pdf romana - Universitatea Transilvania
pdf romana - Universitatea Transilvania
pdf romana - Universitatea Transilvania
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,<br />
TINERETULUI ŞI SPORTULUI<br />
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV<br />
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI<br />
EXPLOATĂRI FORESTIERE<br />
Ing. Cristian – Teofil ALBU<br />
CERCETĂRI PRIVIND CARACTERISTICILE LEMNULUI DE MOLID<br />
DE REZONANŢĂ DIN BAZINUL RÂULUI GURGHIU (OCOALELE<br />
SILVICE GURGHIU ŞI FÂNCEL), ÎN CORELAŢIE CU EXIGENŢELE<br />
INDUSTRIEI INSTRUMENTELOR MUZICALE<br />
Research on the characteristics of resonance spruce wood Gurghiu River Basin<br />
(Fâncel and Gurghiu forest districts), in conjunction with the requirements of<br />
musical instruments industry<br />
Rezumatul tezei de doctorat<br />
Summary of the PhD Thesis<br />
CONDUCĂTORI ŞTIINŢIFICI,<br />
Prof. univ. dr. ing.<br />
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe IGNEA<br />
BRAŞOV<br />
~ 2010 ~<br />
Eugen C. BELDEANU<br />
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI<br />
ŞI SPORTULUI<br />
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV<br />
Braşov, B-dul Eroilor 29, 500036, tel. 0040-268-413000, fax 0040-268-410525<br />
RECTORAT<br />
Către .................................................................................<br />
Vă aducem la cunoştinţă că în ziua de 17.12.2010, ora 11 00 , în sala S.1.2., la<br />
Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, va avea loc susţinerea publică a<br />
tezei de doctorat intitulată: CERCETĂRI PRIVIND CARACTERISTICILE<br />
LEMNULUI DE MOLID DE REZONANŢĂ DIN BAZINUL RÂULUI<br />
GURGHIU (OCOALELE SILVICE GURGHIU ŞI FÂNCEL), ÎN<br />
CORELAŢIE CU EXIGENŢELE INDUSTRIEI INSTRUMENTELOR<br />
MUZICALE, elaborată de ing. Cristian – Teofil ALBU, În vederea obţinerii<br />
titlului ştiinţific de DOCTOR, În domeniul fundamental Ştiinţe Agricole şi Silvice,<br />
domeniul Silvicultură.<br />
Componenţa COMISIEI DE DOCTORAT, numită prin:<br />
Ordinul Rectorului Universităţii <strong>Transilvania</strong><br />
Nr. 4210 din 27.09.2010<br />
PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile ABRUDAN<br />
DECAN al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere,<br />
<strong>Universitatea</strong> <strong>Transilvania</strong> din Braşov<br />
CONDUCĂTORI ŞTIINŢIFICI: Prof. univ. dr. ing.<br />
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe IGNEA<br />
<strong>Universitatea</strong> <strong>Transilvania</strong> din Braşov<br />
REFERENŢI: Prof. univ. dr. ing. Arcadie CIUBOTARU<br />
<strong>Universitatea</strong> <strong>Transilvania</strong> din Braşov<br />
Acad. Prof. univ. dr. doc. Victor GIURGIU<br />
<strong>Universitatea</strong> „Ştefan cel Mare” din Suceava<br />
Prof. univ. dr. ing. Radu CENUŞĂ<br />
<strong>Universitatea</strong> „Ştefan cel Mare” din Suceava<br />
Eugen C. BELDEANU<br />
Aprecierile şi observaţiile dumneavoastră asupra conţinutului tezei, vă rugăm<br />
să le trimiteţi în timp util, pe adresa Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări<br />
Forestiere, Str. Şirul Beethoven, nr. 1., 500123, Braşov, sau la fax: 0268/475705.<br />
2
CUPRINS<br />
Teză Rezumat<br />
Prefaţă 3 8<br />
Introducere 5 10<br />
Capitolul 1. Scopul, obiectivele şi locul cercetărilor 9 12<br />
Capitolul 2. Materialul şi tehnica cercetărilor 17 14<br />
2.1. Metodele de cercetare 17 14<br />
2.2. Organizarea investigaţiilor de teren şi laborator 19 14<br />
2.3. Constituirea probelor de lucru aferente efectuării determinărilor 20 15<br />
2.3.1. Recoltarea probelor de creştere 20 15<br />
2.3.2. Recoltarea rondelelor 22 16<br />
2.3.3. Descrierea staţiunii şi vegetaţiei în perimetrul<br />
investigaţiilor<br />
24 18<br />
2.3.4. Completarea fişelor de caracterizare a arborilor pe picior 25 18<br />
2.3.5. Recoltarea probelor de solzi 31 21<br />
2.3.6. Recoltarea probelor de conuri 32 21<br />
2.3.7. Recoltarea probelor de ace 32 21<br />
2.3.8. Recoltarea mostrelor pentru preparate microscopice 32 22<br />
2.3.9. Obţinerea semifabricatelor de instrumente musicale 32 22<br />
2.4. Condiţionarea probelor de lucru 33 22<br />
2.5. Executarea determinărilor 33 22<br />
2.5.1. Determinări la rondele şi la probele de creştere 33 22<br />
2.5.1.1.Operaţii pregătitoare 33 22<br />
2.5.1.2. Măsurarea indicilor de structură ai lemnului la probele<br />
de creştere şi rondele<br />
33 22<br />
2.5.1.3. Definirea şi delimitarea zonelor de calitate a lemnului<br />
în secţiune transversală<br />
35 24<br />
2.5.1.4. Definirea claselor de calitate structurală a arborilor de<br />
molid din suprafaţa studiată<br />
37 25<br />
2.5.2. Măsurarea indicilor de culoare a solzilor pe ritidom 38 26<br />
2.5.3. Determinări la buştenii de molid de rezonanţă 39 27<br />
2.5.4. Determinări pe cheresteaua brută de molid de rezonanţă 41 28<br />
2.5.5. Determinări pe semifabricate de instrumente musicale 41 28<br />
2.5.6. Determinarea randamentului la debitarea/obţinerea<br />
semifabricatelor de molid de rezonanţă<br />
47 31<br />
Capitolul 3. Cadrul fizico–fito–geografic al teritoriului cercetărilor 49 31<br />
Capitolul 4. Stadiul actual al cunoştinţelor cu privire la molidul de<br />
rezonanţă (arboretele în care se întâlneşte şi lemnul acestuia)<br />
62 32<br />
4.1. Răspândirea geografică şi originea molidului de rezonanţă 62 -<br />
4.1.1. Răspândirea geografică 62 -<br />
4.1.2. Originea molidului de rezonanţă 63 32<br />
4.2. Condiţii staţionale pentru arboretele cu molidul de rezonanţă din<br />
România<br />
64 -<br />
4.3. Relaţiile dintre structura arboretului şi molidul de rezonanţă 66 -<br />
4.4. Molidul de rezonanţă şi unităţile morfologice inraspecifice ale speciei<br />
Picea abies (P. excelsa). Natura genetică a molidului de rezonanţă.<br />
68 -<br />
4.5. Relaţiile dintre vârsta arborilor şi formarea lemnului de rezonanţă 70 -<br />
4.6. Nutriţia arborilor de molid cu lemn de rezonanţă 71 -<br />
4.7. Regenerarea naturală a arboretelor cu molid de rezonanţă 72 -<br />
3
4.7.1. Metode de regenerare utilizate în trecut în arboretele de<br />
molid cu lemn de rezonanţă.<br />
73 -<br />
4.8. Gospodărirea arboretelor de molid cu lemn de rezonanţă 74 -<br />
4.8.1. Gospodărirea din trecut a arboretelor de molid cu lemn de<br />
rezonanţă<br />
74 -<br />
4.8.2. Elemente de structură a fondului de producţie pentru<br />
arboretele cu molid de rezonanţă<br />
76 -<br />
4.8.2.1. Compoziţia arboretelor 76 -<br />
4.8.2.2. Structura pe clase de diametre şi diametrul ţel (cazul<br />
codrului grădinărit)<br />
76 -<br />
4.8.3. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu arbori de molid de<br />
rezonanţă. Alegerea tratamentelor în arboretele de molid cu lemn<br />
de rezonanţă<br />
78 -<br />
4.9. Însuşirile macro şi microscopice ale lemnului de molid bun pentru<br />
rezonanţă<br />
81 33<br />
4.10. Proprietăţile fizico-acustice ale lemnului 62 -<br />
4.11. Clasele de calitate acustică ale lemnului de molid de rezonanţă 89 -<br />
4.12. Descrierea principalelor instrumentelor muzicale fabricate la Reghin 91 -<br />
4.12.1. Construcţia instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş 91 -<br />
4.12.1.1. Construcţia viorii 91 -<br />
4.12.1.2. Construcţia violei, violoncelului şi contrabasului 95 -<br />
4.12.2. Descrierea instrumentelor musicale cu coarde pentru ciupit 96 -<br />
4.12.2.1. Construcţia mandolinei 96 -<br />
4.12.2.2. Construcţia chitarei 97 -<br />
4.12.2.3. Cobza 98 -<br />
4.13. Materiale utilizate la fabricarea instrumentelor musicale 98 -<br />
4.13.1. Lemnul 98 -<br />
4.13.2. Materiale tehnologice (coloranţii şi lacurile) 102 -<br />
4.14. Molidul de rezonanţă şi „secretul” viorilor celebrilor lutieri 103 -<br />
4.15. Exploatarea arboretelor cu molid de rezonanţă, aplicată în cadrul O.S.<br />
Gurghiu şi Fâncel<br />
107 -<br />
4.15.1. Condiţii de exploatare 108 34<br />
4.15.2. Condiţii referitoare la dimensiunile şi defectele buştenilor<br />
de molid de rezonanţă<br />
108 -<br />
4.15.3. Recepţia lemnului de rezonanţă de către beneficiar 109 -<br />
4.16. Defecte de structură care pot fi întâlnite la lemnul de molid de<br />
rezonanţă<br />
109 -<br />
Capitolul 5. Fabricarea instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş 112 35<br />
5.1. Scurt istoric al originii şi dezvoltării viorii 112 -<br />
5.2. Etapele obţinerii semifabricatelor pentru faţa (capacul sau rezonanţa)<br />
instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş<br />
114 35<br />
5.3. Uscarea şi conservarea materialului lemnos 118 -<br />
5.4. Procesul tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale cu coarde şi<br />
arcuş<br />
120 -<br />
5.4.1. Asamblarea instrumentelor musicale 124 -<br />
5.4.2.. Controlul tehnic de calitate 128 -<br />
5.5. Păstrarea, depozitarea şi transportul instrumentelor musicale 128 -<br />
Capitolul 6. Rezultatele investigaţiilor efectuate asupra arborilor pe<br />
picior, lemnului brut şi semifabricatelor pentru instrumente muzicale<br />
129 36<br />
4
6.1. Arhitectura calităţii de rezonanţă a fusului 129 -<br />
6.1.1. Distribuţia calităţii structurale de rezonanţă în secţiunea<br />
trunchiului<br />
129 -<br />
6.1.1.1. Variabilitatea radială a mărimii indicilor inelelor<br />
anuale<br />
129 36<br />
6.1.1.2. Modele ale variaţiei creşterii/calităţii radiale în<br />
secţiunea diametrului de bază<br />
129 36<br />
6.1.1.2.1. Interpretarea statistică a modelelor de calitate<br />
radială în secţiunea diametrului de bază<br />
159 41<br />
6.1.1.3. Definirea claselor de calitate structurală a arborilor de<br />
molid din suprafaţa studiată. Variabilitatea inter-arbori a<br />
calităţii structurale de rezonanţă<br />
163 43<br />
6.1.1.3.1. Stabilirea criteriilor de încadrare a arborilor<br />
eşantionaţi în clasele de calitate structurală Apr – clasa<br />
arborilor cu potenţial de rezonanţă şi Afr - clasa arborilor<br />
fără rezonanţă<br />
167 -<br />
6.1.1.3.2. Observaţii cu privire la vârsta de exploatare a<br />
arborilor de molid cu lemn de rezonanţă<br />
171 46<br />
6.1.1.3.3. Repartiţia pe clase de calitate structurală a<br />
arborilor eşantionaţi<br />
172 48<br />
6.1.1.3.4. Interpretarea prelucrărilor statistice ale valorilor<br />
măsurate pentru indicatorii inelelor anuale. Interpretări de<br />
pe grafice.<br />
175 49<br />
6.1.1.3.4.1. Studiu de sinteză pentru indicatori calitativi ai<br />
lemnului de molid de rezonanţă, analizaţi pe rondele<br />
182 54<br />
6.1.1.3.5. Interpretarea prelucrărilor statistice ale valorilor<br />
măsurate pentru indicatorii inelelor anuale. Interpretări de<br />
pe tabele<br />
190 -<br />
6.1.1.3.6. Variabilitatea inter-arbori a calităţii structurale de<br />
rezonanţă<br />
200 -<br />
6.1.1.4. Variabilitatea radială a calităţii structurale a lemnului de<br />
rezonanţă, cercetată pe direcţiile cardinale<br />
201 58<br />
6.1.2. Distribuţia axială a calităţii structurale pentru lemnul de molid<br />
de rezonanţă<br />
206 61<br />
6.1.2.1. Variabilitate mărimii zonelor axiale de calitate 207 -<br />
6.1.2.1.1. Variabilitate mărimii zonelor axiale de calitate pentru<br />
arborii din u.a. 43B (suprafaţa de probă principală)<br />
207 -<br />
6.1.2.1.2. Variabilitate mărimii zonelor axiale de calitate pentru<br />
întreaga colectivitate sondată<br />
210 -<br />
6.1.2.2. Variabilitate mărimii indicilor inelelor anuale cu<br />
depărtarea de sol<br />
212 -<br />
6.1.2.3. Prelucrări statistice pentru cercetarea variabilităţii<br />
mărimii indicilor inelelor anuale cu depărtarea de sol<br />
215 62<br />
6.1.3. Lemnul de rezonanţă în contextul manifestării unor drfecte 223 66<br />
6.1.3.1. Rezultatele examinării defectelor de formă la arborii pe<br />
picior<br />
223 67<br />
6.1.3.2. Rezultatele examinării defectelor interioare ale lemnului<br />
de molid de rezonanţă<br />
229 69<br />
6.1.3.2.1. Cercetarea defectelor lemnului de rezonanţă, pe 230 -<br />
5
secţiunile transversale ale buştenilor<br />
6.1.3.2.2. Cercetarea defectelor lemnului de rezonanţă pe<br />
piesele de cherestea brută, debitate radial<br />
337 72<br />
6.1.3.2.3. Cercetarea defectelor lemnului pe semifabricatele de<br />
instrumente muzicale cu coarde şi arcuş<br />
242 -<br />
6.1.3.2.3.1. Studiul nodurilor pe semifabricate de violoncele 244 -<br />
6.1.3.2.3.2. Studiul pungilor de răşină pe semifabricate de<br />
violoncele<br />
259 -<br />
6.1.3.2.4. Alte caractere de structură considerate defecte pentru<br />
lemnul de rezonanţă<br />
266 -<br />
6.1.4. Distribuţia axială a nodurilor pe tulpina arborilor de molid de<br />
rezonanţă<br />
267 72<br />
6.1.4.1. Modele şi zonele aziale de calitate pentru lemnul de molid<br />
de rezonanţă, în funcţie de distribuţia nodurilor<br />
269 73<br />
6.1.4.2. Rezultatele examinării nodurilor pe buştenii arborilor de<br />
molid de rezonanţă<br />
273 75<br />
6.2. Markeri morfologici ai arborilor da molid de rezonanţă în arboretele<br />
supuse investigaţiilor<br />
276 75<br />
6.2.1. Arbori de molid de rezonanţă versus arbori de molid cu<br />
lemn de rezonanţă<br />
276 -<br />
6.2.2. Particularităţi morfologice ale arborilor de molid cu lemn<br />
de rezonanţă din O.S. Gurghiu şi Fâncel<br />
276 75<br />
6.2.3. Criterii pentru identificarea arborilor cu calităţi de<br />
rezonanţă, pe picior<br />
280 76<br />
6.2.4. Cercetarea legăturii între caracteristicile coroanei şi clasele<br />
de calitate structurală ale arborilor<br />
282 77<br />
6.3. Particularităţi de ordin colorimetric la materialul examinat 284 77<br />
6.3.1. Examinarea statistică a diferenţelor între solzi, cu privire la<br />
mărimea indicilor culorii<br />
284 78<br />
6.4. Randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor de instrumente<br />
muzicale<br />
288 79<br />
6.4.1. Randamentul la debitarea din buşteni 289 80<br />
6.4.2. Randamentul la obţinerea semifabricatelor din arbori 293 82<br />
6.4.3. Compararea randamentelor la debitarea în semifabricate de<br />
instrumente muzicale, pentru două provienienţe de buşteni de molid<br />
de rezonanţă, aparţinând la două ocoale silvice vecine<br />
295 -<br />
6.4.4. Necesitatea diversificării semifabricatelor pentru instrumente<br />
muzicale<br />
297 83<br />
Capitolul 7. Managementul durabil al molidului cu lemn de rezonanţă<br />
de la noi din ţară<br />
299 83<br />
7.1. Molidul de rezonanţă – patrimoniu<br />
al pădurilor din România<br />
299 83<br />
7.2. Diminuarea rezervelor de molid de rezonanţă din Munţii Gurghiului 299 -<br />
7.3. Propuneri pentru un management durabil al molidului de rezonanţă 300 84<br />
7.3.1. Cartarea staţiunilor 300 -<br />
7.3.2. Conservarea arboretelor care prezintă molid cu lemn de<br />
rezonanţă<br />
302 84<br />
7.3.3. Asigurarea regenerării molidului cu lemn de rezonanţă 303 -<br />
7.3.4. Asigurarea continuităţii producţiei de lemn de rezonanţă 303 85<br />
6
pentru satisfacerea cerinţelor economice, prin măsuri de<br />
gospodărire bine fundamentate<br />
7.3.4.1. Gospodărirea arboretelor cu molid de rezonanţă prin<br />
identificarea biogrupelor cu arbori de molid de rezonanţă<br />
7.3.4.2. Gospodărirea molidului de rezonanţă din Munţii<br />
Gurghiului<br />
7.3.4.2.1. Propuneri pentru aplicarea tratamentelor în<br />
arboretele cu molid de rezonanţă<br />
7.3.4.2.2. Propuneri referitoare la lucrările de transformare<br />
spre grădinărit a structurilor prezente ale arboretelor cu<br />
molid de rezonanţă cercetate<br />
7.3.4.3. Ameliorarea stării de sănătate a arborilor în arboretele cu<br />
molid de rezonanţă<br />
7.3.4.4. Creşterea gradului de valorificare a lemnului (Propuneri<br />
pentru industria instrumentelor muzicale)<br />
304 85<br />
306 85<br />
306 86<br />
311 87<br />
317 90<br />
326 91<br />
Capitolul 8. Concluzii şi contribuţii personale 333 92<br />
8.1. Concluzii 333 92<br />
8.1.1. Referitor la literatura parcursă 333 92<br />
8.1.2. Referitor la cadrul fizico-fito-geografic al teritoriului<br />
cercetărilor<br />
334 93<br />
8.1.3. Referitor la arhitectura calităţii de rezonanţă a fusului 334 93<br />
8.1.3.1. Referitor la examinarea defectelor de formă la arborii pe<br />
picior<br />
339 96<br />
8.1.3.2. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă de pe<br />
secţiunea transversală a buştenilor<br />
339 96<br />
8.1.3.3. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă pe piesele de<br />
cherestea brută, debitate radial<br />
340 97<br />
8.1.3.4. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă pe<br />
semifabricatele de instrumente muzicale<br />
340 97<br />
8.1.3.5. Referitor la distribuţia axială a nodurilor pe tulpina<br />
arborilor de molid de rezonanţă<br />
341 97<br />
8.1.3.6. Referitor la nodurile examinate pe buştenii arborilor de<br />
molid de rezonanţă<br />
341 98<br />
8.1.4. Referitor la particularităţile morfologice ale arborilor de molid<br />
de rezonanţă<br />
342 98<br />
8.1.5. Referitor la particularităţile de ordin colorimetric pentru solzii<br />
de ritidom examinaţi<br />
343 99<br />
8.1.6. Referitor la randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor 344 99<br />
de instrumente muzicale<br />
8.1.7. Referitor la procesul de fabricaţie a instrumentelor muzicale 346 100<br />
8.1.8. Referitor la managementul durabil al molidului de rezonanţă 348 101<br />
8.2. Contribuţii personale 349 102<br />
Epilog 354 -<br />
Bibliografie 356 105<br />
7
Prefaţă<br />
Omagiu domnului prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu,<br />
pentru nobleţea cârmuirii în devenirea noastră profesională<br />
Lemnul… element desăvârşit al existenţei materiei, călăuză milenară pentru<br />
dezvoltarea marilor civilizaţii umane, nu încetează să uimească cu complexitatea lui şi să<br />
stârnească curiozitatea cercetătorilor. Putem spune că este în acelaşi timp lemnul este şi<br />
istorie şi artă. Ştiinţe noi, cum ar fi de pildă dendrocronologia, arată că dincolo de<br />
diversitatea întrebuinţării lui, lemnul este purtătorul unor informaţii preţioase referitoare la<br />
condiţiile climatice din trecut. Mai mult, folosit ca materie primă pentru sculptură, şi<br />
instrumente muzicale, lemnul devine suport al valorilor artistice.<br />
Dincolo de ceea ce s-a descoperit omenirii despre el, lemnul este purtător al<br />
tainelor naturii divine care se lasă destul de greu descoperite prin cercetare. Personal<br />
