pdf romana - Universitatea Transilvania

la cioată) a fost de până la 35-38% pot fi utilizaţi cu succes pentru obţinerea instrumentelor
muzicale. Odată cu depărtarea de la cioată, ovalitatea arborilor scade, adică tulpina arborilor
de molid de rezonanţă devine tot cilindrică.
- Pentru buştenii şi butucii de molid de rezonanţă, examinaţi la fabrica de instrumente
muzicale Gliga din Reghin, s-a evidenţiat că rulura totală este poziţionată doar în zona C de
calitate radială, deci nu influenţează negativ admisibilitatea buştenilor. În schimb, rulura
parţială a fost evidenţiată şi în zonele radiale cu rezonanţă (zonele A şi B).
- Lemnul cu lăbărţare şi coajă înfundată este impropriu pentru debitarea de semifabricate
pentru instrumentele muzicale. Coaja înfundată a fost semnalată doar în porţiunea de
buştean cu lăbărţare. Valorile lăbărţării pentru arborii examinaţi au fost cuprinse între 5–20
cm/m (valori scăzute de la scăzute la mijlocii). Lungimea porţiunii afectate de lăbărţare,
pentru arborii examinaţi ia valori sub 0,8m.
8.1.3.3. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă pe piesele de chereastea brută,
debitate radial
- Cele mai multe noduri (îndeosebi cele cu diametrul < 1 cm) ale butucilor de molid de
rezonanţă cu diametre de peste 28-30 cm debitaţi cu ferăstrăul panglică, sunt poziţionate în
zona de lemn fără importanţă pentru rezonanţă (în zona C), motiv pentru care ele nu
determină mari pierderi la debitare.
- Numărul de noduri şi pungi de răşină la m3 de buştean de molid de rezonanţă diferă
foarte mult de la un arbore la altul, sugerând o variabilitate ridicată în ceea ce priveşte
desimea ramurilor la molidul de rezonanţă. O variabilitatea şi mai ridicată s-a remarcat şi în
cazul pungilor de răşină.
- Odată cu creşterea în înălţime nu există fluctuaţii mari ale numărului de ramuri
produse de coroană.
- Există o variabilitate axială ridicată a numărului de pungi de răşină evidenţiate pe
piesele de cherestea brută de molid de rezonanţă.
8.1.3.4. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă pe semifabricatele de
instrumente muzicale
- În cazul nodurilor prezente pe secţiunea radială a semifabricatelor de instrumente
muzicale pot fi evidenţiate două zone de aderenţă. Cercetarea acestor zone ne conduce la
ideea aplicării elagajului artificial „în uscat” adică doar pentru ramuri uscate şi cioturi. În
acest fel poate fi prevenit efectului nedorit provocat de prezenţa în buştean a nodurilor
căzătoare.
- Pungile de răşină evidenţiate pe semifabricatele cercetate au dimensiuni variabile
(lungimi între 1,8 - 5,5 cm, lăţimi între 0,9 - 4 cm şi grosimi între 0,07 - 0,35 cm.).
Rezultatele cercetărilor a condus la un număr mediu de 21 de pungi de răşină la m 3 de
buştean de rezonanţă.
- Între lungimea şi lăţimea pungilor de răşină evidenţiate pe semifabricatele examinate sa
obţinut o relaţie foarte strânsă, raportul dintre acestea luând valori de la 0,9 la 1,5.
- Rezultatele prelucrărilor statistice referitoare la diferenţele de calitate structurală între
arbori şi mărimea unor defecte ale formei fusului la arborii examinaţi, au arătat că dintre
indicatorii calităţii fusului, lăbărţarea şi indicele de zvelteţe sunt semnificativi pentru
diferenţierea pe picior a claselor de calitate structurală ale arborilor de molid de rezonanţă.
8.1.3.5. Referitor la distribuţia axială a nodurilor pe tulpina arborilor de molid de
rezonanţă
- Calitatea axială a tulpinii arborilor de molid de rezonanţă poate fi estimată prin
intermediul zonelor şi modelelor de calitate axială. În cazul modelului general de calitate
axială, definit pentru arbori cu coroana simetrică, întâlnit la 20-30% din arborii de molid de
100