pdf romana - Universitatea Transilvania

More documents

Recommendations

Info

la cioată) a fost de până la 35-38% pot fi utilizaţi cu succes pentru obţinerea instrumentelor muzicale. Odată cu depărtarea de la cioată, ovalitatea arborilor scade, adică tulpina arborilor de molid de rezonanţă devine tot cilindrică. - Pentru buştenii şi butucii de molid de rezonanţă, examinaţi la fabrica de instrumente muzicale Gliga din Reghin, s-a evidenţiat că rulura totală este poziţionată doar în zona C de calitate radială, deci nu influenţează negativ admisibilitatea buştenilor. În schimb, rulura parţială a fost evidenţiată şi în zonele radiale cu rezonanţă (zonele A şi B). - Lemnul cu lăbărţare şi coajă înfundată este impropriu pentru debitarea de semifabricate pentru instrumentele muzicale. Coaja înfundată a fost semnalată doar în porţiunea de buştean cu lăbărţare. Valorile lăbărţării pentru arborii examinaţi au fost cuprinse între 5–20 cm/m (valori scăzute de la scăzute la mijlocii). Lungimea porţiunii afectate de lăbărţare, pentru arborii examinaţi ia valori sub 0,8m. 8.1.3.3. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă pe piesele de chereastea brută, debitate radial - Cele mai multe noduri (îndeosebi cele cu diametrul < 1 cm) ale butucilor de molid de rezonanţă cu diametre de peste 28-30 cm debitaţi cu ferăstrăul panglică, sunt poziţionate în zona de lemn fără importanţă pentru rezonanţă (în zona C), motiv pentru care ele nu determină mari pierderi la debitare. - Numărul de noduri şi pungi de răşină la m3 de buştean de molid de rezonanţă diferă foarte mult de la un arbore la altul, sugerând o variabilitate ridicată în ceea ce priveşte desimea ramurilor la molidul de rezonanţă. O variabilitatea şi mai ridicată s-a remarcat şi în cazul pungilor de răşină. - Odată cu creşterea în înălţime nu există fluctuaţii mari ale numărului de ramuri produse de coroană. - Există o variabilitate axială ridicată a numărului de pungi de răşină evidenţiate pe piesele de cherestea brută de molid de rezonanţă. 8.1.3.4. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă pe semifabricatele de instrumente muzicale - În cazul nodurilor prezente pe secţiunea radială a semifabricatelor de instrumente muzicale pot fi evidenţiate două zone de aderenţă. Cercetarea acestor zone ne conduce la ideea aplicării elagajului artificial „în uscat” adică doar pentru ramuri uscate şi cioturi. În acest fel poate fi prevenit efectului nedorit provocat de prezenţa în buştean a nodurilor căzătoare. - Pungile de răşină evidenţiate pe semifabricatele cercetate au dimensiuni variabile (lungimi între 1,8 - 5,5 cm, lăţimi între 0,9 - 4 cm şi grosimi între 0,07 - 0,35 cm.). Rezultatele cercetărilor a condus la un număr mediu de 21 de pungi de răşină la m 3 de buştean de rezonanţă. - Între lungimea şi lăţimea pungilor de răşină evidenţiate pe semifabricatele examinate sa obţinut o relaţie foarte strânsă, raportul dintre acestea luând valori de la 0,9 la 1,5. - Rezultatele prelucrărilor statistice referitoare la diferenţele de calitate structurală între arbori şi mărimea unor defecte ale formei fusului la arborii examinaţi, au arătat că dintre indicatorii calităţii fusului, lăbărţarea şi indicele de zvelteţe sunt semnificativi pentru diferenţierea pe picior a claselor de calitate structurală ale arborilor de molid de rezonanţă. 8.1.3.5. Referitor la distribuţia axială a nodurilor pe tulpina arborilor de molid de rezonanţă - Calitatea axială a tulpinii arborilor de molid de rezonanţă poate fi estimată prin intermediul zonelor şi modelelor de calitate axială. În cazul modelului general de calitate axială, definit pentru arbori cu coroana simetrică, întâlnit la 20-30% din arborii de molid de 100