consider că adevărata activitate de cercetare trebuie să cuprindă atât o dimensiune ştiinţifică<br />
cât şi religioasă. Dacă dimensiunea ştiinţifică aduce în planul cercetărilor, nivelul actual al<br />
descoperirilor, dimensiunea religioasă face posibilă achiziţia noului, descoperindu-se doar în<br />
parte tainele ce guvernează natura cercetată („Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi<br />
cunoaşte pe deplin…”, Biblia, Corinteni 13. 12.). Fără să dezvoltăm prea mult această idee,<br />
venim şi cu un argument al marelui om de ştiinţă Albert Einstein: „Ştiinţa fără religie a<br />
devenit oarbă, iar religia fără ştiinţă a devenit surdă”.<br />
Tradiţia biblică creştină consemnează prezenţa lemnului în momentele de vârf ale<br />
istoriei creştinismului. El este suportul material pentru salvarea speciilor în arca lui Noe,<br />
purtător al legământului poporului lui Israel, în chivotul legământului, mijloc pentru arătarea<br />
slavei lui Dumnezeu (toiagul lui Moise) şi nu în ultimul rând cruce pentru Jertfa supremă a<br />
răstignirii prin care omenirea a primit Lumina mântuirii.<br />
În lumina celor amintite mai sus, considerăm că lemnul nu reprezintă doar<br />
existenţă materială ce permite omului să îşi făurească diferite obiecte de trebuinţă, ci şi o<br />
formă de manifestare a spiritualităţii divine creatoare. Probabil acesta este motivul care îi<br />
conferă lemnului gradul ridicat de complexitate.<br />
În ceea ce priveşte utilitatea materialului lemnos pentru omenire, din cele mai<br />
vechi timpuri, aceasta îmbracă numeroase forme, de la uneltele, obiectele cele mai simple şi<br />
adăposturile omului primitiv, la ansamblurile din ce în ce mai complexe şi mai apropiate de<br />
specificul spiritualităţii umane (cum ar fi locuinţele moderne, avioanele şi desigur,<br />
instrumentele muzicale cu coarde).<br />
Rolul lemnului pentru umanitate este aşadar remarcabil, nu în mod întâmplător el<br />
fiind considerat de vechile popoare asiatice unul din elementele esenţiale ale lumii, alături<br />
de apă, aer, foc şi pământ. În prefaţa lucrării Produse forestiere şi Studiul lemnului, 2001,<br />
prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu făcea o frumoasă constatare …„ pentru apariţia şi<br />
dezvoltarea speciei umane lemnul a avut aceeaşi importanţă ca şi aerul, apa şi focul… (el)<br />
este unul dintre compuşii cei mai preţioşi pe care natura ni i-a pus la dispoziţie”.<br />
Manifestăm convingerea că efortul depus pentru cercetare nu ar fi căpătat aceeaşi<br />
substanţă fără îndrumările şi sugestiile, scăldate în experienţa de o viaţă a celui care ne-a<br />
călăuzit la un înalt nivel ştiinţific şi moral, regretatul prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu.<br />
Considerând la început mai mult provocare decât interes ştiinţific, am ales tema<br />
molidului de rezonanţă, călcând indecis şi nesăbuit pe tărâmul fragil al cercetării. Prin<br />
studiul intens al materialelor bibliografice, având în permanenţă susţinerea şi încrederea<br />
domnului profesor Eugen C. Beldeanu, care a simţit momentele cele mai dificile ale<br />
derulării cercetărilor, cizelându-mi paşii şi limpezindu-mi gândurile, am realizat treptat că<br />
8
asist la propria devenire profesională şi doresc din ce în ce mai intens să aduc contribuţii<br />
ştiinţifice noi referitoare la molidul de rezonanţă.<br />
Cu siguranţă că nu aş fi dobândit, în cei cinci ani ai doctoratului, simţul ştiinţific<br />
pentru cercetarea molidului de rezonanţă, fără aportul titanic al conducătorului ştiinţific,<br />
domnul prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu, căruia îi sunt profund recunoscător şi care va<br />
rămâne pentru mine un emblematic model de profesionalism şi devotament ştiinţific.<br />
Desfăşurarea cercetărilor şi elaborarea lucrării nu ar fi putut continua, după<br />
sumbrul moment marcat de trecerea în nefiinţă a domnului prof. univ. dr. ing. Eugen C.<br />
Beldeanu, fără amabilitatea domnului prof. univ. dr. ing. Ignea Gheorghe de a ne primi sub<br />
îndrumarea dânsului. Pentru bunăvoinţa şi încrederea acordată, sugestiile şi indicaţiile<br />
metodologice oferite, nutrim cele mai sincere recunoştinţe domnului prof. univ. dr. ing.<br />
Ignea Gheorghe.<br />
Exprimăm întreaga gratitudine faţă de domnul şef. lucrări. Dr. ing. Dinulică<br />
Florin, care ne-a dirijat paşii mai ales la metodologia de lucru pentru rondele şi probe de<br />
creştere, precum şi la prelucrările şi interpretările statistice.<br />
Aducem mulţumiri Facultăţii de Silvicultură din Braşov pentru că ne-a pus la<br />
dispoziţie aparatură necesară realizării măsurătorilor.<br />
Nutrim alese cuvinte de recunoştinţă domnului inginer Gliga Vasile, patronul şi<br />
managerul fabricii de instrumente muzicale Gliga din Reghin, unul dintre cei mai de seamă<br />
maeştrii lutieri ai Europei, care reuşeşte să ducă peste graniţă faima lemnului şi artei<br />
româneşti, prin instrumentele muzicale cu coarde şi arcuş pe care le produce de mai bine de<br />
20 de ani, la standarde care rivalizează cu cele mai valoroase instrumente muzicale ale<br />
trecutului şi contemporaneităţii. Dânsul a intuit interesul ştiinţific al prezentei teze de<br />
doctorat şi ne-a permis realizarea de observaţii şi determinări în secţiile fabricii de<br />
instrumente muzicale Gliga din oraşul Reghin, în acelaşi timp, oferindu-ne o parte din<br />
experienţa proprie în materie de lutierie.<br />
Aducem mulţumiri de asemenea întregului personal de la fabrica de instrumente<br />
muzicale Gliga din Reghin, în frunte cu domnul inginer silvic Marc Ilie, pentru sprijinul<br />
acordat pe parcursul măsurătorilor atât în fabrică cât şi în arborete. Fără bunăvoinţa şi<br />
deschiderea de care a dat dovadă domnul inginer Marc Ilie, nu ar fi fost posibilă recoltarea<br />
datelor de la buştenii şi semifabricatele de instrumente muzicale, dânsul uneori chiar a<br />
reorganizat unele operaţii tehnologice din fabrică, astfel încât să putem efectua măsurătorile.<br />
Un preţuit sprijin la realizarea prezentei teze l-am avut din partea direcţiunii de la<br />
Colegiul Silvic Gurghiu, unitate în care îmi desfăşor activitatea de cadru didactic de mai<br />
bine de cinci ani. Domnii directori: Mândru Marcel, Pop Călin, Creţ Ioan şi Miron Mircea<br />
ne-au acordat încredere şi sprijin moral, ne-au pus la dispoziţie unele aparaturi de măsură şi<br />
ne-au înţeles de multe ori nevoia de timp necesar cercetărilor. Mulţumesc tuturor cadrelor<br />
didactice de la Colegiul Silvic Gurghiu, pentru impulsul moral, încrederea, colegialitatea şi<br />
prietenia de care au dat dovadă, deseori suplinind absenţa mea de la serviciu.<br />
Gânduri de recunoştinţă domnului maistru dulgher Cotârlan Dumitru pentru<br />
ajutorul susţinut acordat în expediţile din teren, la măsurătorile din arborete şi fabrică.<br />
Nu în ultimul rând, alese cuvinte de mulţumire familiei, mamei Albu Magdalena<br />
şi fratelui geamăn, ing. silvic Albu Ioan - Călin pentru constantul sprijin moral şi financiar<br />
oferit cu generozitate pe întregul parcurs al elaborării tezei.<br />
Ne considerăm neputincioşi şi nevrednici să concepem şi să scriem rânduri alese<br />
de recunoştinţă faţă de Creator, din mila căruia am izbutit să finalizăm prezenta teză de<br />
doctorat. Totuşi, încercăm să aşternem pe corzile de rezonanţă ale sufletului, cuvintele<br />
psalmistului David:<br />
„Lăudaţi pe Domnul că Este Bun, că în veac Este Mila Lui !”<br />
9
INTRODUCERE<br />
Molidul de rezonanţă este, pe bună dreptate, arborele cu cea mai nobilă<br />
utilizare de la noi din ţară şi nu numai, întrucât, din lemnul acestuia, prin măiestria<br />
lutierului, ia naştere instrumentul cel mai sensibil pentru spiritul uman, cel care se<br />
apropie cel mai mult şi uneori chiar depăşeşte tonalitatea corzilor vocale umane, vioara,<br />
această sublimă punte de legătură între trecut, prezent şi viitor. Probabil că nu există pe<br />
Pământ un alt instrument atât de bine înrădăcinat în istoria, arta şi spiritualitatea<br />
omenirii, cum este vioara. Am putea spune că vioara odată cu unduiosul sunet pe care îl<br />
produce, poartă pe undele ei şi mesajul vieţii arborelui de molid de rezonanţă, încărcat<br />
de frumuseţea tărâmului în care a trăit, tărâm unde armonia şi splendoarea naturii au<br />
desăvârşit sortimentul de lemn perfect pentru instrumentele muzicale cu coarde.<br />
Aprecierea de care s-a bucurat molidul de rezonanţă în decursul timpului a<br />
făcut ca acesta să îşi câştige un renume deosebit pe plan mondial, ajungând să fie cel<br />
mai apreciat şi solicitat lemn în construcţia instrumentelor muzicale cu coarde.<br />
Leagănul acestuia au fost pădurile virgine montane, cu structuri complexe şi stabile, a<br />
căror suprafaţă s-a redus foarte mult ca urmare a impactului antropic, dar care ocupa în<br />
trecut zone întinse (V. Giurgiu, 1978, 1995; N. Geambaşu, 1995; R. Ichim, 1988; I.<br />
Milescu, 1997).<br />
La confecţionarea instrumentelor muzicale, lemnul este un material folosit<br />
încă din antichitate şi continuă să fie utilizat într-o măsură crescândă. Se apreciază că<br />
industria de instrumente muzicale foloseşte lemnul a circa 160 de specii. Din cele mai<br />
vechi timpuri pentru construcţia instrumentelor muzicale erau folosite unele specii<br />
precum: nucul, cireşul, părul etc. Secolele XIV-XV marchează predilecţia pentru<br />
lemnul de molid, acesta fiind preferat mai întâi datorită unor calităţi cum ar fi: se<br />
prelucrează uşor, are o structură destul de omogenă, este uşor, moale, prezintă colorit<br />
plăcut, alb – gălbui cu luciu mătăsos, se procură relativ uşor. Ulterior, prin dezvoltarea<br />
artei instrumentelor muzicale cu coarde, s-a întărit ideea că lemnul de molid cu<br />
structura fină, omogenă, cu inele anuale înguste (1-3mm) şi cu o bună regularitate a<br />
inelelor anuale, este materialul cel mai bun pentru sonoritatea acestor instrumente, din<br />
el fabricându-se piesa cea mai importantă numită capac, faţă sau rezonanţă, de ea<br />
depinzând în cea mai mare măsură tonalitatea sunetelor emise de instrumente.<br />
România se află încă printre puţinele ţări ale lumii care se bucură de păduri cu<br />
arbori de răşinoase de prim rang, molizi cu lemn de rezonanţă. Generaţiile de astăzi<br />
trebuie conştientizeze însă că valoarea ridicată a lemnului de molid de rezonanţă, nu<br />
trebuie văzută doar din prisma intereselor economice, ci mai ales ca un element de o<br />
deosebită importanţă ecologică şi istorică, pentru biodiversitatea şi patrimoniul<br />
pădurilor româneşti.<br />
Pentru confecţionarea pieselor instrumentelor muzicale cu coarde din familia<br />
viorii (vioara, viola, violoncelul şi contrabasul) se utilizează în afară de molid şi alte<br />
specii: paltinul de munte, păr pădureţ, abanosul, palisandru, pernambucul, masaranduba<br />
etc., însă acestea interesează mai mult pentru designul, esteticul şi rezistenţa<br />
instrumentului, decât pentru rolul acustic.<br />
Cu toate că molidul de rezonanţă reprezintă o valoare deosebită atât<br />
economică cât şi ecologică pentru ţara noastră, totuşi el a fost relativ puţin studiat.<br />
Literatura română şi străină cuprinde relativ puţine date referitoare la condiţiile<br />
10
staţionale şi particularităţile arboretelor cu molid de rezonanţă, iar în ceea ce priveşte<br />
calitatea şi sortarea lemnului, studiile sunt şi mai puţine.<br />
Tradiţia, dar şi încercările ulterioare de utilizare a altor specii lemnoase sau a<br />
altor materiale, au arătat că lemnul de molid de rezonanţă este materialul cel mai în<br />
măsură să redea în instrumentele muzicale, sonoritatea dorită la interpretarea unei<br />
compoziţii muzicale.<br />
Pădurile de molid de la noi se înscriu printre pădurile cu cel mai bun lemn de<br />
rezonanţă din lume (aşa cum afirmă fabricanţii de instrumente muzicale de la Reghin).<br />
Lemnul de molid de rezonanţă de la noi, în prezent este apreciat şi cerut în cantităţi<br />
mari de către fabricanţi de instrumente muzicale de pretutindeni.<br />
Molidul cu lemn de rezonanţă nu este uşor de recunoscut. Diagnosticarea şi<br />
caracterizarea calităţii de rezonanţă a acestuia pot fi făcute luând în considerare<br />
particularităţile morfologice ale arborilor, sunetul produs de lovirea trunchiului cu un<br />
ciocan, caracteristicile inelelor de creştere şi îndeosebi proprietăţile fizico-acustice ale<br />
lemnului. Aceste elemente sunt importante şi pentru silvicultură; cu ajutorul lor pot fi<br />
identificate arboretele cu molid de rezonanţă, obiectiv de mare interes practic, pentru<br />
conservarea şi gospodărirea durabilă a molidului de rezonanţă<br />
În Europa, precum şi la nivel mondial, resursele de molid de rezonanţă au<br />
scăzut îngrijorător de mult. Încă din 1947 există publicări despre nevoia protejării<br />
molidului de rezonanţă (W. Scheidt, citat de W. Kolneder, 1998). În timp, nevoile de<br />
materie primă pentru semifabricatele de instrumente muzicale au crescut din ce în ce<br />
mai mult. Deşi pentru satisfacerea consumurilor s-au redus în timp exigenţele STAS -<br />
urilor, problema resurselor molidului de rezonanţă nu s-a rezolvat.<br />
Pentru ţara noastră interesul pentru lemnului de rezonanţă şi pentru<br />
cunoaşterea pădurilor care conţin arbori de molid de rezonanţă, a stârnit interesul<br />
specialiştilor încă de la începutul secolului al XIX-lea (N. Paşcovici, 1930, 1945). Deşi<br />
au existat de-a lungul timpului mai multe cercetări legate de lemnul de molid de<br />
rezonanţă şi de calitatea acestuia, putem afirma fără rezerve că încă mai sunt multe de<br />
aflat. În România au existat, în general după modelul rusesc, preocupări pentru<br />
cunoaşterea în teren a arborilor de molid de rezonanţă, a proprietăţilor fizico-acustice<br />
ale lemnului de molidul de rezonanţă, însă nu au fost realizate cercetări aprofundate<br />
care să pună în strânsă legătură preocupările silviculturale legate de molidul de<br />
rezonanţă cu exigenţele fabricanţilor de instrumente muzicale, mai ales în ceea ce<br />
priveşte sortarea corespunzătoare şi valorificarea integrală a acestui material. Acesta a<br />
fost principalul argument care a motivat interesul cercetărilor noastre.<br />
Fără intenţia de a desluşi pe deplin misterele lemnului de molid de rezonanţă,<br />
considerăm demersul cercetărilor noastre doar o modestă contribuţie pentru o mai bună<br />
cunoaştere a universului care gravitează în jurul acestui material atât de preţuit pentru<br />
muzică şi artă.<br />
11
Capitolul 1. Scopul, obiectivele şi locul cercetărilor<br />
Scopul general al prezentei teze de doctorat, aşa cum reiese în parte şi din titlul<br />
acesteia, este acela de a contribui cu elemente de originalitate, fundamentate ştiinţific,<br />
la lărgirea orizonturilor de cunoaştere cu privire la arboretele cu molid de rezonanţă în<br />
ansamblul lor, la arborii de molid de rezonanţă pe picior, din prisma calităţii lor după<br />
caracteristicilor morfologice şi nu în cele din urmă la cel mai nobil sortiment lemnos al<br />
pădurilor boreale, lemnul de molid de rezonanţă a cărui structură şi calitate a fost<br />
cercetată în corelaţie cu exigenţele industriei instrumentelor muzicale.<br />
Acestui scop general îi sunt subordonate mai multe obiective:<br />
1. Analiza stadiului actual al cunoştinţelor referitoare la elementele structurale şi<br />
calitative ale arboretelor cu molid de rezonanţă, arborii şi lemnul de molid de<br />
rezonanţă;<br />
2. Utilizarea unei metodologii de cercetare originale în ceea ce constă lemnul de<br />
molid de rezonanţă, satisfăcătoare complexităţii factorilor care intervin în structura şi<br />
exprimarea calităţii acestuia; integrarea coerentă în metodologia de cercetare a etapelor<br />
şi fazelor aferente investigaţiilor;<br />
3. Sintetizarea şi evidenţierea condiţiilor staţionale specifice arboretelor cu molid de<br />
rezonanţă din ocoalele silvice studiate;<br />
4. Evidenţierea particularităţilor morfologice ale arborilor de molid de rezonanţă pe<br />
picior, cu precizarea caracterelor care sunt în cea mai strânsă legătură cu structura<br />
lemnului;<br />
5. Analiza structurii arboretelor din perimetrul cercetat prin intermediul<br />
distribuţiilor experimentale şi teoretice;<br />
6. Propunerea unor măsuri de gospodărire concretizate în intervenţii silvo-tehnice<br />
eficiente, care să asigure managementul durabil al molidului de rezonanţă de la noi din<br />
ţară;<br />
7. Definirea, după fundamente ştiinţifice şi considerente practice, a unor clase de<br />
calitate pentru arborii cu molid de rezonanţă pe picior, a unor clase de calitate, după<br />
structura lemnului, pentru lemnul rotund brut de molid de rezonanţă, precum şi a unor<br />
clase de calitate ale semifabricatelor pentru capacul („rezonanţa”) instrumentelor<br />
muzicale cu coarde din familia viorii;<br />
8. Studiul defectelor lemnului de rezonanţă, care apar la arborii pe picior, la<br />
buştenii/butucii de rezonanţă, pe cheresteaua brută şi pe semifabricatele de instrumente<br />
muzicale; cercetarea influenţei şi admisibilităţii acestor defecte pentru obţinerea<br />
capacelor de instrumente muzicale din familia viorii;<br />
9. Caracterizarea globală a calităţii lemnului unui exemplar (arbore) de molid de<br />
rezonanţă.<br />
10. Fundamentarea unor criterii originale pentru sortarea materialului lemnos de<br />
rezonanţă, în acord cu principiile valorificării superioare şi integrale a lemnului,<br />
respectând exigenţele de calitate impuse de fabricanţii de instrumente muzicale;<br />
11. Evidenţierea principalelor etape şi faze ale procesului tehnologic de fabricare a<br />
instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş;<br />
Dincolo de valoarea neegalată a lemnului de molid de rezonanţă pentru industria<br />
instrumentelor muzicale, cercetarea acestuia presupune incursiunea într-un tărâm al<br />
12
complexităţii de factori de influenţă, unde incertitudinile, tatonările, şi munca, deseori<br />
în aparenţă de Sisif, au fost prezente, mai ales în ceea ce priveşte direcţiile de abordare<br />
a acestor factori şi natura investigaţiilor de teren. Totuşi considerăm că la capătul<br />
acestei perioade oarecum specifică oricărei cercetări, am reuşit să elaborăm o<br />
metodologie de lucru care să corespundă complexităţii temei alese, iar la final chiar să<br />
