pdf romana - Universitatea Transilvania

grosimea ramurilor, unghiul de inserţie al ramurilor pe trunchi), cu ajutorul analizei simple a
varianţei, s-a concluzionat că numai lungimea coroanei se dovedeşte a fi influentă pentru
clasa de calitate structurală, legătura fiind semnificativă (tab. 6.69.).
8.1.5. Referitor la particularităţile de ordin colorimetric pentru solzii de ritidom
examinaţi
În urma prelucrării statistice a măsurătorilor pentru culoarea solzilor, s-au formulat
următoarele concluzii:
- Mărimea coeficienţilor de variaţie indică omogenitatea remarcabilă a valorilor
observate din şirul statistic al luminanţei, atât pe faţa internă, cât şi pe faţa externă a solzilor.
Altfel spus, valorile măsurate aparţin aceleiaşi populaţii;
- Nu sunt deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea strălucirii în sectorul
nordic al trunchiului. Altfel spus, pentru direcţia nord a trunchiului arborilor gradul de
strălucire al solzilor (indicele de culoare L*) are o stabilitate ridicată, neexistând diferenţe
semnificative între arbori;
- Sunt deosebiri de strălucire pe faţa sudică a trunchiului; adică pentru solzii de pe partea
sudică a arborilor, gradul de strălucire are o variabilitate foarte mare, ceea ce însemnă că
apar diferenţe mari între arborii populaţiei;
- Există deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea a* şi mărimea b*, în
sectorul nordic şi sudic al trunchiului;
- Sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare (nord şi sud), cu privire la
mărimea străluciri (L*), indicelui a* şi indicelui b*, pe faţa externă a solzilor
- Sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare cu privire la mărimea strălucirii şi
indicelui a* pe faţa internă a solzilor. Nu sunt deosebiri semnificative între cele două
sectoare cu privire la mărimea indicelui b* pe faţa internă a solzilor;
- Nici unul din indicii cromatici testaţi nu realizează o diferenţiere semnificativă statistic
între clasele structural-acustice ale arborilor.
- Mărimea nuanţei de roşu (a*), pe faţa interioară a solzilor de pe sectorul nordic, pentru
cele mai multe cazuri ia valori între 9 şi 12%.
8.1.6. Referitor la randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor de
instrumente muzicale
- Conform cercetărilor întreprinse la fabrica de instrumente muzicale Gliga din Reghin,
dintr-un volum de 21,24 m 3 de buşteni folosiţi la debitare, s-au obţinut 5,351 m 3 de
semifabricate, ceea ce înseamnă un randament la debitarea din buşteni de 25,19%.
- Volumul semifabricatelor pentru vioară obţinut la debitare este net superior volumelor
semifabricatelor de violoncel şi contrabas, ceea ce sugerează că semifabricatele pentru
instrumente mari (violoncele şi contrabasuri) se obţin destul de greu, întrucât acestea
presupun porţiuni relativ mari de lemn complet lipsit de defecte;
- Dintr-un m 3 de buşteni de molid de rezonanţă, proveniţi din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel,
O.S. Fâncel, de pot obţine în medie circa: 100 de semifabricate de vioară şi 2 - 3
semifabricate de violoncel; Este nevoie de 2 m 3 de lemn de buştean de molid de rezonanţă
pentru a se obţine un semifabricat pentru contrabas;
- Pentru cei 10 arborii examinaţi, aparţinând u.a. 111B, U.P. VI Lăpuşna, O.S. Gurghiu,
în urma sortării şi debitării lemnului, s-a obţinut un randament la obţinerea semifabricatelor
de instrumente muzicale de 20, 26% (din volumul total al acestor arbori, 26,407m 3 , s-a
obţinut un volum de 5,351 m 3 de semifabricate). Valoarea ridicată a acestui randament arată
că la debitarea semifabricatelor se folosesc şi buşteni care prezintă noduri evidente, uneori
chiar şi buşteni de la baza coroanei arborelui;
102