ezonanţă examinaţi, calitatea lemnului în ceea ce priveşte prezenţa nodurilor, poate fi estimată prin trei zone de calitate axială (fig. 6.78.): - Pentru arborii de molid cu coroana asimetrică a fost propus un alt model, întâlnit la 70- 80% din arborii de molid de rezonanţă examinaţi: modelul particular de calitate axială. Pentru acesta au fost definite 4 zone de calitate axială (fig. 6.80.): 8.1.3.6. Referitor la nodurile examinate pe buştenii arborilor de molid de rezonanţă - Numărul mediu de noduri pe un plan transversal cu noduri este de 2-3 buc; - Diametrul mediu al nodurilor dintr-un verticil ia valori între 1-6 cm; - Diametrul mediu al nodurilor întru-un verticil înregistrează un maxim la baza coroanei simetrice (unde ia valori de 5-6 cm), după care scade uşor, atât înspre vârful arborelui cât şi înspre baza tulpinii (unde ia valori de 1-3 cm); - Numărul de noduri foarte mici (cu d
Page 1 and 2:
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
Page 3 and 4:
CUPRINS Teză Rezumat Prefaţă 3 8
Page 5 and 6:
6.1. Arhitectura calităţii de rez
Page 7 and 8:
pentru satisfacerea cerinţelor eco
Page 9 and 10:
asist la propria devenire profesion
Page 11 and 12:
staţionale şi particularităţile
Page 13 and 14:
complexităţii de factori de influ
Page 15 and 16:
- prelevarea de rondele de la buşt
Page 18 and 19:
Tab. 2.1. Volumul eşantionajului
Page 20 and 21:
- înălţimea arborelui (Ha, în m
Page 22 and 23:
- lăţimea plăcilor de solzi de l
Page 24 and 25:
S-a ales pentru scanare rezoluţia
Page 26 and 27:
termenul de zone de creştere trebu
Page 28 and 29:
- b* - mărimea nuanţei de galben/
Page 30 and 31:
arbori de molid de rezonanţă iden
Page 32 and 33:
De fapt aceste pungi nu reprezintă
Page 34 and 35:
Din punct de vedere sistematic la m
Page 36 and 37:
Tabelul 4.9. Condiţii pentru dimen
Page 38 and 39:
s-a făcut prin examinarea vizuală
Page 40 and 41:
Fig. 6.3. Stabilirea inelului carac
Page 42 and 43:
6.1.1.2.1. Interpretarea statistic
Page 44 and 45:
Tab. 6.8. Mărimea coeficienţilor
Page 46 and 47:
- diferenţa dintre două inele con
Page 48 and 49:
V1,3 - vârsta estimată arborelui
Page 50 and 51: Tab. 6.12. Repartiţia arborilor e
Page 52 and 53: După delimitarea zonelor de calita
Page 54 and 55: Lăţimea inelelor din zonele de ca
Page 56 and 57: 6.1.1.3.4.1. Studiu de sinteză pen
Page 58 and 59: Prin ajustarea polinomială a varia
Page 60 and 61: arbori. Se remarcă că pentru prim
Page 62 and 63: situaţie nu reprezintă o regulă
Page 64 and 65: observaţie are o deosebită import
Page 66 and 67: Din acest motiv, se pare că utiliz
Page 68 and 69: consecutive şi înălţimea secţi
Page 70 and 71: Fig. 6.49. Distribuţia mărimii in
Page 72 and 73: - excentricitatea are valori de la
Page 74 and 75: 6.1.3.2.2. Cercetarea defectelor le
Page 76 and 77: ) Modelul axial particular de calit
Page 78 and 79: dintre lungimea şi lăţimea solzi
Page 80 and 81: În urma prelucrării statistice a
Page 82 and 83: 6.4. Randamentul la debitarea/obţi
Page 84 and 85: uştenilor folosiţi la debitare (m
Page 86 and 87: Capitolul 7. Managementul durabil a
Page 88 and 89: 7.3.4.1. Gospodărirea arboretelor
Page 90: diametre excedentare; operaţia ace
Page 94 and 95: La fabrica de instrumente muzicale
Page 96 and 97: espectiv definirea unor clase struc
Page 98 and 99: ani. Abia de la o vârstă de circa
Page 102 and 103: grosimea ramurilor, unghiul de inse
Page 104 and 105: înlocuirea ei cu un mic cep din ac
Page 106 and 107: verticală, prin investigaţii făc
Page 108 and 109: de răşină pe piesele de semifabr
Page 110 and 111: 16. Bucur, V., 1996: Acoustics of w
Page 112 and 113: 59. Paşcovici, N., 1945: Molidul c
Page 114 and 115: - The influence of morphological ch
Page 116: 2005 - 2007: Postgraduate course: "
show all

pdf romana - Universitatea Transilvania

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?