ataşăm nivelului actual al cunoştinţelor despre lemnul de rezonanţă, elemente originale<br />
de însemnătate atât teoretică cât şi practică.<br />
Din punct de vedere fito-geografic, arboretele cercetate sunt situate pe catena<br />
vestică a Carpaţilor Orientali, în etajele de vegetaţie: etajul montan al amestecurilor<br />
(FM2) şi etajul montan al molidişurilor (FM3), la altitudinea de 1140-1450m, pe<br />
versantul vestic al Munţilor Gurghiu (centrul lanţului eruptiv Căliman - Harghita), în<br />
partea de răsărit a judeţului Mureş, la graniţa cu judeţul Harghita. După apartenenţa la<br />
bazinele hidrografice, arboretele cercetate se află în bazinul superior al râului Gurghiu,<br />
în zona de izvoare a afluenţilor Lăpuşna şi Fâncel. S-a optat pentru trei u.a. din U.P. VI<br />
Lăpuşna, O.S. Gurghiu (42A; 43B şi 44B), şi pentru u.a. 111B din U.P. IV. Fâncel,<br />
O.S. Fâncel, aceasta din urmă fiind aleasă pentru două considerente de bază (fig. 1.2.):<br />
- în perioadele 01.03.2008 – 15.04.2008 şi 01.10.2008 – 15.12.2008, u.a 111B a<br />
fost parcursă cu lucrări de exploatare, ceea ce a permis recoltarea materialului de<br />
cercetare;<br />
- arborii de molid de rezonanţă recoltaţi au ajuns la fabrica de instrumente muzicale<br />
Gligadin Reghin, permiţând astfel cercetarea structurii interioare a lemnului de molid<br />
de rezonanţă şi a defectelor şi calităţii acestuia în corelaţie cu exigenţele industriei<br />
muzicale.<br />
Fig. 1.2. Localizarea cercetărilor din teren (imaginea satelitară preluată la scara 1:40.000.<br />
Imagine Google Earth)<br />
13
2.1. Metodele de cercetare<br />
Capitolul 2. Materialul şi tehnica cercetărilor<br />
Structura şi calitatea lemnului de molid de rezonanţă se poate cerceta apelând la<br />
numeroase posibilităţi de investigaţie, ca urmare a complexităţii factorilor care intervin<br />
la exprimarea acesteia.<br />
Pentru o cercetare cât mai elaborată a aspectelor de interes, am considerat că este<br />
benefică utilizarea într-un sistem integrat, atât a unor metode din rândul celor clasice<br />
sau tradiţionale, cum ar fi: documentarea bibliografică tradiţională, cercetarea prin<br />
observaţie (pe itinerar şi în staţionar) şi raţionamentul, cât şi a unor metode relativ<br />
moderne precum: documentarea din surse alternative (reţeaua INTERNET, diverse<br />
Soft-uri ale unor aparaturi de investigare, filme şi documentare, magazine de prezentare<br />
etc.), metoda istorică, cercetarea prin metode statistice, modelarea, algoritmizarea,<br />
cercetarea pe bază de sondaj, etc.<br />
2.2. Organizarea investigaţiilor de teren şi laborator<br />
Investigaţiile realizate pentru atingerea obiectivelor propuse pot fi clasificate prin<br />
prisma celor trei etape majore ale cercetării: etapa de teren, etapa de laborator şi etapa<br />
de birou.<br />
a) Etapa de teren<br />
Investigaţiile din teren au fost organizate pe două planuri:<br />
• Investigaţii în arborete, au constat în:<br />
- delimitarea suprafeţelor de probă;<br />
- în suprafeţele de probă s-au făcut aprecieri cu privire la structura orizontală şi<br />
verticală a arboretelor şi la caracteristicile calitative ale acestora;<br />
- s-au făcut observaţii asupra condiţiilor staţionale şi păturii erbacee a arboretelor<br />
cercetate; în acest scop, pentru descrierea condiţiilor pedologice, au fost realizate 3<br />
profiluri de sol în u.a. din U.P. VI. Lăpuşna, O.S. Gurghiu;<br />
- recoltarea probelor de creştere şi probelor de solzi din suprafeţele de probă;<br />
- întocmirea fişelor de caracterizare a arborilor pe picior, pentru toţi arborii de<br />
molid cu diametrul mai mare de 20cm evidenţiaţi în suprafeţele de probă;<br />
- alegerea după criterii morfologice a 10 arbori de molid de rezonanţă care urmau să<br />
fie exploataţi;<br />
- însemnarea şi măsurarea buştenilor de molid de rezonanţă care au rezultat după<br />
doborârea celor 10 arbori aleşi pe picior;<br />
- recoltarea probelor de conuri şi ace de la cei 10 arbori de molid de rezonanţă aleşi<br />
pe picior;<br />
• Investigaţii la fabrica de instrumente muzicale „Gliga company”,<br />
prezentate sintetizat, au urmărit următoarele aspecte:<br />
- calitatea şi defectele lemnului de rezonanţă, evidenţiate pe buşteni şi butuci, pe<br />
cheresteaua brută de rezonanţă debitată radial şi pe semifabricatele de instrumente<br />
muzicale;<br />
14
- prelevarea de rondele de la buşteni secţionaţi din cei 10 arbori de molid de<br />
rezonanţă aleşi pe picior;<br />
- analiza proceselor tehnologice de debitare, uscare şi condiţionare a<br />
semifabricatelor de instrumente muzicale, precum şi procesul tehnologic de fabricare a<br />
instrumentelor muzicale;<br />
b) Etapa de laborator, a vizat următoarele aspecte:<br />
- condiţionarea eşantioanelor prelevate (probe de creştere, rondele, solzi de ritidom,<br />
ace, conuri);<br />
- măsurarea indicilor de structură ai lemnului la probele de creştere şi rondele;<br />
- măsurarea parametrilor de culoare la solzii arborilor de molid studiaţi în<br />
suprafeţele de probă;<br />
- măsurarea unor dimensiuni la probele de ace şi conuri (lungimea şi lăţimea acelor,<br />
lungimea şi lăţimea conurilor/solzilor de la conuri);<br />
c) Etapa de birou, a constat în prelucrarea datelor obţinute, sintetizarea rezultatelor<br />
şi formularea concluziilor. Parcurgerea acestei etape a dus la:<br />
- caracterizarea condiţiilor staţionale ale arboretelor studiate;<br />
- caracterizarea structurii orizontale, verticale şi calitative a arboretelor cercetate. O<br />
importanţă majoră în acest sens a constituit-o analiza distribuţiilor experimentale şi<br />
teoretice;<br />
- evidenţierea particularităţilor morfo-structurale ale arborilor şi lemnului de molid<br />
de rezonanţă;<br />
- prelucrarea statistică a datelor rezultate din măsurători;<br />
- formularea concluziilor cercetării în legătură cu scopul şi obiectivele fixate.<br />
2.3. Constituirea probelor de lucru aferente efectuării determinărilor<br />
2.3.1. Recoltarea probelor de creştere<br />
Cercetarea lemnului de molid de rezonanţă trebuie să pornească de la alegerea unor<br />
modalităţi de colectare a datelor care să includă cât mai multe variabile măsurabile<br />
pentru lemnul unui arbore, cum ar fi: lăţimea inelelor, proporţia de lemn târziu,<br />
culoarea lemnului, lăţimea alburnului, porţiunea cu defecte de pe proba respectivă etc.<br />
Deoarece aceste variabile nu pot fi studiate amănunţit, pentru toată populaţia statistică<br />
şi în acelaşi timp investigaţiile pe care le reclamă sunt contraindicate pe întreaga<br />
suprafaţă, din punct de vedere ecologic, a fost necesar ca atenţia să se concentreze doar<br />
pe o parte din populaţia statistică, adică pe sondaje sau eşantioane (probe de creştere<br />
sau rondele). Astfel au fost alese 7 suprafeţe de probă din care s-au extras probe de<br />
creştere de la arborii de molid cu diametrul de peste 20 cm (în SII din u.a. 43B s-au<br />
extras probe de creştere de la toţi arborii de molid cu diametrul de peste 20 cm) şi o<br />
suprafaţă de probă care a servit ulterior pentru recoltarea rondelelor de la 10 arbori de<br />
molid morfologic de rezonanţă.<br />
Suprafeţele de probă din care au fost extrase probe de creştere au fost amplasate în<br />
U.P. VI Lăpuşna din O.S. Gurghiu în următoarele unităţi amenajistice: u.a. 42A, 3<br />
suprafeţe de probă totalizând 3173m 2 ; u.a. 43B, 2 suprafeţe de probă totalizând 2656 m 2<br />
şi în u.a. 44B, 2 suprafeţe de probă totalizând 2756 m 2 . În fiecare suprafaţă de probă din<br />
cele amintite mai sus, mai întâi s-au însemnat toţi arborii de molid cu diametrul de bază<br />
de peste 20cm. Concomitent cu completarea fişelor de caracterizare a acestor arbori, de<br />
15
la fiecare exemplar au fost extrase câte două probe de creştere, de la înălţimea de 1,3m,<br />
o probă de pe partea de tulpină cu cel mai bun elagaj natural, iar cealaltă de pe partea<br />
mai puţin elagată. Direcţia de recoltare a fiecărei probe de creştere a fost raportată şi la<br />
punctele cardinale (folosind o busolă magnetică) dar şi la linia de cea mai mar pantă.<br />
2.3.2. Recoltarea rondelelor<br />
Suprafaţa de probă care a servit pentru recoltarea de rondele a fost amplasată în<br />
anul 2007, în u.a. 111B din U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel. Pentru această suprafaţă mai<br />
întâi s-au identificat, după criterii morfologice, pornind de la precizările unor lucrări de<br />
specialitate (Paşcovici, N., 1930a; Beldeanu, E., 2001; Geambaşu, N., 1995), toţi<br />
arborii de molid cu lemn de rezonanţă (Planşele 1-3; 7-8). Aceşti arbori, în număr de<br />
10, au fost însemnaţi cu vopsea concomitent cu completarea fişelor de caracterizare a<br />
lor. În anul 2008, u.a 111B a fost parcursă cu lucrări de exploatare, ocazie cu care s-a<br />
ţinut evidenţa celor 10 arbori însemnaţi pe picior. Din aceştia au fost secţionaţi 18<br />
buşteni, fiecare primind un număr de identificare reprezentând arborele din care a fost<br />
debitat şi poziţia buşteanului în trunchi. La capătul gros al fiecărui buştean s-a însemnat<br />
cu cretă forestieră, direcţia N corespunzătoare arborelui pe picior. Pentru aceşti buşteni<br />
s-au făcut măsurători în platforma primară, determinându-se: lungimea, diametrele<br />
medii la capătul gros şi subţire, ovalitatea, lăbărţarea.<br />
În vederea obţinerii de semifabricate de instrumente muzicale, ce 18 buşteni fost<br />
transportaţi la fabrica de instrumente muzicale Gliga, unde fiecare buştean a fost<br />
secţionat şi s-au extras rondele din 2 în 2m. Fiecare rondelă a primit un număr de<br />
identificare şi a fost însemnată cu o săgeată pe direcţia N, astfel fiind posibilă<br />
reconstituirea ulterioară a poziţiei rondelei în arbore şi a orientării acesteia în raport cu<br />
punctele cardinale. În acest fel au fost recoltate şi însemnate 65 de rondele de molid<br />
provenite de la arbori cu lemn de rezonanţă.<br />
Recoltarea rondelelor a făcut posibilă compararea calităţii şi structurii lemnului de<br />
rezonanţă din acelaşi arbore, pe verticală, prin investigaţii făcute la înălţimi din 2 în<br />
2m, pentru unii arbori chiar până la 20m de la colet. În acelaşi timp, aceste rondele au<br />
făcut posibilă compararea a două centre cu molid de rezonanţă din bazinul Gurghiului,<br />
unul aparţinând U.P. IV. Fâncel, din O.S. Fâncel, iar altul U.P. VI Lăpuşna din O.S<br />
Gurghiu.<br />
O situaţie detaliată a volumului eşantionajului de probe de creştere şi rondele este<br />
prezentată în tabelul 2.1.<br />
16
Tab. 2.1. Volumul eşantionajului în arboretele cercetate<br />
18
2.3.3. Descrierea staţiunii şi vegetaţiei în perimetrul investigaţiilor<br />
Toate suprafeţele de probă au fost supuse unor investigaţii de la sol, cu privire la<br />
caracteristicile staţiunii şi vegetaţiei. În acest scop s-a urmărit: morfologia terenului,<br />
structura arboretului în plan orizontal şi vertical, trăsăturile calitative şi cantitative ale<br />
arborilor, compoziţia şi răspândirea seminţişului şi păturii erbacee.<br />
2.3.4. Completarea fişelor de caracterizare a arborilor pe picior<br />
În suprafeţele de probă care au făcut obiectul cercetărilor s-au făcut inventarieri<br />
integrale înregistrându-se fiecare exemplar de specie lemnoasă cu înălţimea de peste 1<br />
m (tabelul 2.1.). Ulterior, datorită faptului că la diametre mici nu există date care să<br />
arate diferenţe sesizabile (N. Geambaşu, 1995, arată doar că puieţii de la arborii de<br />
molid din tipul de ramificaţie plat – în care se încadrează şi molidul de rezonanţă – au<br />
după un sezon de vegetaţie înălţimi mai mici decât cei din molizii obişnuiţi), cercetarea<br />
arborilor de molid de rezonanţă s-a făcut luând în considerare arborii pe picior cu<br />
diametre de peste 20cm. Acest diametru a fost ales şi din considerente ştiinţifice legate<br />
de structura internă a lemnului (V. Grapini şi N. Constantinescu, 1968, precizează că în<br />
secţiunea transversală a trunchiului, la arborii de molid de rezonanţă, există o zonă<br />
interioară (porţiune din rază) lată de 10-25cm, uneori şi mai lată, cu lemn „fără sunet”).<br />
Altfel spus, potrivit acestei afirmaţii, până la diametre de 10-25 cm nu se evidenţiază<br />
structural zona „cu sunet” la arborii de molid de rezonanţă.<br />
În vederea caracterizării arborilor pe picior s-au întocmit şi s-au completat, în<br />
suprafeţele de probă, fişe pentru toţi arborii cu diametre de peste 20 cm. Conţinutul<br />
acestor fişe a constat în exprimarea unui număr de peste 40 de caractere calitative şi<br />
cantitative la fiecare arbore din cei precizaţi. Variabilelor de caracterizare alternative şi<br />
discrete li s-au atribuit scări valorice (coduri) care au făcut posibilă ulterioara<br />
prelucrare statistică a datelor.<br />
Variabilele folosite pentru fişele de caracterizare a arborilor au fost:<br />
- vârsta arborilor (în ani) la înălţimea diametrului de bază;<br />
- diametrul la 1,30m (în cm);<br />
- diametrul la înălţimea cioatei;<br />
- ovalitatea la 1,3m (în %);<br />
- ovalitatea la cioată (în %);<br />
- poziţia cenotică a arborelui în coronament, prin clasificarea Kraft (după I.<br />
Florescu, 2004);<br />
- distanţa medie faţă de arborii vecini (în m);<br />
- orientarea diametrului maxim al secţiunii de bază faţă de linia de cea mai mare<br />
pantă;<br />
- lăbărţarea (în cm/m);<br />
- orientarea înclinării trunchiului la 1,3m în raport cu direcţia înclinării terenului;<br />
- mărimea înclinării trunchiului la 1,3m, a fost măsurată cu aparatul marca Laser<br />
Ace.<br />
- prezenţa curburii;<br />
- localizarea curburii pe fus;<br />
- lungimea tronsonului afectat de curbură (în m);<br />
- lungimea relativă, procentuală, a tronsonului afectat de curbură (în %);<br />
19
- înălţimea arborelui (Ha, în m);<br />
- înălţimea până la primul ciot de pe arbore (Hci, în m);<br />
- înălţimea până la prima ramură verde de pe arbore, evidentă ca făcând parte din<br />
coroană (înălţimea până la baza coroanei) ( Hbc, în m), respectiv, în cazul arborilor cu<br />
coroana asimetrică în plan vertical, înălţimea până la baza porţiunii de coroană<br />
asimetrică (Hbca, în m);<br />
- înălţimea până la baza coroanei simetrice (Hbcs, în m), înălţimea la care ramurile<br />
din coroană încep să fie repartizate de jur împrejurul tulpinii (fig. 2.5.);<br />
- înălţimea până la prima ramură lacomă (în m);<br />
- înălţimea zonei cu ritidom pe arbore (în m), măsurată cu hipsometrul Laser Ace;<br />
Ha Ha<br />
Hbcs Hbc<br />
Hci<br />
Hbca<br />
Hci<br />
Fig. 2.5. Înălţimi măsurate pentru<br />
arborii de molid<br />
de rezonanţă pe picior<br />
I – Arbore de molid de rezonanţă cu<br />
coroana asimetrică;<br />
II – Arbore de molid de rezonanţă cu<br />
coroana simetrică;<br />
Ha – Înălţimea arborelui;<br />
Hc – Înălţimea până la baza coroanei;<br />
Hca –Înălţimea până la partea de<br />
coroană asimetrică;<br />
Hcs –Înălţimea până la coroana<br />
simetrică;<br />
I II<br />
- lungimea zonelor de calitate de calitate ale tulpinii arborelui de molid de<br />
rezonanţă, respectiv zona I, zona II a, zona II b şi zona III, (fig. xxx);<br />
- ponderea zonelor de calitate de calitate ale tulpinii arborelui de molid de<br />
rezonanţă, (zona I, zona II a, zona II b şi zona III);<br />
- ponderea trunchiului, în % din înălţimea arborelui;<br />
- lungimea coroanei (în m);<br />
- ponderea coroanei, în % din înălţimea arborelui;<br />
- caracteristica morfologică dominantă a coroanei;<br />
- forma proiecţiei orizontale a coroanei;<br />
- unitatea morfologică intraspecifică a arborelui de molid (varietatea sau tipul de<br />
ramificaţie) (fig. 2.8.);<br />
- caracterizarea coroanei după simetrie, (fig. 2.9)<br />
20
29.<br />
A B C<br />
Fig. 2.8. Tipuri morfologice intraspecifice la molid, după ramificaţie:<br />
A- tipul plat; B-tipul perie; C – tipul plat-perie. (Arbori din suprafeţele studiate)<br />
A B C D<br />
a b c d<br />
Fig. 2.9. Tipuri de coroane la arborii de molid arborii studiaţi, după simetrie:<br />
A – coroană simetrică atât în plan orizontal cât şi vertical;<br />
B – coroană asimetrică în plan orizontal, dar simetrică în plan vertical;<br />
C - coroană asimetrică în plan vertical, dar simetrică în plan orizontal;<br />
D – coroană asimetrică în ambele planuri;<br />
a – d – proiecţiile orizontale ale coroanelor.<br />
21
- lăţimea plăcilor de solzi de la înălţimea de 1,3m (în mm);<br />
- raportul lungimea / lăţimea plăcilor de solzi de la înălţimea de 1,3m (în mm);<br />
- prezenţa înfurcirii;<br />
- înălţimea la care se produce înfurcirea (în m);<br />
- prezenţa gelivurii;<br />
- localizarea gelivurii;<br />
- lungimea tronsonului afectat de gelivură (în m);<br />
- prezenţa şi felul excrescenţei;<br />
- înălţimea la care se localizează excrescenţa (în m);<br />
- prezenţa scurgerilor de răşină din noduri;<br />
- prezenţa şi specificul defectelor de rănire:<br />
- lungimea tronsonului afectat de defecte de rănire (în m);<br />
- prezenţa scorburii în buşteanul de picior;<br />
- lungimea tronsonului afectat de scorbură (în m);<br />
- clasa de calitate, după Normele tehnice privind evaluarea volumului de lemn<br />
destinat comercializării;<br />
- indicele de zvelteţe.<br />
2.3.5. Recoltarea probelor de solzi<br />
O dată cu completarea fişelor de caracterizare a arborilor de molid de pe picior, în<br />
suprafeţele de probă (amplasate în u.a. 42A, u.a 43B şi u.a. 44B, U.P. VI Lăpuşna, O.S.<br />
Gurghiu), s-au recoltat şi probe de solzi de la fiecare dintre aceştia. Proba de solzi<br />
aferentă unui arbore a fost formată din 6 solzi recoltaţi de la înălţimea de 1,3m (3 solzi<br />
de pe direcţia N şi 3 solzi de pe direcţia Sud, introduşi în plicuri separate; pe fiecare<br />
plic s-au inscripţionat datele necesare identificării.). Plicurile cu solzi au servit pentru<br />
determinarea în laborator a raportului lungimea/lăţimea solzilor şi a culorii interioare şi<br />
exterioare a solzilor.<br />
2.3.6. Recoltarea probelor de conuri<br />
Probele de conuri au fost recoltate din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Gurghiu. Cu<br />
ocazia exploatării acestei unităţi amenajistice, după doborârea arborilor, s-au recoltat<br />
conuri atât de al cei 10 arbori de molid de rezonanţă care au fost identificaţi şi<br />
însemnaţi pe picior cât şi de la 10 arbori de molid de rezonanţă obişnuiţi. Proba de<br />
