezintă noduri, sau nodurile sunt grupate pe mai puţin de 1/4 din aria lor laterală;
- lemn despicat în sferturi de molid de rezonanţă, în situaţia în care butucii/buştenii unor
arbori de molid de rezonanţă au noduri grupate doar pe 1/4 până la 1/2 din aria lor laterală.
- Potrivit S.R. 1294/1993, pentru buştenii de molid este necesar ca porţiunea fără noduri
să aibă o lungime de minim 2m. S-a propus modificarea acestei lungimi întrucât
semifabricatele pentru instrumente muzicale nu depăşesc lungimea de 1m (excepţie fac doar
semifabricatele pentru violoncel, mărimea 4/4, a căror lungimea este de 1,25m).
- Pentru creşterea gradul de valorificare în semifabricate a lemnului arborilor de molid
de rezonanţă, s-a arătat că pot fi utilizaţi şi butucii/buştenii cu porţiuni interverticilare a
căror lungime este mai mare decât lungimea semifabricatelor. Chiar şi buştenii la care aceste
porţiuni interverticilare nu au lungimea necesară debitării semifabricatelor de viori de
mărime uzuală (mărimea 4/4), nu trebuie refuzaţi ci vor fi folosiţi la obţinerea unor
semifabricate pentru viori de lungime mai mică (mărimile 1/2; 1/4; 1/8; 1/10, 1/16 şi 1/32).
Estimarea corectă a porţiunii interverticilare trebuie să ţină cont de diametrul nodurilor din
verticil, distanţa de deviere a fibrelor, din cauza prezenţei nodului şi unghiul de inserţie al
ramurilor pe trunchi.
- Buştenii de molid de rezonanţă de picior, cu excentricitate de sub 17% şi ovalitate sub
38%, determinate pe secţiunile de la cioată, pot fi admişi la debitarea în semifabricate pentru
rezonanţă.
- Întrucât lemnul de lăbărţare este impropriu pentru rezonanţă, înainte de debitarea
buştenilor în sferturi se va face o secţionare pentru îndepărtarea lăbărţării.
- Dacă distanţa dintre verticile şi diametrul buştenilor permit debitarea de semifabricate,
poate fi folosit lemnul arborilor de molid de rezonanţă chiar şi de la înălţimi mari de pe
tulpină (potrivit rezultatelor cercetărilor noastre, poate fi folosit chiar lemnul de la înălţimi
de 12-19m);
- La debitarea butucilor/buştenilor cu noduri grupate pe jumătate din aria laterală, se va
urmări separarea jumătăţii cu noduri de jumătatea fără noduri.
- După debitarea în piese de cherestea brută, este necesară însemnarea locurilor de
secţionare a cherestelei brute, obţinându-se semifabricate brute de molid de rezonanţă.
Însemnarea se va face în scopul evidenţierii porţiunilor care trebuie eliminate.
- Pentru creşterea gradului de valorificare a lemnului de molid de rezonanţă, au fost
propuse două principii:
- principiul modificării tipului semifabricatului , potrivit căruia un semifabricat de
mărime uzuală (4/4) care prezintă defecte nu se refuză ci ce verifică posibilitatea obţinerii
din el a unui semifabricat de mărime mai mică (3/4; 1/3; 1/4; 1/8; 1/16; 1/32,);
- principiul utilizării semifabricatelor cu pungi de răşină mici (cu lungimea ≤ l cm,
lăţimea ≤ 0,8 cm şi grosimea ≤ 0,2 cm), prin curăţarea locului pungii respective şi
103