conuri aferentă unui arbore a constat în 5 conuri recoltate din primii 3-4m de la vârful<br />
arborelui. Probele de conuri au servit pentru determinarea în laborator, după uscare, a<br />
indicilor de caracterizare a conurilor (raportul lungimea/diametrul maxim al conurilor<br />
şi raportul lungimea/lăţimea maximă a solzilor conurilor).<br />
2.3.7. Recoltarea probelor de ace<br />
În vederea descrierilor morfologice la acele de molid de rezonanţă, respectiv pentru<br />
precizarea unor date biometrice ale acestora, s-au recoltat probe de ace de la cei 10<br />
arbori de molid de rezonanţă identificaţi şi însemnaţi în teren în suprafaţa de probă a<br />
u.a. 111B din U.P. IV Fâncel, O.S. Gurghiu.<br />
22
2.3.9. Obţinerea semifabricatelor de instrumente muzicale<br />
Semifabricatele de instrumente muzicale supuse investigaţiilor au fost obţinute prin<br />
utilizarea unei linii tehnologice aparţinând Fabricii de Instrumente muzicale Gliga din<br />
Reghin. Semifabricatele studiate în prezenta teză de doctorat au provenit de la cei 10<br />
arbori de molid de rezonanţă identificaţi şi însemnaţi pe picior în suprafaţa de probă SI<br />
din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel. Acestor semifabricate li s-au făcut<br />
investigaţii cu privire la defectele identificate şi la criteriile care determină încadrarea<br />
semifabricatului într-o anumită clasă de calitate.<br />
2.5. Executarea determinărilor<br />
2.5.1. Determinări la rondele şi la probele de creştere<br />
2.5.1.1.Operaţii pregătitoare<br />
Rondelele şi probele de creştere după perioada de condiţionare (uscare) au ajuns să<br />
fie investigate în laborator. Pentru a putea fi analizate cu aparatura pentru determinarea<br />
indicilor inelelor anuale (modulul WinDENDRO), rondelele au fost şlefuite pe una din<br />
secţiunile transversale cu o maşină de şlefuit marca „BUDGET bandschleifer BBF<br />
8005”, Suprafeţele şlefuite au fost scanate în modulul WinDENDRO, aceasta fiind<br />
calea de intrare pentru investigarea lor electronică.<br />
2.5.1.2. Măsurarea indicilor de structură ai lemnului la probele de creştere şi<br />
la rondele<br />
De mare utilitate pentru elaborarea prezentei teze de doctorat a fost existenţa în<br />
dotarea laboratorului de Produse Forestiere de la Facultatea de Silvicultură şi<br />
Exploatări Forestiere a pachetul instrumentar WinDENDRO Density, versiunea 2006c,<br />
conceput de compania canadiană Regent Instruments Inc., care permite digitizarea<br />
inelelor anuale şi determinarea pentru fiecare inel anual a următorilor indici: lăţimea<br />
inelului, lăţimea lemnului timpuriu din inel, lăţimea lemnului târziu din inel, proporţia<br />
de lemn timpuriu din inel şi proporţia de lemn târziu din inel.<br />
Pachetul WinDENDRO este compus<br />
dintr-un scanner Epson LA 2400 de<br />
înaltă rezoluţie şi soft-ul propriu-zis<br />
WinDENDRO. Pachetul poate fi folosit<br />
pentru digitizarea inelelor anuale atât de<br />
pe rondele cât şi de pe probele de<br />
creştere extrase cu burghiul Presler,<br />
modul de lucru fiind acelaşi (diferă doar<br />
imaginea scanată). Cu ajutorul acestui<br />
pachet, inelele anuale de pe toate cele<br />
65 de rondele şi 375 de probe de<br />
creştere, au fost digitizate. (fig. 2.11. şi<br />
Fig. 2.11. Instantaneu la scanarea rondelelor<br />
de molid de rezonanţă<br />
fig. 2.12.).<br />
23
S-a ales pentru scanare<br />
rezoluţia de 900 dpi, care<br />
este considerată optimă în<br />
raport cu timpul de scanare<br />
necesar, calitatea imaginilor<br />
obţinute şi spaţiul de<br />
memorie pe care îl reclamă<br />
(F. Dinulică, 2008).<br />
Fig. 2.12. Imaginea probelor de creştere<br />
scanate cu EPSON LA 2400.<br />
Bileţelele aferente fiecărei probe<br />
reprezintă datele de identificare a acestora<br />
Pentru analiza inelelor anule de pe imaginile cu rondele sau probe de creştere,<br />
obţinute prin scanare, s-au parcurs în ordine următoarele etape (F. Dinulică, 2008):<br />
1) încărcarea fişierelor cu imaginile scanate în programul WinDENDRO;<br />
2) activarea modului de definire a traiectoriei de analiză a inelelor (selectorul<br />
Path creation);<br />
3) identificarea probei examinate (arborele de la care provine, staţiunea, înălţimea<br />
arborelui, vârsta arborelui, înălţimea de la care a fost preluată proba – rondela<br />
sau proba de creştere, după caz);<br />
4) activarea modului de editare a inelelor de pe traiectoria căii de măsurare aleasă<br />
(selectorul Path editor);<br />
5) trasarea razei pe care vor fi măsurate inelele, prin tragere cu Mouse-ul din<br />
poziţia măduvei spre scoarţă (au fost adoptate, ca direcţii de referinţă, şi linii<br />
frânte, prin activarea opţiunii Multi segments Path);<br />
6) definirea sau deschiderea bazei de date în care vor fi salvate măsurătorile<br />
efectuate (fişiere standard tip ASCII);<br />
7) identificarea automată a inelelor anuale înscrise pe direcţia trasată;<br />
8) modificarea manuală a sensibilităţii de detectare automată a inelelor, în cazul<br />
unor rezultate nefavorabile;<br />
9) intervenţia manuală asupra rezultatelor identificării şi delimitării inelelor<br />
anuale şi subunităţilor de lemn (lemn timpuriu, lemn târziu), prin: ştergerea,<br />
mutarea, reorientarea sau inserarea limitelor, sau prin excluderea unor<br />
discontinuităţi din masa lemnului - cum ar fi de pildă eventualele crăpături);<br />
10) reluarea operaţiilor 4) – 9) pentru alte traiectorii de analiză;<br />
11) salvarea imaginilor cu analizele efectuate.<br />
Succesiunea etapelor amintite mai sus a fost dedusă pornind de la manualul de<br />
utilizare a soft-ului din pachetul WinnDENDRO. Programul WinDENDRO încarcă<br />
baza de date cu:<br />
a. elementele de identificare a imaginii scanate (precizate la etapa 3);<br />
b. elemente de caracterizare electronică a procesului de măsurare;<br />
c. rezultatele măsurătorilor (lăţime inel, lăţime lemn timpuriu, lăţime lemn<br />
târziu, proporţie lemn timpuriu, proporţie lemn târziu), în succesiunea de<br />
la măduvă la scoarţă. (***, 2007b).<br />
24
2.5.1.3. Definirea şi delimitarea zonelor de calitate a lemnului în secţiune<br />
transversală<br />
Se cunoaşte din literatura de specialitate (Beldeanu, 2001) că în mod obişnuit, la<br />
înălţimea de 1,3m faţă de nivelul solului, pe secţiunea transversală a arborilor de molid<br />
de rezonanţă se pot delimita, după lăţimea inelelor anuale, trei zone de creştere:<br />
- Zona C (interioară), corespunzătoare creşterilor din primii ani, fără lemn pentru<br />
sunet;<br />
- Zona A (exterioară), cu lemn de rezonanţă, cu inele anuale înguste şi regulate. Cu<br />
cât această porţiune este mai lată şi cu inele mai regulate, cu atât lemnul este mai<br />
valoros pentru fabricarea viorilor.<br />
- Zona B (intermediară) (fig.2.13.)<br />
Fig. 2.13. Modele structurale privind<br />
zonele de creştere la arborii de molid<br />
de rezonanţă, identificate pe secţiunea<br />
transversală (prelucrare după<br />
E. Beldeanu, 2001)<br />
Pornind de la aceste aspecte ştiinţifice, s-a urmărit ca pentru toate eşantioanele<br />
extrase din suprafaţa cercetată (rondele şi probe de creştere) să se delimiteze cele trei<br />
zone de creştere (C,B,A). Am considerat însă că este necesară o abordare puţin diferită<br />
a delimitării acestor zone, care să fie în corelaţie cu exigenţele fabricării instrumentelor<br />
muzicale, motiv pentru care facem precizările de mai jos.<br />
Aşa cum rezultă din descrierile de mai sus, delimitarea zonelor A, B şi C s-a făcut<br />
doar după lăţimea inelelor anuale. Observaţiile întreprinse la Fabrica de instrumente<br />
Gliga din Reghin au scos în evidenţă că sortarea materialului apt pentru rezonanţă se<br />
face ţinând cont în principiu de următorii indicatori:<br />
- lăţimea inelelor anuale (b), care trebuie să fie mică (b≤4mm). Se preferă<br />
următoarele valori: pentru vioară b=1-2mm (redă tonuri mijlocii şi înalte), pentru violă<br />
şi violoncel b=2-3mm, iar pentru contrabas şi funduri de piane b=3-4mm;<br />
- proporţia de lemn târziu din inelele anuale care nu trebuie să depăşească 20-34%<br />
pentru viorile din clase de calitate superioare (Maestro şi Profesional) şi 35-38% pentru<br />
viorile din clase de calitate Student şi Şcoală;<br />
- diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive, care nu trebuie să depăşească 0,5-<br />
0,7mm pentru viorile din clase de calitate superioare (Maestro şi Profesional) şi 0,8-<br />
1,2mm pentru viorile din clase de calitate Student şi Şcoală.<br />
Luând în calcul aceste exigenţe ale fabricanţilor de instrumente muzicale, am<br />
considerat oportun ca la delimitarea zonelor C,B şi A de pe eşantioanele extrase să nu<br />
ţinem cont doar de lăţimea inelelor anuale ci şi de ceilalţi doi indicatori (proporţia de<br />
lemn târziu din inelele anuale, respectiv diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive).<br />
Întrucât la delimitarea celor trei zone C, B şi A s-au luat în calcul indicatori<br />
calitativi pentru lemnul de molid de rezonanţă, considerăm că pentru cercetarea de faţă,<br />
25
termenul de zone de creştere trebuie înlocuit cu termenul de zone de calitate a<br />
lemnului de molid (de rezonanţă) pe secţiunea transversală.<br />
Delimitarea acestor zone de calitate pe secţiunea transversală a exploatat iniţial<br />
baza de date de la rondele (obţinută cu ajutorul programului WinnDENDRO) existând<br />
avantajului posibilităţii de examinare a tuturor inelelor anuale de pe secţiunea<br />
respectivă. Ulterior, experienţa dobândită a fost extinsă şi la probele de creştere, la care<br />
zona C de calitate nu este reprezentată în totalitate (burghiul Presler nu a atins măduva),<br />
uneori chiar lipsind. Indiferent de tipul de eşantioane examinate (rondele sau probe de<br />
creştere), etapele parcurse la delimitarea zonelor de calitate C, B şi A pentru fiecare<br />
eşantion analizat au fost următoarele:<br />
- determinarea electronică a celor trei indicatori (lăţimea inelelor anuale, proporţia<br />
de lemn târziu din inelele anuale şi diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive), s-a<br />
făcut prin introducerea formulelor de calcul în formatul EXCEL al bazei de date;<br />
- obţinerea şirului statistic corespunzător fiecărui indicator, a rezultat prin<br />
înşiruirea valorilor unitare de la fiecare inel anual;<br />
- transpunerea grafică a şirurilor statistice, cu opţiunea „Insert Chart” a<br />
programului EXCEL;<br />
- compararea simultană a celor trei grafice aferente indicatorilor de la o probă sau<br />
direcţie cardinală a unei rondele şi identificarea inelelor caracteristice ce impun<br />
delimitarea zonelor C, B şi A (S-a considerat inel caracteristic, inelul care face trecerea<br />
spre o altă tendinţă a valorilor);<br />
- delimitarea pe grafice a zonelor de calitate C, B şi A, în dreptul inelelor<br />
caracteristice.<br />
În cazul rondelelor, cercetarea calităţii lemnului pe secţiunea transversală s-a făcut<br />
separat pe fiecare direcţie cardinală principală (N,S,E şi V), iar la fiecare direcţie s-au<br />
delimitat după grafice direcţiile C, B şi A.<br />
Ulterior pentru fiecare zonă de calitate s-au calculat:<br />
a) medii potenţiale referitoare la:<br />
- lăţimea inelelor anuale;<br />
- lăţimea lemnului timpuriu şi târziu;<br />
- proporţia de lemn timpuriu şi proporţia de lemn târziu;<br />
- diferenţa dintre două inele consecutive;<br />
- abaterea individuală faţă de media aritmetică a lăţimii inelelor anuale;<br />
- regularitatea între inelele consecutive;<br />
- neregularitatea lăţimii inelelor pe circumferinţă.<br />
b) Coeficienţi de variaţie:<br />
- coeficientul de variaţie al lăţimii inelelor anuale;<br />
- coeficientul de variaţie al proporţiei de lemn târziu.<br />
2.5.1.4. Definirea claselor de calitate structurală a arborilor de molid din<br />
suprafaţa studiată<br />
Delimitarea zonelor de calitate a lemnului de molid de rezonanţă pe secţiunea<br />
transversală (zonele C, B şi A) are mare importanţă pentru practică: Zona A reprezintă<br />
porţiunea de lemn de rezonanţă de cea mai buna calitate, de lăţimea ei depinde în mare<br />
măsură calitatea acustică a instrumentelor muzicale. Prezenţa zonei B nu limitează<br />
obţinerea instrumentelor muzicale ci doar determină eventual o declasare calitativă a<br />
26
acestora. Zona C este lipsită de interes din perspectiva fabricării instrumentelor<br />
muzicale.<br />
Ţinând cont de distribuţia şi amplitudinea celor trei zone de calitate pe lungimea<br />
probei de creştere şi în acord cu exigenţele fabricanţilor de instrumente muzicale din<br />
Reghin, am definit pentru prima dată clase de calitate structurală pentru lemnul<br />
arborilor de molid eşantionaţi în suprafeţele de probă studiate.<br />
Clasele de calitate structurală au fost deduse examinând toate situaţiile individuale<br />
ale eşantioanelor extrase (probele de creştere din u.a.43 B şi rondelele din u.a. 111B).<br />
Au rezultat 6 clase de calitate structurală:<br />
1. Arbori cu lemn de rezonanţă de înaltă calitate (ArI), care permit debitarea de<br />
semifabricate pentru viori de solişti (viori tip Maestro şi Profesional);<br />
2. Arbori cu lemn de rezonanţă (ArII) care permit debitarea de semifabricate pentru<br />
viori de orchestră (viori tip Student) sau didactice (viori tip Şcoală);<br />
3. Arbori cu potenţial de rezonanţă (cu lemn de rezonanţă în devenire) (Apr);<br />
4. Arbori fără rezonanţă (Afr);<br />
5. Arbori cu lemn de rezonanţă compromis criptogamic (lemnul prezintă pe<br />
suprafeţe apreciabile coloraţii sau putregai, defecte neadmise la debitarea<br />
semifabricatelor de instrumente muzicale) (Arc);<br />
6. Arbori cu lemn de rezonanţă parţial compromis (parţial valorificabil, care<br />
prezintă coloraţii sau putregaiuri în apropiere de măduvă, adică pe porţiuni care nu<br />
limitează debitarea semifabricatelor) (Arpc).<br />
Definirea acestor clase s-a făcut ţinând cont de mai multe criterii:<br />
- lăţimea zonelor cu lemn de rezonanţă de pe raza secţiunii transversale;<br />
- valorile indicatorilor de calitate ai lemnului de rezonanţă (proporţia de lemn<br />
târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive);<br />
- vârsta arborilor, estimată la nivelul secţiunii transversale de la 1,3m. (determinată<br />
cu ajutorul unei formule matematice, deoarece proba de creştere nu a atins măduva<br />
arborelui);<br />
- diametrul de bază al arborelui;<br />
- prezenţa putregaiului sau a coloraţiilor anormale pe probele de creştere.<br />
Fig. 2.14. Colorimetrul<br />
portabil Konika CR-400<br />
2.5.2. Măsurarea indicilor de culoare a solzilor de<br />
pe ritidom<br />
După condiţionarea solzilor prin uscarea lor întru-un şopron<br />
bine aerisit, probele de solzi au ajuns la laborator unde s-a măsurat<br />
lungimea şi lăţimea fiecărui solz şi s-au făcut determinări de<br />
culoare, folosind colorimetrul portabil CR-400 produs de Konica<br />
Minolta (fig. 2.14.). Aparatul determină culoarea lemnului în<br />
spaţiul cromatic L*a*b (sin. CIELab):<br />
- L* - luminanţa sau strălucirea (variază între 0<br />
% pentru<br />
negru şi 100 % pentru alb);<br />
- a* - mărimea nuanţei de roşu/verde (cu valori negative pentru<br />
nuanţa de verde şi pozitive pentru nuanţa de roşu);<br />
27
- b* - mărimea nuanţei de galben/albastru (cu valori negative pentru nuanţa<br />
de galben şi pozitive pentru nuanţa de<br />
albastru);<br />
La fiecare solz s-a determinat culoarea la interior (pe suprafaţa dinspre arbore) şi la<br />
exterior (pe suprafaţa opusă) prin aşezarea într-o singură porţiune (cu diametrul de 8<br />
mm) a capului de măsurare al colorimetrul portabil CR-400. Valorile măsurătorilor au<br />
fost introduse într-o bază de date Excel pentru a fi ulterior prelucrate statistic.<br />
2.5.3. Determinări la buştenii de molid de rezonanţă<br />
Au fost supuşi analizei buştenii debitaţi din 10 arbori de molid de molid de<br />
rezonanţă identificaţi şi însemnaţi pe picior din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel.<br />
Examinarea s-a întreprins în compartimentul de secţionare şi sortare a buştenilor de la<br />
fabrica Gliga, din Reghin, unde fiecare buştean a fost examinat atât la exterior (la<br />
nivelul cojii), cât şi la interior (pe cele două secţiuni transversale de la capete). Cu<br />
această ocazie s-au determinarea următoarelor elemente:<br />
Examinarea la exterior a buştenilor. S-au<br />
determinat:<br />
a) Lungimea (în m);<br />
b) Diametrul mediu, la capătul gros şi la capătul<br />
subţire (în m);<br />
c) Ovalitatea la capătul gros şi la capătul subţire (în<br />
%);<br />
d) determinări pentru noduri:<br />
- numărul de noduri uşor evidente (cu diametrul ≥<br />
1 cm);<br />
- numărul de noduri foarte mici şi trandafir<br />
(noduri foarte mici fiind cele cu diametrul < 1cm,<br />
iar nodurile trandafir (fig. 2.15.) fiind cele care au<br />
fost identificate pe coajă după desenele<br />
caracteristice);<br />
- numărul de planuri transversale cu noduri. ( Am numit plan transversal cu<br />
nod / noduri, un plan imaginar perpendicular pe tulpină care poate conţine fie<br />
planul verticilului fie un singur nod interverticilar;<br />
- distanţa dintre planurile transversale cu noduri (în cm);<br />
- diametrul mediu al nodurilor dintr-un plan transversal<br />
cu noduri (în cm);<br />
Examinarea interioară a buştenilor (pe cele două secţiuni transversale<br />
de la capete) a constat în:<br />
Fig. 2.15. Nod trandafir evidenţiat la<br />
nivelul ritidomului<br />
a) observaţii referitoare la lăţimea şi regularitatea inelelor anuale precum şi la<br />
gruparea acestora în zonele de creştere C, B şi A;<br />
b) determinări pentru defectele identificate pe cele 2 secţiuni de la capetele<br />
buştenilor:<br />
28
- Noduri. Acolo unde planul acestor secţiuni a conţinut noduri, s-a evidenţiat<br />
prezenţa nodurilor căzătoare şi aderente, gruparea lor (în verticil sau nu), poziţia lor<br />
(faţă de zonele de creştere C, B şi A);<br />
- Coajă înfundată (%);<br />
- Excentricitatea (în %);<br />
- Rulura totală sau parţială (cm/cm)<br />
2.5.4. Determinări pe cheresteaua brută de molid de<br />
rezonanţă<br />
Cheresteaua brută de molid de rezonanţă se obţine prin<br />
debitarea radială a buştenilor / butucilor de molid de<br />
rezonanţă.<br />
Pentru toţi buştenii examinaţi s-au fotografiat toate<br />
piesele de cherestea brută de molid de rezonanţă rezultate de<br />
la debitarea radială, după care prin studierea fotografiilor sau<br />
examinat toate defectele de pe aceste piese. Pentru fiecare<br />
piesă de cherestea brută s-au numărat pungile de răşină şi<br />
nodurile evidenţiate pe una din secţiunile radiale. Nodurile<br />
au fost grupate în 2 categorii: noduri cu diametrul ≤ 1cm şi<br />
noduri cu diametrul > 1cm. Pentru a se putea stabili scara de<br />
fotografiere, instrumentul de măsură (panglica ruletei) a fost<br />
fotografiat împreună cu piesa de cherestea brută (fig. 2.17.).<br />
Fig. 2.17. Cherestea brută de molid de rezonanţă, obţinută prin debitarea<br />
radială a buştenilor (Însemnările reprezintă coduri pentru identificare)<br />
Determinările de pe cheresteaua brută au completat imaginea defectelor identificate<br />
pe aria laterală a acestor buşteni cu imaginea defectelor din interiorul lor, la final<br />
reuşindu-se chiar să se construiască o imagine generală a defectelor de pe tulpinile<br />
celor 10 arbori de molid de rezonanţă, până la înălţimi de 20m.<br />
5.5.5. Determinări pe semifabricate de instrumente muzicale<br />
Determinările pe semifabricate s-au realizat în secţia de debitare a semifabricatelor<br />
de la fabrica de instrumente muzicale Gligadin municipiul Reghin şi au vizat<br />
cunoaşterea tipurilor de defecte care pot apărea pe semifabricatele de molid de<br />
rezonanţă precum şi influenţa pe care o au aceste defecte pentru calitatea<br />
semifabricatelor respective. Studiul defectologiei pe semifabricatele de instrumente<br />
muzicale provenite din suprafaţa cercetată a evidenţiat că în afară de noduri şi pungi de<br />
răşină (pentru care există unele restricţii cu privire la poziţia lor pe semifabricat şi la<br />
mărimea lor), orice alt defect determină refuzarea intrări semifabricatului respectiv pe<br />
linia de producţie a instrumentelor muzicale.<br />
Au fost alese toate pieselor de semifabricate de violoncel (25 de semifabricate<br />
pereche de violoncel = 50 piese de semifabricat de violoncel) care prezentau noduri<br />
şi/sau pungi de răşină din totalul de pieselor de violoncel debitate din buştenii celor 10<br />
29
arbori de molid de rezonanţă identificaţi pe picior în u.a 111B. Pentru aceste piese<br />
pentru care s-au făcut determinări pentru nodurile şi pungile de răşină:<br />
A) Determinări pentru nodurile evidenţiate pe semifabricatele de violoncel<br />
În fig. 2.18. este redată schematic poziţia pieselor pereche ale unui semifabricat de<br />
violoncel, într-un buştean/butuc de<br />
rezonanţă şi este prezentată o<br />
configuraţie posibilă a nodurilor pe una<br />
din piesele pereche ale acestui<br />
a)<br />
semifabricat.<br />
La măsurarea nodurilor pe secţiunile<br />
examinate s-a folosit o procedură<br />
originală:<br />
b)<br />
Ci<br />
n2<br />
n3<br />
n1<br />
Cp<br />
Măsurători la nodurile de pe<br />
secţiunea radială a<br />
semifabricatelor de violoncel (fig.<br />
2.20.):<br />
- Di = diametrul mare al nodului i,<br />
evidenţiat pe secţiunea radială a piesei<br />
(cm);<br />
- di = diametrul mic al nodului i,<br />
evidenţiat pe secţiunea radială a piesei<br />
(cm);<br />
- αi = înclinarea nodului i înspre<br />
colet (în grade sexagesimale). Ex: αi =<br />
85 o , înseamnă că axul nodului face un<br />
unghi de 85 o cu axa longitudinală a<br />
arborelui;<br />
- lungimea zonelor de aderenţă,<br />
notate zona1 şi zona 2 (cm), precum şi<br />
numărul de inele corespunzătoare<br />
fiecăreia din aceste zone (fig. 2.21.).<br />
Fig. 2.21. Zonele de aderenţă pentru nodurile de pe secţiunea<br />
radială a piesei semifabricatului de violoncel:(Zona 1 – de aderenţă<br />
(concreştere); Zona 2 – de neaderenţă)<br />
Pentru nodurile de pe secţiunea radială s-au făcut măsurători şi în ceea ce priveşte<br />
efectul acestora la devierea fibrelor (fig. 2.22.):<br />
Fig. 2.18. a) Poziţia pieselor pereche ale semifabricatului<br />
de violoncel, într-un butuc de rezonanţă; b) Exemplu de<br />
configuraţie posibilă a nodurilor<br />
pe o piesă a semifabricatului de violoncel: Cp – cant<br />
periferic; Ci – cant interior; n1 – nod aderent; n2 – nod<br />
neaderent; n3 – nod „cui” sau „purice”;<br />
30<br />
Fig. 2.20. Măsurători la nodurile de pe<br />
secţiunea radială a piesei semifabricatului<br />
pereche de violoncel
- dni = diametrul nodului în dreptul măsurării distanţei devierii fibrelor;<br />
- dfi =distanţa de deviere a fibrelor.<br />
Fig. 2.22. Măsurarea distanţei de deviere a fibrelor pentru nodurile<br />
de pe secţiunea radială a piesei semifabricatului pereche de violoncel<br />
B)Determinări pentru pungile de răşină de pe semifabricatele de violoncel.<br />
Măsurători pe pungile de răşină evidenţiate pe secţiunile radiale; Au fost luate în<br />
considerare atât pungile de răşină pereche, observate pe cele două piese pereche<br />
ale semifabricatelor de violoncel (fig. 2.24.), cât şi pungile de răşină care s-au<br />
observat doar pe una din cele două piese pereche: S-au măsurat următoarele<br />
elemente (fig. 2.25.):<br />
- Li = lungimea pungii de<br />
răşină i, măsurată pe secţiunea radială a<br />
primei piese (piesa impară) a<br />
semifabricatului pereche de violoncel<br />
(cm);<br />
- li = lăţimea pungii de răşină i, măsurată la<br />
jumătatea lungimii Li şi perpendicular pe aceasta,<br />
în plan transversal, pentru prima piesă (piesa<br />
impară) a semifabricatului pereche de violoncel<br />
(cm); Pentru măsurarea acestei valori s-a utilizat o<br />
fâşie flexibilă de tablă de oţel, de formă<br />
dreptunghiulară cu dimensiunile 80x5x0,3mm,<br />
care a fost introdusă<br />
în deschiderea pungii<br />
respective, căutânduse<br />
prin tatonări<br />
adâncimea maximă de pătrundere.<br />
Fig. 2.24. Pungă de răşină pereche pe<br />
secţiunea radială a unui semifabricat<br />
pereche de violoncel<br />
- gi = grosimea pungii de răşină i măsurată pe piesa<br />
impară (cm)i;<br />
- Hi = lungimea pungii de răşină i, măsurată pe secţiunea<br />
radială a celei de-a doua piese (piesa pară) a<br />
semifabricatului pereche de violoncel (cm);<br />
- hi = lăţimea pungii de răşină i, măsurată la<br />
jumătatea lungimii Hi şi perpendicular pe aceasta, în<br />
plan transversal, pentru cea de-a doua piesă<br />
- ji = grosimea pungii de răşină i (cm), măsurată pe<br />
piesa;<br />
Fig. 2.25. Dimensiuni măsurate<br />
pentru pungile de răşină<br />
31
De fapt aceste pungi nu reprezintă decât porţiuni ale formei spaţiale a pungilor de<br />
răşină întregi existente în buşteni. Pentru reconstituirea dimensiunilor reale ale pungilor<br />
de răşină întregi, pornind de la măsurătorile efectuate, am stabilit relaţiile de mai jos:<br />
Măsurători pe pungile de răşină evidenţiate pe secţiunile tangenţiale. S-au<br />
măsurat următoarele dimensiuni (fig. 2.26.):<br />
Fig. 2.26. Dimensiuni măsurate pentru pungile de răşină de pe<br />
secţiunea tangenţială a pieselor semifabricatului pereche de<br />
violoncel<br />
- Lpi = Lungimea pungii de răşină i, măsurată pe cantul piesei (cm);<br />
- lpi = lăţimea pungii de răşină i, măsurată pe cantul piesei (cm);<br />
2.5.7. Determinarea randamentului la debitarea/obţinerea semifabricatelor de<br />
molid de rezonanţă<br />
Randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor a fost raportat atât la volumul<br />
tuturor buştenilor debitaţi (aparţinând suprafeţei de probă SI din u.a 111B, U.P. IV<br />
Fâncel, O.S. Fâncel), cât şi la volumul arborilor pe picior.<br />
Capitolul 3. Cadrul fizico – fito –geografic al teritoriului cercetărilor<br />
Spaţiul geografic al cercetărilor se află localizat în etajul geomorfologic şi fitoclimatic<br />
montan din partea vestică a Carpaţilor Orientali, în lanţul vulcanic neogencuaternar<br />
Călimani – Gurghiu – Harghita, pe catena vestică a Munţilor Gurghiu, în<br />
caldera Fâncel-Lăpuşna, situată în bazinul de recepţie al râului Gurghiu (afluent de<br />
stânga al Mureşului). Arboretele studiate aparţin, din punct de vedere teritorialadministrativ,<br />
unităţilor de producţie IV Fâncel şi VI Lăpuşna, administrate de Regia<br />
Naţională a Pădurilor, prin Direcţia Silvică Târgu-Mureş, respectiv Ocoalele silvice<br />
Fâncel şi Gurghiu.<br />
În urma cercetărilor efectuate, profilurile de sol realizate au confirmat prezenţa a<br />
trei tipuri de sol, pentru unităţile amenajistice din U.P. VI Lăpuşna şi a unui tip de sol<br />
în u.a. 111B din U.P. IV Fâncel (fig. 3.3.a, b şi c):<br />
32
a) b) c)<br />
Fig. 3.3. Tipuri de sol identificate în teritoriul cercetat (vedere a peretelui de profil):<br />
a)sol brun feriiluvial-podzolic; b) sol brun-acid, tipic; c) sol brun eumezobazic<br />
Vegetaţia lemnoasă<br />
Arboretele cu molid de rezonanţă sunt<br />
situate în subzona de interferenţă dintre<br />
amestecurile de răşinoase cu fag şi<br />
molidişuri. Pe teren s-au identificat asociaţii<br />
fitocenotice remarcabile de amestecuri<br />
naturale de molid cu fag sau de molid cu<br />
brad şi fag (fig. 3.7.).<br />
Vegetaţia erbacee şi subarbustivă<br />
Aşa cum arată şi tipurile de staţiune<br />
identificate aici, vegetaţia erbacee din<br />
arboretele studiate este acidofilă, cu specii<br />
indicatoare de humus de tip mull-moder sau<br />
moder:<br />
Capitolul 4. Stadiul actual al cunoştinţelor cu privire la molidul de rezonanţă<br />
(arboretele în care se întâlneşte şi lemnul acestuia)<br />
4.1.2. Originea molidului de rezonanţă<br />
Fig. 3.7. Asociaţie fitocenotică cu molid şi fag într-un arboret<br />
de molid de rezonanţă (u.a. 44B, U.P. VI Lăpuşna)<br />
Mult timp s-a susţinut ipoteza că particularităţile ecologice, biologice şi<br />
morfologice ale molidului de rezonanţă sunt produsul unor anumite condiţii staţionale.<br />
Existenţa în arborete, a exemplarelor de rezonanţă sub formă izolată, alături de molidul<br />
obişnuit, infirmă însă această ipoteză. Mai recent, cercetările au arătat că molidul de<br />
rezonanţă este un ecotip cu particularităţi bine fixate şi transmisibile de la o generaţie la<br />
alta, dar cauzele care au concurat la formarea acestui ecotip nu sunt cunoscute pe deplin<br />
(N. Geambaşu, 1984). În legătură cu originea, formarea şi evoluţia ecotipului de molid<br />
de rezonanţă există mai multe ipoteze, cele mai justificate susţinând că ecotipul molidul<br />
de rezonanţă s-a format ca urmare a influenţei îndelungate a mediului într-o perioadă<br />
foarte îndelungată asupra pădurii virgine din trecut (V. Grapini; N., Constantinescu,<br />
1968; N. Geambaşu, 1995; G. Zlei, 2008).<br />
4.4. Molidul de rezonanţă şi unităţile morfologice inraspecifice ale speciei Picea<br />
abies (P. excelsa). Natura genetică a molidului de rezonanţă.<br />
33
Din punct de vedere sistematic la molid, prof.V. Stănescu (1997) identifică mai<br />
multe varietăţi sau tipuri: după forma coroanei, după caracteristicile scoarţei, după<br />
culoarea conurilor, forma solzilor, după modul de ramificaţie al ramurilor de diferite<br />
ordine. De exemplu, după modul de ramificaţie al ramurilor de diferite ordine se pot<br />
diferenţia tipurile: molidul de tip plat, molidul de tip perie şi molidul de tip pieptene.<br />
Dacă se compară molidul de rezonanţă cu cele trei tipuri prezentate mai sus, se<br />
constată că el de încadrează în tipul plat. Are ca şi acesta ramurile de ordinul I aplecate<br />
în jos, mai ales cele din treimea inferioară şi mijlocie a coroanei, prezintă o creştere<br />
înceată, mai ales de la vârsta de 45-60 de ani, când conform literaturii de specialitate<br />
începe formarea lemnului de rezonanţă (Constantinescu şi Grapini, 1968). Întrucât cele<br />
trei tipuri de molid (plat, perie şi pieptene) sunt forme morfologice bine stabilizate<br />
genetic, caracterele lor fiind ereditare, s-a ajuns la afirmaţia că şi molidul de rezonanţă<br />
este un ecotip bine stabilizat din punct de vedere genetic.<br />
4.9. Însuşirile macro şi microscopice ale lemnului de molid bun pentru<br />
rezonanţă<br />
a) Din punct de vedere macroscopic, lemnul de rezonanţă trebuie să îndeplinească<br />
următoarele condiţii:<br />
- Inelele anuale trebuie să prezinte creştere regulată în grosime, mai ales la exterior<br />
unde s-a constatat că se formează lemnul de rezonanţă. Referitor la această regularitate<br />
s-a stabilit indicele de regularitate a inelelor anuale, o mărime a cărei valoare pentru<br />
molidul de rezonanţă, trebuie să fie de 30-40% (pentru molidul obişnuit valoarea este<br />
de 55-90%, după Geambaşu, 1984). Diferenţa între două inele anuale consecutive nu<br />
trebuie să depăşească 0,5mm la construirea unui instrument de calitate (V. Giurgiu,<br />
1978). Această uniformitate a inelelor anuale consecutive garantează condiţii acustice<br />
omogene pentru a reda tonuri clare. Schimbările bruşte în lăţimea inelelor anuale fac<br />
lemnul impropriu pentru rezonanţă;<br />
- Lăţimea inelelor anuale (b) să fie mică (b
spre dreapta a torsiunii, care poate acoperii o torsiune spre stânga, apărută în tinereţe”<br />
(V. Grapini; N. Constantinescu, 1968). De asemenea, nodurile, incluziunile de răşină,<br />
crăpăturile au o influenţă defavorabilă asupra transmiterii sunetului. Putregaiul poate fi<br />
tolerat doar dacă cuprinde doar inima cu lemn inapt pentru rezonanţă. De asemenea,<br />
nodurile, incluziunile de răşină, crăpăturile au o influenţă defavorabilă asupra<br />
transmiterii sunetului. Culoarea lemnului trebuie să fie aceeaşi cu cea a lemnului<br />
sănătos, neatacat de ciuperci sau bacterii, adică să aibă luciu mătăsos, să fie albă-aurie.<br />
b) În ceea ce priveşte însuşirile microscopice, din datele existente se cunosc<br />
următoarele:<br />
- traheidele, in zona periferică (de sunet) sunt mai lungi ca la molidul obişnuit;<br />
valorile medii sunt 4,59mm pentru prima categorie şi 3,67mm pentru cea de-a doua<br />
categorie (E. Beldeanu, 2006).<br />
- între lungimea traheidelor şi lăţimea inelelor anuale s-a găsit o corelaţie destul de<br />
strânsă (la inele mai late corespund traheide mai scurte). Axa lungă a traheidelor este<br />
întotdeauna paralelă cu axul arborelui (N. Geambaşu, 1995);<br />
- diametrul traheidelor, măsurat pe direcţie radială, este mai mic cu 14% la lemnul<br />
de rezonanţă, faţă de lemnul obişnuit. Pe direcţie tangenţială nu au fost semnalate<br />
diferenţe;<br />
- secţiunea transversală a traheidelor din lemnul de rezonanţă este cu 15 % mai<br />
mică ca în cazul lemnului de molid obişnuit (V. Bucur, 1976).<br />
- proporţia de participare a pereţilor celulari este mai mare ca la molidul obişnuit;<br />
grosimea lor fiind cu circa 27% mai mare ca la molidul obţinut (Geambaşu, 1995);<br />
- în structura lemnului de molid de rezonanţă, pereţii celulari participă cu<br />
aproximativ 2% mai mult decât în cazul lemnului obişnuit (V. Bucur, 1976);<br />
- lemnul juvenil (din primii 15-30 de ani) are traheide mai scurte decât lemnul<br />
adult, aceasta având implicaţii asupra propagării sunetelor (E. Beldeanu, 2006);<br />
4.15.1. Condiţii de exploatare<br />
Arborii cu lemn de rezonanţă din O.S. Fâncel şi Gurghiu se doboară în perioada<br />
repaosului vegetativ, deoarece în timpul sezonului de vegetaţie prezenţa sevei, care<br />
conţine şi răşină, depreciază caracteristicile acustice ale lemnului.<br />
Doborârea se face pe o vreme cu temperatura de 3-5ºC cu zăpadă mare, nu pe ger,<br />
pentru a nu se produce crăpături interne lemnului. Exploatarea după încălzirea vremii<br />
(15 aprilie -1 mai) nu se aplică întrucât expune ulterior lemnul la atacul insectelor<br />
xilofage.<br />
4.15.2. Condiţii referitoare la dimensiunile şi defectele buştenilor de molid de<br />
rezonanţă<br />
Buştenii de molid exploataţi se sortează în trei clase: rezonanţă(R) furnir(F) şi<br />
cherestea(C).<br />
Pentru livrarea buştenilor de molid de rezonanţă STAS-urile (***, 1983a; ***,<br />
1993) prevăd ca aceştia să îndeplinească anumite condiţii referitoare la dimensiuni şi<br />
defecte (tab. 4.9. şi tab. 4.10.).<br />
35
Tabelul 4.9. Condiţii pentru dimensiunile buştenilor<br />
Clasa Diametrul minim la<br />
capătul subţire(cm)<br />
Lungime (cm)<br />
R 34 Minim 2oo, cu creşteri din<br />
10 în 10cm<br />
Tabelul 4.10. Condiţii de admisibilitate pentru defectele identificate pe buşteni<br />
Denumirea defectului Admisibilitatea<br />
Curbură Nu se admite<br />
Conicitate anormală Nu se admite<br />
Lăbărţare Nu se admite<br />
Ovalitate Nu se admite<br />
Fibră răsucită Nu se admite<br />
Neregularitatea lăţimii<br />
inelelor anuale<br />
Se admit doar creşteri anuale regulate, cu inele concentrice de<br />
maxim 4mm grosime; lemnul târziu nu trebuie să depăşească 25% din<br />
lăţimea inelului anual.<br />
Inimi concrescute Nu se admite<br />
Noduri Nu se admite<br />
Crăpături la capete Se admit dacă nu depăşesc 50% din diametrul capătului respectiv<br />
50% din diametrul la mijlocul piesei pentru crăpăturile ce se prelungesc<br />
şi pe suprafaţa laterală a piesei<br />
Crăpături inelare Nu se admite<br />
Găuri şi galerii Nu se admite<br />
Coloraţie anormală Nu se admite<br />
Putregai Nu se admite<br />
Capitolul 5. Fabricarea instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş<br />
Undeva, la graniţa dintre natură şi muzică, unde natura îşi desăvârşeşte în taină<br />
structura lemnului, iar muzica însufleţeşte arta, acolo ia naştere vioara, acest sublim<br />
instrument acordat pe corzile sufletului uman, mărturie sonoră a legăturii omului cu<br />
natura.<br />
5.2. Etapele obţinerii semifabricatelor pentru faţa<br />
(capacul sau rezonanţa) instrumentelor muzicale cu<br />
coarde şi arcuş<br />
Obţinerea semifabricatelor pentru faţa (capacul sau<br />
rezonanţa) instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş<br />
(viori, violoncele şi contrabasuri), din buşteni de molid de<br />
rezonanţă, la fabrica de instrumente muzicale Gliga din<br />
Reghin, se face prin parcurgerea următoarele etape:<br />
- Secţionarea buştenilor la lungimi de 2 - 4m,;<br />
- Spintecarea buştenilor (butucilor) în sferturi;<br />
- Sortarea sferturilor - în sferturi pentru viori şi viole,<br />
sferturi pentru violoncele şi sferturi pentru contrabasuri.<br />
- Spintecarea sferturilor la grosimi apropiate de cele ale<br />
semifabricatelor.<br />
36
- Secţionarea la lungimi de semifabricat, curăţirea de coajă şi îndepărtarea măduvei. -<br />
Spintecarea (calibrarea) la grosime exactă de semifabricat:<br />
- Tivirea semifabricatelor;<br />
- Finalizarea semifabricatelor pe categorii şi<br />
sortarea semifabricatelor de la fiecare categorie:<br />
În urma acestei etape se obţin de regulă trei<br />
categorii de semifabricate de instrumente<br />
muzicale: semifabricate pentru viori şi viole (fig.5.11.), semifabricate pentru violoncele<br />
şi semifabricate pentru contrabasuri:<br />
Dimensiunile semifabricatelor pentru faţa (capacul sau rezonanţa)<br />
instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş sunt prezentate în tab. 5.1..<br />
Tabelul 5.1. - Dimensiunile semifabricatelor pentru faţa (capacul sau rezonanţa)<br />
instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş<br />
Semifabricat<br />
pentru faţă de<br />
...<br />
Lungimea<br />
(L)<br />
Lăţimea<br />
(1)<br />
Dimensiuni (mm)<br />
Grosimea la baza mare a<br />
trapezului (la cantul superior<br />
sau secţiunea<br />
tangenţială mare) (G)<br />
Fig. 5.11. Semifabricat spintecat de vioară:<br />
stânga-vedere pe cantul intern; dreaptavedere<br />
pe cantul periferic.<br />
Grosimea la baza mică a<br />
trapezului (la cantul inferior sau<br />
pe secţiunea<br />
tangenţială mică) (g)<br />
Vioară 410 130 50 25<br />
Violă 410 130 50 25<br />
Violoncel 850 240 45 20<br />
Contrabas 1250 370 55 20<br />
Capitolul 6. Rezultatele investigaţiilor efectuate asupra arborilor pe picior,<br />
lemnului brut şi semifabricatelor pentru instrumente muzicale<br />
6.1.1.1. Variabilitatea radială a mărimii indicilor inelelor anuale<br />
Stabilirea indicii calitativi ai structurii lemnului de rezonanţă (lăţimea inelelor<br />
anuale, proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre două inele consecutive) şi a valorilor<br />
pe care aceştia trebuie să le prezinte pentru a fi atestată calitatea de rezonanţă a<br />
lemnului de molid, reprezintă o contribuţie proprie, la care s-a ajuns prin interpretarea<br />
de sinteză a precizărilor din literatura de specialitate, referitoare la lemnul de molid de<br />
rezonanţă, în strânsă asociere cu exigenţele fabricanţilor de instrumente muzicale de la<br />
Reghin. În urma cercetărilor întreprinse s-a constatat că valorile indicilor calitativi ai<br />
structurii lemnului de molid de rezonanţă sunt caracterizate de o anumită variabilitate<br />
care poate fi surprinsă prin definirea unor modele de creştere şi de calitate radială.<br />
6.1.1.2. Modele ale variaţiei creşterii/calităţii radiale în secţiunea<br />
diametrului de bază<br />
Pornind de la modelul general al creşterii radiale în secţiunea diametrului de bază<br />
(fig. 2.13.), existent în literatura de specialitate (E. Beldeanu, 2001), s-a urmărit ca<br />
pentru toate eşantioanele extrase din suprafaţa cercetată (rondele şi probe de creştere)<br />
să se delimiteze cele trei zone de creştere (C,B,A). Mai întâi, delimitarea celor trei zone<br />
37
s-a făcut prin examinarea vizuală a tuturor eşantioanelor (probe de creştere şi rondele),<br />
exclusiv după lăţimea inelelor anuale. Astfel, pentru arborii eşantionaţi, examinându-se<br />
secţiunile transversale ale rondelelor şi suprafeţele probelor de creştere, au fost deduse<br />
două modele de creştere radială:<br />
a) Modelul descrescător al lăţimii inelelor anuale, pentru care în secţiune<br />
transversală se diferenţiază 3 zone (C-B-A) ( (fig.6.1.). Corespunde modelului general<br />
din literatura de specialitate şi este cel mai răspândit între arborii studiaţi, fiind întâlnit<br />
în proporţie de 98% din cazurile studiate.<br />
A fost numit modelul descrescător întrucât, pe măsură ce inelele se îndepărtează de<br />
măduvă, tendinţa generală este de diminuare a lăţimii inelelor anuale.<br />
Fig. 6.1. Modelul descrescător al lăţimii inelelor anuale Fig. 6.2. Modelul constant al lăţimii inelelor anuale<br />
b) Modelul relativ constant al lăţimii inelelor anuale<br />
La acest model, se constată că zona C este foarte redusă, cuprinzând doar măduva<br />
lemnului + încă 3-5 inele anuale (are o lăţime măsurată pe rază de doar 1-3 cm). După<br />
zona C urmează zona A care prezintă inele anuale aproximativ de aceeaşi lăţime.<br />
Potrivit precizărilor personalului responsabil cu sortarea buştenilor de rezonanţă, de la<br />
fabrica Gliga, buştenii cu acest model sunt cei mai apreciaţi la fabricarea de<br />
instrumente muzicale, dar se întâlnesc doar în proporţie de 2% din buştenii intraţi anual<br />
în ciclul de producţie al instrumentelor muzicale.<br />
Ulterior am considerat că este necesară o abordare puţin diferită a delimitării<br />
acestor zone, care să fie în corelaţie cu exigenţele fabricării instrumentelor muzicale.<br />
Întrucât la Fabrica de instrumente Gliga din Reghin, pe lângă condiţiile legate de<br />
prezenţa defectelor (pungi de răşină, noduri, coloraţii şi putregai), sortarea materialului<br />
apt pentru rezonanţă se face ţinând cont în principal de următorii indicatori:<br />
- lăţimea inelelor;<br />
- proporţia de lemn târziu din inelele anuale;<br />
- diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive, am considerat oportun ca la<br />
delimitarea zonelor C,B şi A de pe eşantioanele extrase să nu ţinem cont doar de<br />
lăţimea inelelor anuale ci şi de ceilalţi doi indicatori (proporţia de lemn târziu din<br />
inelele anuale, respectiv diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive). Întrucât la<br />
delimitarea celor trei zone C, B şi A s-au luat în calcul indicatori calitativi pentru<br />
lemnul de molid de rezonanţă, am convenit, pentru cercetările din teză, să înlocuim<br />
expresia: zone de creştere pe secţiunea transversală, cunoscută în literatura de<br />
specialitate (Beldeanu, 2001) cu expresia: zone de calitate a lemnului de molid (de<br />
38
ezonanţă) pe secţiunea transversală. Prin delimitarea acestor zone de calitate pe<br />
secţiunea transversală, am evidenţiat modele de calitate radială.<br />
Definirea modelelor de calitate radială s-a realizat după delimitarea grafică a<br />
zonelor de calitate radială. Delimitarea acestor zone a presupus stabilirea inelelor<br />
caracteristice de pe graficele de variaţie cu vârsta a indicilor inelelor anuale (fig. 6.3.)<br />
39
Fig. 6.3. Stabilirea inelului caracteristic pentru delimitarea zonelor de calitate C şi B de pe secţiunea<br />
transversală a unei rondele extrase de la înălţimea de 1,3m, provenită de la un arbore de molid de<br />
rezonanţă din u.a. 111B, O.S. Fâncel:<br />
a) după graficul variaţiei cu vârsta a lăţimii inelelor anuale (inelul caracteristic = 15);<br />
b) după graficul variaţiei cu vârsta a diferenţei dintre două inele consecutive (inelul<br />
caracteristic = 7);<br />
c) după graficul variaţiei cu vârsta a proporţiei de lemn târziu (inelul caracteristic = 11).<br />
Prin interpretarea simultană a graficelor rezultă că pentru această situaţie inelul caracteristic de<br />
referinţă la delimitarea zonelor C şi B este inelul cu numărul 15.<br />
Prin analiza individuală a zonelor de calitate delimitate pe secţiunea<br />
transversală a fiecărui eşantion, au rezultat diferite variante de modele de calitate<br />
radială. Acestea au fost grupate în două categorii:<br />
1. Modele generale de calitate radială:<br />
Modelul general de calitate radială cu succesiunea C-B-A<br />
Din punct de vedere structural acest model corespunde modelului general de<br />
creştere radială (modelului descrescător al lăţimii inelelor anuale) (fig.6.1.). Modelul<br />
general de variaţie a fost întâlnit în aprox. 70% din cazurile analizate. Frecvenţa mare<br />
de apariţie a acestui model în secţiunea transversală a arborilor analizaţi ne<br />
îndreptăţeşte să îl considerăm cel mai reprezentativ pentru arborii de molid de<br />
rezonanţă (fig.6.7.);<br />
Fig. 6.7. Modelul general de calitate radială cu succesiunea C-B-A. Exemplificare<br />
la arborele 8. Cifrele 22 şi 40 reprezintă inelele caracteristice de referinţă.<br />
Modelul general de calitate radială cu succesiunea C-B, este mai ales cazul<br />
arborilor cu potenţial în ceea ce priveşte lemnul de rezonanţă (arbori cu lemn de<br />
rezonanţă în formare), care nu au ajuns încă la vârsta la care să formeze lemn de<br />
rezonanţă în cuantumul zonei A (fig. 6.9.).<br />
40
Fig. 6.9. Modelul general de calitate radială cu succesiunea C-B,<br />
la un arbore de molid cu potenţial de rezonanţă<br />
2.<br />
Modele particulare de calitate radială.<br />
Toate variantele de modele de calitate radială pentru care nu s-a întâlnit<br />
succesiunile C-B-A sau C-B a zonelor de calitate radială, au fost grupate în categoria<br />
modelelor particulare de calitate radială, principalul motiv fiind frecvenţa scăzută de<br />
apariţie a lor, comparativ cu modelele generale de calitate radială. Variantele modelelor<br />
particulare de calitate radială au fost prezentate atât pentru rondele, cât şi pentru<br />
probele de creştere; fiecare caz particular a fost apoi interpretat.<br />
În tab.6.1 şi tab. 6.2. sunt prezentate clasamentele modelelor de calitate radială<br />
pentru rondelele şi probele de creştere de la 1,3m, supuse examinărilor:<br />
41
6.1.1.2.1. Interpretarea statistică a mărimii zonelor de calitate structurală<br />
în secţiunea diametrului de bază<br />
Întrucât mărimea zonelor A şi B de calitate structurală, influenţează productivitatea<br />
la debitarea de semifabricate de instrumente muzicale, analiza indicatorilor statistici ai<br />
distribuţiilor acestora, prezintă un real interes practic.<br />
Pentru început au fost testaţi parametrii statistici ai eşantionului de probe de<br />
creştere recoltate din suprafaţa de referinţă amplasată în u.a. 43B (tab. 6.5.).<br />
Interpretând datele din acest tabel, putem desprinde următoarele concluzii:<br />
- pentru arborii eşantionaţi, zona A de calitate variază dimensional dea 9,5<br />
la 196mm, iar zona B, de la 12,5 la 223,9mm. Valorile centrale indică<br />
superioritatea zonei A de calitate structurală, chiar dacă valorile<br />
individuale extreme ar favoriza zona B;<br />
- populaţia examinată este neomogenă sub aspectul mărimii ambelor zone,<br />
în special a zonei B de calitate (coeficientul de variaţie depăşeşte 45%),<br />
ceea ce oferă o imagine despre structura actuală relativ plurienă a<br />
arboretului;<br />
- examinarea asimetriei şi excesului şi testarea normalităţii celor două<br />
distribuţii, evidenţiază faptul că:<br />
- distribuţia mărimii zonei B este puternic asimetrică şi excedentară;<br />
42
- distribuţia mărimii zonei A prezintă o formă similară distribuţiei normale.<br />
Foarte importantă pentru analiza statistică ulterioară este şi constatarea rezultată<br />
prin aplicarea testului Shapiro-Wilk, că frecvenţele mărimii zonei A de calitate se<br />
distribuie după legea normală. Din acest motiv, procedura de analizei de varianţă poate<br />
fi un mijloc statistic valid pentru evidenţierea influenţei unor factori asupra mărimii<br />
acestei zone (tab. 6.7.) .Conform datelor din tab. 6.7., singurul factor al cărei influenţă<br />
este confirmată statistic, este poziţia în coronament a arborilor.<br />
Tab. 6.7. Semnificaţia statistică a influenţei unor factori asupra mărimii zonei A de calitate<br />
Factor Grade de<br />
libertate<br />
factor de<br />
influentă<br />
Varianţa între<br />
varianţele<br />
factorului de<br />
influenţă<br />
Grade de<br />
libertate<br />
- eroare<br />
Varianta<br />
reziduală<br />
Statistica<br />
Ficher<br />
( F )<br />
Probabilitatea<br />
de<br />
transgresiune<br />
p-level<br />
Poziţia în<br />
coronament 3 5328,956 78 1343,817 3,966 0,011<br />
Proba<br />
(variabilă<br />
alternativă) 1 332,951 80 1505,896 0,221 0,639<br />
Punctele<br />
cardinale 7 2133,620 73 1450,261 1,471 0,191<br />
Orientarea<br />
probei in<br />
raport cu linia<br />
de cea mai<br />
mare pantă 2 1246,641 56 1531,943 0,814 0,448<br />
43
Tab. 6.8. Mărimea coeficienţilor de corelaţie Spearman ne-parametrici între lăţimea zonei B şi celelalte caracteristici<br />
morfologice şi structurale ale arborilor din suprafaţa de probă<br />
Caracter de corelaţie<br />
Distanţa medie faţă de arborii vecini<br />
vârsta arborelui<br />
diametrul mediu al secţiunii de baza<br />
ovalitatea secţiuni de bază<br />
diametrul mediu al trunchiului la înălţimea cioatei<br />
lăbărţarea<br />
lăţimea alburnului<br />
nr inele din alburn<br />
lăţimea cumulată a coloraţiilor anormale<br />
lăţimea cumulată a zonelor cu putregai<br />
lăţimea inelelor din zona C<br />
lîţimea inelelor din zona B<br />
Coeficientul de variaţie al lăţimii inlelor din zona B<br />
Lăţimea medie a lemnului tirziu din zona B<br />
Lăţimea medie a inelelor din zona A<br />
Nr.<br />
probe de<br />
creş-tere<br />
Coeficient<br />
Spearman<br />
R<br />
t(N-2)<br />
Probabilitatea de<br />
transgresiune<br />
77 -0,014 -0,123 0,903<br />
64 0,114 0,901 0,371<br />
77 0,361 3,350 0,001<br />
77 -0,236 -2,101 0,039<br />
77 0,331 3,039 0,003<br />
77 0,096 0,837 0,405<br />
76 0,235 2,077 0,041<br />
57 -0,131 -0,981 0,331<br />
76 0,019 0,159 0,874<br />
75 -0,181 -1,569 0,121<br />
74 0,042 0,354 0,725<br />
77 0,000 0,001 0,999<br />
77 0,231 2,059 0,043<br />
77 0,101 0,878 0,383<br />
67 0,263 2,199 0,031<br />
44
Lăţimea zonei B de calitate nu se supune legii normale, prin urmare analiza ei<br />
statistică urmează procedurile neparametrice. Una din procedurile ne-parametrice a<br />
permis determinarea şi testarea coeficienţilor Spearman între lăţimea zonei B şi<br />
celelalte caracteristici morfologice şi structurale ale arborilor (tab. 6.8.). Aceasta<br />
evidenţiază legătura de intensitate moderată, dar distinct (foarte) semnificativă între<br />
lăţimea zonei B, pe de-o parte, şi caracterele taxatorice ale arborilor, pe de altă parte.<br />
Coeficienţii de corelaţie de mărime maximă, leagă diametrul de bază al arborelui de<br />
mărimea zonei B, relaţie în care se înţelege, intervine vârsta arborilor.<br />
Interesantă este şi relaţia de inversă proporţionalitate între ovalitatea secţiunii de<br />
bază şi lăţimea zonei B (cu cât secţiunea transversală a secţiunii de bază este mai<br />
circulară, cu atât zona B este mai bine reprezentată).<br />
O altă concluzie leagă mărimea zonei B de calitate de eterogenitatea lăţimii inelelor<br />
sale, cu alte cuvinte, zonele late conţin inele diverse ca lăţime.<br />
6.1.1.3. Definirea claselor de calitate structurală a arborilor de molid din<br />
suprafaţa studiată. Variabilitatea inter-arbori a calităţii structurale de rezonanţă<br />
La fabrica de instrumente muzicale din Reghin semifabricatele de instrumente<br />
muzicale debitate din buştenii de rezonanţă se sortează în 4 clase de calitate: Clasa I –<br />
semifabricate pentru instrumente tip Maestro;<br />
Clasa II – semifabricate pentru instrumente tip Profesional;<br />
Clasa III – semifabricate pentru instrumente tip Student;<br />
Clasa IV – semifabricate pentru instrumente tip Scoală.<br />
Clasele de calitate structurală pentru arborii de molid din suprafaţa studiată,<br />
au fost definite plecând de la aceste 4 clase de calitate ale semifabricatelor. Clasele de<br />
calitate structurală au fost deduse examinând toate situaţiile individuale ale<br />
eşantioanelor extrase (probe de creştere din u.a.43 B). Facem precizarea că aceste clase<br />
de calitate structurală se referă doar la arborii cu diametre de peste 22 cm, întrucât nu<br />
au fost extrase probe de creştere de la arbori cu diametre mai mici de această valoare.<br />
S-a optat pentru diametre mai mari de 22 cm deoarece s-a constatat din teren că<br />
diferenţele morfologice dintre arbori cu diametre mai mici de această valoare sunt<br />
foarte greu de stabilit şi induc o notă însemnată de subiectivitate. În urma cercetărilor<br />
întreprinse, rezultatele au condus la stabilirea unui număr de 6 clase de calitate<br />
structurală pentru arborii de molid din suprafaţa studiată:<br />
1. Clasa arborilor cu lemn de rezonanţă de calitate primară (ArI), care permit<br />
debitarea de semifabricate de înaltă calitate, pentru viori de solişti (permit debitarea de<br />
semifabricate din clasele I - Maestro şi II - Profesional);<br />
Pentru aceşti arbori, lăţimea zonei cu rezonanţă (zona A + zona B) în<br />
secţiunea transversală de la 1,3m trebuie să reprezinte cel puţin lăţimea unui<br />
semifabricat uzual de vioară (12-13 cm), iar indicatorii calitativi al lemnului (lăţimea<br />
inelelor anuale, diferenţa dintre inelele consecutive şi proporţia de lemn târziu) trebuie<br />
să îndeplinească următoarele condiţii:<br />
- lăţimea inelelor anuale să fie de max: 2,5 mm pt. vioară, 3mm pt. violă şi 4-5 mm<br />
pentru violoncel şi contrabas;<br />
- proporţia de lemn târziu nu trebuie să depăşească 35 – 37%. Se acceptă maxim 5-7<br />
inele cu valori care depăşesc pragul de 38%, dar nu cu mai mult de 45%;<br />
45
- diferenţa dintre două inele consecutive să nu depăşească 0.6 – 0,8mm. Se acceptă<br />
maxim 5-7 inele cu valori care depăşesc pragul de 0,7%, dar nu mai mult de 1mm;<br />
Arborii de molid de rezonanţă din clasa ArI aparţin mai ales modelelor de<br />
calitate radială cu succesiunea C-B-A şi C-A, pentru care inelele din zona A au cele<br />
mai bune valori ale indicatorilor calitativi. Dacă lăţimea semifabricatelor de<br />
instrumente muzicale poate fi asigurată în proporţie de peste 50% de zona A, atunci<br />
semifabricatele care se debitează aparţin clasei I (semifabricate pentru instrumente<br />
Maestro).<br />
2. Clasa arborilor cu lemn de rezonanţă de calitate secundară (ArII), care<br />
permit debitarea de semifabricate pentru viori de orchestră (permit debitarea de<br />
semifabricate din clasa III - Student) sau didactice (permit debitarea de semifabricate<br />
din clasa IV - Şcoală);<br />
Arborii cuprinşi în această clasă pot să aparţină în principiu oricărui model de<br />
calitate radială din cele amintite, numai că zonelor cu rezonanţă trebuie să fie succesive<br />
(neîntrerupte de zone fără rezonanţă) şi luate împreună să depăşească 12-13 cm. Este<br />
cazul arborilor pentru care zona A nu asigură 50% din lăţimea, aceasta realizându-se<br />
prin participarea zonei B. Pentru arbori din clasa ArII , indicatorii calitativi ai lemnului,<br />
stabiliţi de pe secţiunea transversală de la 1,3m, trebuie să prezinte următoarele valori:<br />
- lăţimea inelelor anuale să fie de max: 3 mm pt. vioară, 4mm pt. violă şi 5-7 mm<br />
pentru violoncel şi contrabas;<br />
- proporţia de lemn târziu nu trebuie să depăşească 39 - 43%. Se acceptă maxim 5-7<br />
inele cu valori care depăşesc pragul de 43%, dar nu cu mai mult de 55%;<br />
- diferenţa dintre două inele consecutive să nu depăşească 0.5 – 0,7 %. Se acceptă<br />
maxim 5-7 inele cu valori care depăşesc pragul de 0,7%, dar nu mai mult de 0,8mm;<br />
3. Clasa arborilor cu potenţial de rezonanţă (cu lemn de rezonanţă în<br />
devenire) (Apr). Această clasă de arbori cuprinde arborii de molid de rezonanţă cu<br />
diametre de peste 22cm, pentru care zonale A şi B, de pe raza secţiunii transversale de<br />
la 1,3m împreună reprezintă > 5cm, ceea ce evidenţiază un potenţial de formare în<br />
viitor a lemnului de rezonanţă. Din cercetările întreprinse reiese că arborii cu vârste de<br />
peste 160 de ani (diametre de peste 40-45 cm), dacă au o zonă cu lemn de rezonanţă de<br />
doar 5-8cm, nu pot fi incluşi în clasa arborilor cu potenţial de rezonanţă întrucât aceasta<br />
ar însemna că ei vor trebui conduşi până la vârste foarte mai (peste 180 de ani).<br />
Adoptarea unor cicluri de producţie foarte mari (peste 180 de ani) ar putea fi în<br />
defavoarea arborilor din clasele ArI şi ArII care la vârsta de 160 – 180 de ani au<br />
acumulat suficient lemn de rezonanţă pentru a se putea debita instrumente muzicale.<br />
Cercetările întreprinse în suprafeţele studiate au arătat că arborii din clasa Apr au<br />
diametre cuprinse între 22 şi 35cm şi vârste estimate între 110-150 de ani.<br />
Prin creşterea lor, aceşti arbori ar putea să producă lemn de rezonanţă astfel<br />
încât ulterior să poată fi destinaţi debitării de semifabricate pentru instrumente<br />
muzicale. Desigur că potenţialul pe care îl prezintă aceşti arbori în prezent, se poate sau<br />
nu concretiza în lemn de rezonanţă, în funcţie de rezistenţa arborilor la acţiunea<br />
diferiţilor factori limitativi, cum ar fi:<br />
- atacurile de boli şi dăunători;<br />
- eliminarea naturală, datorită concurenţei exercitate de arborii vecini;<br />
- rănirea arborilor cu potenţial din cauza: exploatărilor, căderilor de arbori<br />
bătrâni sau doborâţi de vânt, acţiunii unor mamifere etc.<br />
46
- manifestarea unor factori climatici vătămători: gerul, vântul, zăpezile<br />
abundente etc.<br />
Luând în calcul aceşti factori limitativi, facem afirmaţia că nu toţi arborii cu<br />
potenţial de rezonanţă vor fi pe viitor arbori de rezonanţă ci doar cei care vor rezista<br />
adversităţilor factorilor limitativi.<br />
4. Clasa arborilor fără rezonanţă (Afr), Cuprinde arbori de molid cu diametre<br />
de peste 22 cm, care nu corespund criteriilor morfologice de identificare pe picior a<br />
arborilor de molid de rezonanţă. La aceşti arbori zonele A şi B fie nu există pe<br />
secţiunea transversală de la 1,3m, fie însumează o lăţime mai mică de 5 cm. Tot în<br />
această clasă intră şi arborii cu vârste de peste 160 de ani (diametre de peste 40-45 cm)<br />
care au o zonă de rezonanţă de numai 5-8 cm. Aceştia din urmă au fost incluşi în clasa<br />
Afr deoarece până la vârstă propusă a fi fixată prin ciclu de producţie (160 – 180 de ani,<br />
după G. Zlei, 2007) nu vor putea să acumuleze lemn de rezonanţă astfel încât să<br />
permită debitarea de semifabricate pentru vioară.<br />
5. Clasa arborilor cu lemn de rezonanţă compromis criptogamic (Arc).<br />
Lemnul acestor arbori prezintă pe suprafeţe apreciabile coloraţii sau putregai, defecte<br />
neadmise la debitarea semifabricatelor de instrumente muzicale. Altfel spus, ambele<br />
probe de creştere extrase de la un arbore studiat au prezentat coloraţii şi/sau putregai în<br />
zonele cu rezonanţă (zona A şi/sau zona B ), ceea ce a făcut ca aceste zone să nu mai<br />
poată asigura lăţimea unui semifabricat uzual de vioară.<br />
6. Clasa arborilor cu lemn de rezonanţă parţial compromis (Arpc) (Arbori<br />
parţial valorificabili), pentru care examinarea probelor de creştere a evidenţiat prezenţa<br />
coloraţiilor şi/sau a putregaiului în apropiere de măduvă, adică în zona C, care nu<br />
limitează debitarea semifabricatelor. Tot în această clasă au fost incluşi şi arborii cu<br />
lemn de rezonanţă pentru care coloraţiile şi putregaiul apăreau în zonele cu rezonanţă<br />
(zona A şi zona B), însă numai la o probă de creştere din cele două extrase de la un<br />
arbore.<br />
Analiza acestor ultime două clase structurale este deosebit de importantă<br />
pentru alegerea judicioasă a momentului în care trebuie exploataţi arborii de molid de<br />
rezonanţă. Este cert că orice întârziere a momentului exploatării arborilor de molid de<br />
rezonanţă din aceste clase, duce la extinderea în arbore a coloraţiilor şi/sau<br />
putregaiului, în detrimentul volumului util de lemn de rezonanţă. Observaţiile arată că<br />
peste 50% din arborii incluşi în aceste clase de calitate structurală, au vârste de peste<br />
160 de ani. Această observaţie întăreşte ideea că arborii de molid de rezonanţă, pentru a<br />
nu se deprecia calitativ lemnul pe care îl conţin, nu trebuie ţinuţi pe picior mai mult de<br />
160 – 180 de ani.<br />
La definirea celor 6 clase de calitate structurală s-a ţinut cont de mai multe<br />
criterii:<br />
- lăţimea zonelor cu lemn de rezonanţă de pe raza secţiunii transversale, criteriu care a<br />
limitat încadrarea arborilor în clasele cu lemn de rezonanţă (ArI , ArII , Arc şi Arpc ), în<br />
clasa arborilor cu potenţial de rezonanţă (Apr), sau în clasa arborilor fără rezonanţă (Afr)<br />
- valorile indicatorilor de calitate ai lemnului de rezonanţă (lăţimea inelelor anuale,<br />
proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive);<br />
- vârsta arborilor, estimată la nivelul secţiunii transversale de la 1,3m. Vârsta a fost<br />
estimată cu ajutorul unei formule matematice, deoarece probele de creştere nu au atins<br />
măduva arborelui:<br />
V1,3 = npr + {(d1,3 – c)/2] – Lpr}/bC , unde:<br />
47
V1,3 - vârsta estimată arborelui în secţiunea diametrului de bază (vârsta estimată<br />
a arborelui la 1,3m înălţime);<br />
d1,3 - diametrul de bază al arborelui, măsurat cu coajă (mm);<br />
c – grosimea dublă a cojii (convenţional s-a folosit c = 15mm);<br />
Lpr – lungimea probei de creştere (mm), fără coajă (fig. 6.18.);<br />
bC – lăţimea medie a inelelor din zona C de calitate radială a probei de creştere;<br />
npr – numărul de inele anuale din proba de creştere.<br />
Ll<br />
Fig. 6.18. Elemente dimensionale pentru probele de creştere studiate: Lpr – lungimea probei de<br />
creştere extrase; Ll – lungimea lipsă a probei de creştere; r1,3 – raza arborelui la 1,3 m<br />
Vârsta a ajutat la încadrarea arborilor, după caz, în clasa structurală a arborilor cu<br />
potenţial de rezonanţă (Apr) sau în clasa structurală a arborilor fără rezonanţă (Afr);<br />
- diametrul de bază al arborelui; a fost folosit ca reper pentru încadrarea arborilor în<br />
clasa Apr sau în clasa Afr.<br />
- prezenţa putregaiului sau a coloraţiilor anormale pe probele de creştere, a influenţat<br />
încadrarea arborilor de molid de rezonanţă, după caz, în clasele structurale ale arborilor<br />
compromişi (Arc) sau parţial compromişi (Arpc).<br />
6.1.1.3.2. Observaţii cu privire la vârsta de exploatare a arborilor de molid<br />
cu lemn de rezonanţă<br />
În suprafaţa de probă principală cercetată (SII, din u.a.43B, U.P. VI Lăpuşna, O.S.<br />
Gurghiu) au fost analizaţi toţi arborii cu diametrul de bază de peste 20cm, extrăgânduse<br />
probe de creştere. După ce s-a determinat vârsta estimată în secţiunea transversală de<br />
la 1,3, pentru fiecare din arborii studiaţi s-a obţinut următoarea repartiţia pe clase de<br />
vârstă din (tab. 6.10.):<br />
Tabelul 6.10. Repartiţia claselor de vârstă ale arborilor eşantionaţi după<br />
numărul arborilor cu d1,3 > dminr<br />
Nr. crt. Vârsta estimată la 1,3m (ani) Nr. arbori Nr. arbori cu<br />
d1,3 > dminr<br />
1 200 6 6 100<br />
Total 50 34 68%<br />
Se observă din tabelul de mai sus că diametrul de bază minim al arborii de molid de<br />
rezonanţă (dminr = 38cm) este asigurat în proporţie de peste 50% la clasa de vârstă 160-<br />
180 de ani. Aceasta însemnă că după vârsta de 160 de ani majoritatea arborilor de<br />
r1,3<br />
Lpr<br />
%<br />
48
molid din suprafeţele studiate, vor avea diametre de peste 38 cm, adică vor putea fi<br />
exploatabili.<br />
Din cei 50 de arbori examinaţi în Lăpuşna, care aveau diametrele de peste 22 cm,<br />
un număr de 11 arbori prezentau vârsta de 140-160 de ani. N. Paşcovici (1973)<br />
consideră ca vârstă a exploatabilităţii la molidul de rezonanţă, vârsta de 150 de ani.<br />
Din dorinţa de a verifica dacă această vârstă se justifică pentru arborii din suprafaţa<br />
cercetată, am comparat diametrele arborilor din aceeaşi clasă de vârstă, cu valoarea<br />
diametrului de bază minim pentru arborii de molid de rezonanţă (dminr = 38cm) (tab.<br />
6.10.). Se observă din acest tabel că din cei 11 arbori de la clasa de vârstă 140-160 de<br />
ani, doar 5 arbori (45,5%) au un diametru de bază mai mare decât diametrului de bază<br />
minim pentru arborii de molid de rezonanţă (dminr = 38cm). Aceasta observaţie ne<br />
îndreptăţeşte să afirmăm că nu se justifică vârsta de 150 de ani ca vârstă a<br />
exploatabilităţii pentru arborii din suprafaţa cercetată, întrucât la această vârstă arborii<br />
nu ajung la diametrul minim pe care îl reclamă debitarea semifabricatelor de<br />
instrumente muzicale. Deşi numărul de arbori analizaţi nu este suficient pentru a trage<br />
o concluzie suficient de întemeiată din punct de vedere statistic, estimă totuşi că pentru<br />
arborii de molid de rezonanţă de la Lăpuşna nu se justifică cicluri de producţie mai mici<br />
de 160 de ani.<br />
Din tabelul 6.10. reiese că vârsta la care peste 70% din arborii examinaţi ating<br />
diametrul de bază de 38 cm, este de peste 160 de ani. Într-adevăr, la vârste de peste 200<br />
de ani, toţi arborii depăşesc diametrul de 38 cm, însă adoptarea unei vârste atât de mari<br />
pentru exploatabilitate, implică un mare risc, întrucât este foarte probabil că un număr<br />
mic da arbori ajung la această vârstă fără să fie periclitaţi de factori biotici (agenţi<br />
criptogamici, animale etc.) sau abiotici (vânt, zăpadă, ger etc.) care au implicaţii<br />
negative asupra calităţii lemnului. În mod similar, considerăm şi clasa de vârstă de 180-<br />
200 de ani.<br />
Având în vedere cele arătate mai sus, considerăm, pe baza cercetărilor noastre, că<br />
vârsta cea mai potrivită, fixată ca ciclu de producţie pentru arborii de molid de<br />
rezonanţă din munţii Gurghiului, este de 160-180 de ani. De remarcat că la această<br />
valoare a vârstei exploatabilităţii au ajuns şi alţi cercetători, însă de pe alte direcţii de<br />
cercetare (G. Zlei, 2007; V. Giurgiu, 1988) .<br />
Din cercetările întreprinse s-a concluzionat că există în teren arbori de molid de<br />
rezonanţă cu vârste de peste 180 de ani, majoritatea nefiind compromişi de existenţa în<br />
lemn a agenţilor patogeni, adică au lemnul foarte sănătos, lipsit de coloraţii şi putregai.<br />
De remarcat că au fost găsiţi şi arbori cu vârste de peste 200 de ani, (cel mai vârstnic<br />
arbore avea 290 de ani) la care examinarea probelor de creştere a evidenţiat că aceştia<br />
sunt lipsiţi de acţiunea agenţilor vătămători.<br />
6.1.1.3.3. Repartiţia pe clase de calitate structurală a arborilor eşantionaţi<br />
După stabilirea claselor de calitate structurală pentru toţi arborii din suprafaţa de<br />
probă de la care s-au extras probe de creştere (SII din u.a. 43B, U.P. VI Lăpuşna, O.S.<br />
Gurghiu), s-a obţinut următoarea repartiţie (tab. 6.12.):<br />
49
Tab. 6.12. Repartiţia arborilor eşantionaţi pe clasele de calitate structurală<br />
Clasa de calitate structurală Nr. de %<br />
număr indicativ arbori<br />
1 ArI 11 22<br />
2 ArII 16 32<br />
3 Apr 2 4<br />
4 Afr 10 20<br />
5 Arc 5 10<br />
6 Arpc 6 12<br />
TOTAL 50 100<br />
Este remarcabil faptul că arborii încadraţi în clasele de calitate 1 şi 2, din care se pot<br />
debita semifabricate de instrumente muzicale, participă în suprafaţa de probă studiată în<br />
proporţie de 54% din totalul arborilor examinaţi cu diametre de peste 22 cm, ceea ce<br />
depăşeşte cu mult proporţia arborilor cu lemn de rezonanţă amintită în literatura de<br />
specialitate. În general se consideră că molidul de rezonanţă se întâlneşte în proporţie<br />
de 1-2 % în arboretele din nordul Moldovei (N. Geambaşu, 1997; G. Zlei, 2007). Alţi<br />
autori afirmă că în munţii Gurghiului arborii cu lemn de rezonanţă existenţi în proporţie<br />
de 20-30% reprezintă o adevărată raritate (N. Paşcovici, 1945). Pentru a motiva<br />
proporţia ridicată la care au condus cercetările noastre, se cuvine să facem o precizare.<br />
Literatura de specialitate amintită a identificat aceşti arborii de molid de rezonanţă doar<br />
după caracterele morfologice stabilite de Paşcovici, 1945, nu şi după structura<br />
interioară a lemnului. Deoarece caracterele morfologice pe care le susţine Paşcovici,<br />
sunt foarte riguroase, arborii care le satisfac pe deplin sunt foarte rari. Astfel se explică<br />
proporţia mică a arborilor de molid de rezonanţă pe picior, pe care o aminteşte<br />
literatura de specialitate. Cercetările noastre scot în evidenţă aspecte noi referitoare<br />
caracterele morfologice, aspecte care se sprijină pe date legate de structura interioară a<br />
lemnului. nu doar de morfologia arborilor pe picior.<br />
Prin confruntarea claselor de calitate structurală cu descrierile morfologice pe care<br />
l-am consemnat în fişele arborilor inventariaţi, remarcăm că se întâlneşte lemn apt<br />
pentru semifabricate de instrumente muzicale şi la arborii de molid care morfologic nu<br />
se încadrează în toate caracterele amintite de N. Paşcovici, adică şi la arborii care<br />
prezintă coroană asimetrică, cu elagaj foarte bun doar pe jumătate din aria laterală a<br />
tulpinii, arbori consideraţi în trecut lipsiţi de rezonanţă.<br />
În tabelul 6.13. sintetizăm care sunt caracterele morfologice pe care trebuie să le<br />
prezinte arborii de molid de rezonanţă, după Paşcovici, 1945, comparativ cu caracterele<br />
morfologice pe care le prezintă arborii studiaţi de molid de rezonanţă, care au fost<br />
încadraţi, prin cercetările noastre, în clasele structurale 1(ArI) şi 2 (ArII).<br />
Caracterele morfologice amintite de ing. N. Paşcovici, 1930 apar, potrivit<br />
cercetărilor noastre, mai ales la arborii din clasa ArI, care include arborii cu lemnul cel<br />
mai valoros. Alegerea pentru semifabricatele de instrumente muzicale doar a arborilor<br />
care respectă cu stricteţe caracterele morfologice amintite de N. Paşcovici, ar însemna<br />
nerespectarea principiului valorificării superioare a lemnului, întrucât arborii de molid<br />
de rezonanţă cu coroana asimetrică şi cu elagaj bun doar pe jumătate din aria laterală a<br />
tulpinii, ar fi în mod eronat destinaţi altor sortimente lemnoase mai puţin valoroase<br />
(cum este de pildă cheresteaua), arbori la care, potrivit cercetărilor noastre se confirmă<br />
prezenţa lemnului de rezonanţă.<br />
50
Tab. 6.13. Sinteză comparativă a caracterelor morfologice ale arborilor de molid de rezonanţă<br />
Caracterele morfologice stabilite de<br />
Ing. N. Paşcovici, 1930<br />
- arbori bine elagaţi, fără noduri pe o lungime<br />
de 3-7 m;<br />
- arbori cu diametre de peste 40 cm;<br />
- arbori cu vârsta de peste 140 de ani;<br />
- trunchiul este drept, aproape cilindric, fără<br />
noduri;<br />
- arbori întotdeauna cu coroana simetrică, cu<br />
ramuri subţiri; „Molizii cu corona asimetrică de<br />
regulă sunt lătăuşi, prezintă inele neuniforme şi<br />
lemnul lor este pietros”;<br />
- arbori fără fibră răsucită, sau aceasta să nu<br />
depăşească 3-4 cm / m;<br />
- coaja molidului de rezonanţă este fină, cu<br />
solzi mici şi rotunjiţi.<br />
Caracterele morfologice pe care le prezintă<br />
arborii de molid la care structura interioară a<br />
lemnului atestă prezenţa lemnului de rezonanţă<br />
(cercetările noastre)<br />
- arbori cu elagaj natural foarte bun, fără<br />
noduri, până la înălţimi de 3-5 m, sau cu elagaj<br />
foarte bun şi fără noduri, însă doar pe jumătate din<br />
aria laterală a tulpinii, până 4-8m; cealaltă<br />
jumătate de arie laterală prezentând cioturi de la<br />
înălţimi mai mici de 3m;<br />
- arbori cu diametre de peste 38 cm;<br />
- arbori cu vârsta de peste 160 de ani;<br />
- arbori cu trunchiul drept, cilindric, puţin<br />
lăbărţat la bază;<br />
- arbori cu coroana simetrică dar şi asimetrică,<br />
cu ramuri subţiri (diametrul ramurilor la inserţia<br />
pe tulpină nu depăşeşte 5cm) şi cele de la bază<br />
aplecate în jos;<br />
- ritidomul molidului de rezonanţă este solzos,<br />
cu solzi mărunţi, de culoare cenuşie-brună,<br />
alungiţi, cu marginile răsfrânte în afară. La vârste<br />
înaintate (aprox. peste 80-100 de ani) apar plăci<br />
solzoase separate de crăpături longitudinale,<br />
aproape paralele cu axul tulpinii. Dacă arborii<br />
prezintă solzi mari, brun-roşcaţi, este un indiciu<br />
foarte bun că lemnul acestora are o structură<br />
neregulată, cu inele late şi deseori cu lemn de<br />
compresiune.<br />
- arbori din clasele I şi II Kraft, dar uneori<br />
chiar şi din clasa III Kraft;<br />
Rezultatele cercetărilor noastre impun formularea unor amendamente la caracterele<br />
morfologice ale arborilor de molid de rezonanţă, prevăzute în literatura de specialitate.<br />
Trebuie să precizăm că suntem departe de a contesta rezultatele cercetărilor<br />
realizate de ing. N. Paşcovici, a cărui aport la cunoaşterea molidului de rezonanţă din<br />
ţara noastră a fost unul colosal. Pentru a susţine amendamentele care trebuie aduse la<br />
caracterele morfologice stabilite de marele cercetător, facem următoarele precizări. Ing.<br />
N. Paşcovici a formulat caracterele morfologice ale molidului de rezonanţă în contextul<br />
economic existent în trecut, când ţara noastră nu avea o dezvoltată o industrie a<br />
instrumentelor muzicale. În acea vreme (anii ’30-’40), lemnul de molid de rezonanţă cu<br />
calităţi deosebite se găsea în proporţii apreciabile, şi era destinat exportului. Se înţelege<br />
că pentru acoperirea costurilor de transport fabricanţii străini, îndeosebi italieni (aşa<br />
cum precizează V.P. Vaida, 1958) preferau doar lemnul cu calităţi excepţionale, nefiind<br />
interesaţi de buştenii care puteau fi doar parţial valorificabili (aşa cum este cazul<br />
buştenilor proveniţi de la arborii elagaţi doar pe jumătate din aria laterală a tulpinii). În<br />
mod cert că aceste exigenţe ale fabricanţilor străini au stat la baza formulării<br />
caracterelor morfologice formulare de ing. N. Paşcovici.<br />
6.1.1.3.4. Interpretarea prelucrărilor statistice ale valorilor măsurate pentru<br />
indicatorii inelelor anuale. Interpretări de pe grafice.<br />
51
După delimitarea zonelor de calitate structurală de pe eşantioanele examinate<br />
(rondele şi probe de creştere) s-a trecut la stabilirea mai multor indicatori pentru fiecare<br />
zonă, după care valorile obţinute au fost prelucrate statistic cu programul STATISTICA<br />
2007. Principalii indicatori care au fost calculaţi pentru zonele de calitate structurală<br />
amintite au fost:<br />
- lăţimea zonei;<br />
- lăţimea medie a inelelor;<br />
- amplitudinea de variaţie a lăţimii inelelor;<br />
- proporţia medie a lemnului târziu;<br />
- amplitudinea de variaţie a proporţiei de lemn târziu a inelelor;<br />
- diferenţa medie dintre inelele consecutive;<br />
- amplitudinea de variaţie a diferenţei dintre inelele consecutive;<br />
- coeficientul de variaţie al lăţimii inelelor anuale;<br />
- coeficientul de variaţie al proporţiei de lemn târziu;<br />
- coeficientul de variaţie al diferenţei dintre inelele consecutive.<br />
Clasificarea arborilor eşantionaţi cu probe de creştere, pe clase de calitate<br />
structurală (clasele 1-6), a permis compararea indicatorilor de mai sus şi prelucrările<br />
statistice pentru fiecare din aceste clase de calitate structurală.<br />
Lăţimea zonelor de calitate radială C, B şi A<br />
Compararea lăţimilor zonelor A pentru toţi arborii eşantionaţi cu probe de creştere,<br />
aparţinând u.a. 43 B, s-a făcut prin împărţirea zonei A de calitate în clase de mărimi de<br />
câte 20 mm (fig. 6.19.).<br />
Fig. 6.19. Histograma mărimii zonei A de calitate,<br />
pentru arborii din u.a 43 B, eşantionaţi<br />
cu probe de creştere.<br />
Se observă din fig. 6.19.<br />
că cei mai mulţi arbori,<br />
dintre cei eşantionaţi cu<br />
probe de creştere, se află la<br />
clasele de mărime ale zonei<br />
A cu valorile de 40-60mm<br />
(14 arbori, adică 29%), şi<br />
80-100mm (14 arbori, adică<br />
29%). Arborii pentru care<br />
lăţimea zonei A de pe raza<br />
secţiunii transversale<br />
depăşeşte valoarea de<br />
120mm (lăţimea minimă pentru<br />
un semifabricat uzual de vioară,<br />
mărimea 4/4), reprezintă 16% din<br />
arborii eşantionaţi. Aceasta înseamnă că pentru 16% din arborii eşantionaţi cu probe de<br />
creştere, se pot debita semifabricate de instrumente muzicale a căror lăţime (de<br />
120mm) să fie asigurată doar de zona cu proprietăţile de rezonanţă cele mai bune, zona<br />
A, fără participarea zonei intermediare B. Astfel, 16% din arborii eşantionaţi vor<br />
permite obţinerea de semifabricate de instrumente muzicale din clasele de calitate<br />
superioare (clasaI, pentru viori Maestro şi clasa a II-a, pentru viori Profesional).<br />
În fig. 6.20. se prezintă histogramele lăţimii zonelor A de calitate pentru arborii<br />
eşantionaţi cu probe de creştere, diferenţiat pentru fiecare clasă de calitate structurală<br />
52
ogra<br />
din<br />
Fig. 6.20. Histogramele mărimii zonei A de calitate, pentru arborii eşantionaţi<br />
cu probe de creştere, prezentate diferenţiat pe clase de calitate structurală<br />
Hist<br />
ma<br />
fig.<br />
6.21. arată că arborii eşantionaţi se distribuie pe clasele de mărimi ale zonei B,<br />
aproximativ după distribuţia teoretică β.<br />
Fig. 6.21. Distribuţia arborilor eşantionaţi cu probe de creştere din u.a 43 B, pe clase<br />
de mărime ale zonei B de calitate. Ajustarea distribuţiei după curba teoretică β.<br />
Din examinarea fig. 6.21., remarcăm că majoritatea arborilor eşantionaţi<br />
prezintă o lăţime a zonei B de calitate radială mai mică de 60mm. Aceasta arată că<br />
ponderea zonei B de calitate la asigurarea lăţimii zonei apte pentru rezonanţă, este în<br />
general mai mică de 50%, pentru majoritatea arborilor lăţimea aptă pentru rezonanţă,<br />
asigurându-se din zona A. Prin aplicarea testului hi pătrat, pentru o probabilitate de<br />
transgresiune de 0,53 s-a verificat calitatea ajustării distribuţiei experimentale a<br />
arborilor pe clasele de mărime ale zonei B, după distribuţia beta (β), rezultatul fiind<br />
unul semnificativ.<br />
53
Lăţimea inelelor din zonele de calitate C, B şi A<br />
În fig. 6.23. se prezintă distribuţia probelor de creştere analizate, pe clase de mărimi<br />
ale lăţimii inelelor anuale şi pe zone de calitate structurală. Se observă că pentru zona<br />
de calitate A, există cea mai mare frecvenţă a claselor mici de mărime a lăţimii inelelor<br />
anuale (cele mai mici lăţimi de inele anuale sunt grupate în zona A). Zonei B de calitate<br />
îi revin de regulă clase mijlocii de mărime a lăţimii inelelor anuale (zona B are lăţimile<br />
inelelor anuale mai mari ca în zona A şi mai mici ca în zona C). Zonei de calitate C îi<br />
corespund cele mai mari clase de mărimi ale inelelor anuale (Zona C are cele mai late<br />
inele dintre toate zonele de calitate radială). În acelaşi timp, remarcăm că lăţimile<br />
inelelor anuale ale zonei A de calitate, pentru arborii eşantionaţi cu probe de creştere,<br />
sunt repartizate doar la 3 clase de mărime, aceasta sugerând o omogenitate strânsă.<br />
Omogenitate lăţimilor inelelor anuale pentru zona B este mai mică, întrucât acestea<br />
sunt repartizate în 4 clase de mărimi.<br />
Fig. 6.23. Distribuţia probelor de creştere analizate, pe clase<br />
de mărimi ale lăţimii inelelor anuale şi pe zone de calitate structurală<br />
Coeficienţii de variaţie ai lăţimii inelelor anuale din zona C de calitate structurală<br />
Se cunoaşte din literatura de specialitate că zona C de creştere radială a lemnului de<br />
rezonanţă este lipsită de proprietăţi acustice şi are inele variate ca lăţime (E.Beldeanu,<br />
2008). Considerând lăţimea medie a inelelor anuale din zona C de calitate structurală,<br />
pentru toţi arborii eşantionaţi, am vrut să verificăm gradul de variabilitate al acestora<br />
prin intermediul coeficienţilor de variaţie. Rezultatele obţinute l-am sintetizat grafic în<br />
fig. 6.24. Se observă din această figură că pentru majoritatea arborilor (histograma<br />
colorată cu albastru), lăţimea medie a inelelor anuale din zona C este de peste 2mm.<br />
Pentru fabricarea viorilor, lăţimea inelelor anuale de regulă trebuie să fie sub 2mm.<br />
Uneori însă (la viorile de calitate inferioară) se acceptă si valori mai mari (2-3mm).<br />
Aceasta ar însemna aparent că zona C de calitate structurală ar putea avea destinaţie<br />
acustică în capacele viorilor de calitate inferioară. Totuşi, aşa cum s-a mai precizat, la<br />
aprecierea calităţii acustice a lemnului nu interesează doar lăţimea inelelor anuale ci şi<br />
alţi indicatori (proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive), ai căror<br />
valori, pentru zona C, sunt nefavorabile rezonanţei.<br />
54
Fig. 6. 24. Valorile lăţimilor medii ale inelelor anuale din zona C de calitate structurală, în<br />
raport cu coeficienţii de variaţie ai acestora, pentru arborii eşantionaţi cu rondele din u.a. 43 B<br />
Majoritatea coeficienţilor de variaţie calculaţi pentru şirurile statistice ale lăţimilor<br />
inelelor anuale la arborii eşantionaţi, înregistrează valori de 20-35%, ceea ce arată o<br />
variabilitate moderată a lăţimilor medii a inelelor anuale din zona C a arborilor<br />
eşantionaţi.<br />
Proporţia medie a lemnului târziu din zona A de calitate structurală<br />
Reprezentarea grafică a proporţiei medii de lemn târziu din zona A, ‚ în funcţie de<br />
lăţimile zonei A de calitate structurală, pentru arborii eşantionaţi cu probe de creştere<br />
din u.a 43B (fig. 6.25.), poate fi ajustată printr-o ecuaţie de regresie foarte<br />
semnificativă (r = - 0.505***). Conform acestei ecuaţii, se observă că pe măsură ce<br />
lăţimea zonei A de calitate structurală creşte, scade proporţia lemnului târziu din<br />
lăţimea inelelor anuale. Altfel spus, potrivit ecuaţiei de regresie stabilite, cu cât lăţimea<br />
zonei A de calitate structurală este mai mare, cu atât se asigură mai bine criteriul<br />
calitativ care se referă la proporţia cât mai scăzută a lemnului târziu. Aşa se explică de<br />
ce semifabricatele a căror lăţime este asigurată doar prin zona A de calitate, sunt cele<br />
mai valoroase. Fig. 6.25.<br />
55
6.1.1.3.4.1. Studiu de sinteză pentru indicatorii calitativi ai lemnului de molid<br />
de rezonanţă, analizaţi pe rondele<br />
Studiul acestor indicatori pentru arborii doborâţi de molid de rezonanţă din<br />
suprafaţa de probă SI din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel, s-a făcut prin<br />
examinarea rondelelor de la 1,3m. Exprimarea indicatorilor calitativi ai inelelor anuale<br />
s-a făcut prin calculul mediilor valorilor obţinute pentru cele 4 direcţii cardinale ale<br />
unei rondele (N;E;S;V)<br />
Lăţimea inelelor anuale de pe semifabricatele de instrumente muzicale reprezintă<br />
primul criteriu care se ia în calcul la sortarea acestora în cele patru clase de calitate<br />
amintite. Cu cât această valoare este mai mică şi în jur de 1mm, cu atât lemnul de<br />
rezonanţă este mai valoros. De obicei se preferă lăţimi ale inelelor anuale de 1-2mm<br />
pentru vioară şi violă, 2-3mm pentru violoncel şi 4-5mm pentru contrabas. Cu cât<br />
lăţimea inelelor anuale este mai mică sunetul produs în corpul vioarei este mai înalt.<br />
Inelele cu lăţimi mari determină tonuri joase.<br />
Prin cumularea lăţimilor medii aferente inelelor anuale ale unei rondele urmată de<br />
reprezentarea grafică a lor, s-a obţinut curba de dezvoltare radială a arborelui respectiv.<br />
În fig. 6.30. se prezintă curbele de dezvoltare radială pentru toţi cei 12 arbori de molid<br />
de rezonanţă eşantionaţi cu rondele.<br />
Fig. 6. 30. Curbele de dezvoltare radială pentru 12 arbori de molid de rezonanţă, eşantionaţi<br />
cu rondele<br />
Interpretând graficul de mai sus, constatăm că în afară de arborii 6 şi 9, există o<br />
tendinţă aproape liniară a valorilor lăţimilor cumulate, ceea ce evidenţiază diferenţele<br />
mici între lăţimea inelelor anuale consecutive.<br />
Dinamica diferită a curbelor de dezvoltare pentru arborii 6 şi 9 sugerează prezenţa<br />
unor modele diferite de creştere radială, modele care evidenţiază existenţa unei<br />
variabilităţi a creşterii radiale a ecotipului molid de rezonanţă. Aşadar, arborii 6 şi 9<br />
sunt cazuri particulare pentru care s-au definit modele diferite de creştere radială.<br />
Pentru cei 12 arbori din u.a 111B, doborâţi şi eşantionaţi cu rondele, s-au întocmit<br />
grafice de variaţie radială a lăţimii medii pe circumferinţă pentru inelele anuale. Aceste<br />
56
grafice, aşa cum s-a mai arătat au folosit la delimitarea zonelor de calitate radială C,B şi<br />
A. În figura 6.31. se prezintă coroborat toate aceste grafice, alături de media tuturor<br />
variaţiilor reprezentată cu culoare roşie îngroşată.<br />
Delimitarea zonelor de calitate radială, după valorile mediei tuturor variaţiilor,<br />
evidenţiază modelul general de variaţie radială al lăţimilor inelelor anuale pentru<br />
molidul de rezonanţă din Munţii Gurghiului. , cu succesiunea zonelor de calitate<br />
radială: C-B-A.<br />
Fig. 6.31. Variaţia radială a lăţimii medii pe circumferinţă, pentru inelele anuale, şi<br />
delimitarea zonelor de calitate radială C,B şi A, după graficul valorilor medii ale<br />
tuturor variaţiilor, la arborii de molid de rezonanţă eşantionaţi cu rondele.<br />
Analiza acestui model general duce la formularea unor concluzii în ceea ce priveşte<br />
lemnul de molid de rezonanţă din Munţii Gurghiului, care uneori se pare că nu<br />
corespund cu afirmaţiile altor cercetători:<br />
- în general, lemnul de molid de rezonanţă începe să se formeze de la vârsta de 30<br />
de ani şi uneori chiar mai repede (nu de la 45-60 de ani cum apreciază unii cercetători<br />
(V.Grapini, 1968; P. Ştefănescu, 1964);<br />
- pentru majoritatea arborilor de molid de rezonanţă, zona B de calitate radială<br />
însumează circa 50 de ani;<br />
- abia la o vârstă în jur de 80 de ani, pentru majoritatea arborilor de molid de<br />
rezonanţă începe formarea zonei celei mai valoroase din punct de vedere al rezonanţei<br />
(Zona A de calitate structurală);<br />
- pentru ca majoritatea arborilor de molid de rezonanţă să prezinte o zonă A de<br />
calitate structurală bine reprezentată pe secţiunea transversală a buştenilor, este<br />
necesară conducerea acestor arbori până la vârste înaintate. Din acest motiv,<br />
considerăm justificată o vârstă a exploatabilităţii de peste 160 de ani şi un diametru ţel<br />
de peste 40 de cm.<br />
57
Prin ajustarea polinomială a variaţiilor radiale ale lăţimilor medii pe circumferinţă<br />
pentru inelele anuale ale arborilor de molid de rezonanţă, din fig. 6.31., se obţin<br />
graficele din fig. 6.32.<br />
Fig. 6.32. Ajustarea polinomială a variaţiilor radiale ale lăţimilor medii pe circumferinţă<br />
pentru inelele anuale ale arborilor de molid de rezonanţă<br />
Ajustarea polinomială evidenţiază o particularitate interesantă: pentru ultimele circa<br />
20-25 de inele anuale de la majoritatea arborilor, se remarcă o activare a creşterilor<br />
radiale, activare ce este surprinsă şi de media ajustărilor polinomiale (graficul<br />
reprezentat cu culoare roşie îngroşată). Activarea creşterilor din ultimii ani are<br />
repercusiuni negative asupra calităţii semifabricatelor de instrumente muzicale, întrucât<br />
tocmai ultimele inele anuale (care ar trebui să fie înguste) ajung în capacul viorii în<br />
porţiunea care vibrează cel mai puternic (mijlocul instrumentului).<br />
În fig. 6.33. se prezintă separat graficul mediei ajustărilor polinomiale ale variaţilor<br />
radiale ale lăţimii inelelor anuale de la 1,3m, fiind precizată şi ecuaţia curbei de<br />
ajustare.<br />
Căutarea explicaţiei pentru activarea creşterilor radiale din ultimii ani, ne trimite la<br />
condiţiile pe care l-au avut arborii de molid de rezonanţă pe picior şi la intervenţiile<br />
silvo-tehnice aplicate în ultimii ani. Din amenajamentul Ocolului Silvic Fâncel (***,<br />
2000a), am constatat că în urmă cu 30 de ani (începând din 1980), unitatea amenajistică<br />
111B, în care s-au dezvoltat arborii eşantionaţi cu rondele, a fost prevăzută a fi parcursă<br />
cu tăieri progresive. Ultima tăiere (tăierea de racordare) s-a executat în iarna anului<br />
2007- primăvara anului 2008.<br />
Posibil ca deschiderea, lărgirea şi luminarea ochiurilor caracteristice tratamentului<br />
regenerărilor progresive, aplicat pentru această u.a., să ducă la punerea destul de bruscă<br />
în lumină a arborilor de molid de rezonanţă rămaşi pe picior, ceea ce ar fi putut să<br />
determine activarea creşterilor din ultimii 20-25 de ani. Această constatare este<br />
deosebit de preţioasă pentru gospodărirea molidului de rezonanţă, întrucât arată<br />
nepotrivirea tratamentului regenerărilor progresive pentru arboretele de molid de<br />
58
2007).<br />
Fig. 6.33. Media ajustărilor polinomiale din fig. 901 sau<br />
Variaţia radială a lăţimii inelelor anuale de la 1,3m<br />
(medie pentru toate cele 12 rondele)<br />
rezonanţă. Tăierile de<br />
exploatare/regenerare ale<br />
acestui tratament duc la<br />
activarea creşterilor<br />
radiale ale arborilor<br />
rămaşi pe picior, activare<br />
care corespunde aproape<br />
fidel anilor din perioada<br />
de regenerare aleasă.<br />
Datorită observaţiilor<br />
de mai sus, apreciem că<br />
cel mai potrivit tratament<br />
pentru arboretele cu<br />
arbori de molid de<br />
rezonanţă este tratamentul<br />
codrului grădinărit,<br />
tratament recomandat şi de<br />
alţi cercetători (N.<br />
Geambaşu, 1995; G. Zlei,<br />
Diferenţa dintre două inele consecutive, are o mare influenţă pentru<br />
omogenitatea acustică a instrumentelor muzicale. Dacă diferenţa dintre inelele<br />
consecutive este foarte mare (peste 1 mm la majoritate inelelor), nu se creează condiţii<br />
omogene de propagare a sunetului în corpul viorii. Cele mai bune condiţii de<br />
omogenitate se obţin la diferenţe mai mici de 0,5-0,7mm. În fig. 6.35. este reprezentă<br />
grafic variaţia medie a tuturor rondelelor în ceea ce priveşte diferenţele medii pe<br />
circumferinţă între inelele consecutive, pentru toţi arborii eşantionaţi.<br />
Fig. 6.35. Variaţia radială a diferenţelor între inelele consecutive<br />
(media tuturor rondelelor de la 1,3m)<br />
Din această figură reiese că indicatorul calitativ al diferenţei dintre inelele<br />
consecutive are valori mai mici de 0,5mm, ceea ce atestă calitatea lemnului acestor<br />
59
arbori. Se remarcă că pentru primii circa 30 de ani, se înregistrează valori ceva mai<br />
mari ale acestui indice, ceea ce corespunde zonei C de calitate radială.<br />
6.1.1.4. Variabilitatea radială a calităţii structurale a lemnului de rezonanţă,<br />
cercetată pe direcţiile cardinale<br />
Cercetarea variabilităţii calităţii structurale a lemnului de rezonanţă pe cele patru<br />
direcţii cardinale de bază (N,S,E,V), s-a realizat pe 12 rondele extrase din arbori de<br />
molid de rezonanţă, de la înălţimea de 1,3m. Pentru fiecare rondelă, cercetarea<br />
variabilităţii calităţii structurale a lemnului pe direcţii cardinale, s-a făcut prin<br />
intermediul a doi indici calitativi ai lemnului de rezonanţă (proporţia de lemn târziu şi<br />
diferenţa dintre două inele consecutive). S-au utilizat două metode:<br />
a) Metoda grafică, a pornit de la întocmirea, pentru fiecare rondelă terieră, a unui<br />
număr de 8 grafice, după cum urmează:<br />
• 4 grafice referitoare la variaţia cu vârsta a proporţiei de lemn târziu,<br />
corespunzătoare celor 4 direcţii cardinale de bază: N;S;E;V (un grafic pentru<br />
fiecare direcţie) (fig. 6.38.);<br />
Proporţiei lemnului târziu (%)<br />
- direcţia Nord<br />
Proporţiei lemnului târziu (%)<br />
- direcţia Sud<br />
100<br />
90<br />
80<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
Vârsta în rondela de la 1,3m (ani)<br />
0<br />
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151<br />
Vârsta în rondela de la 1,3m (ani)<br />
0<br />
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151<br />
Fig. 6.38. Variaţia cu vârsta a proporţiei de lemn târziu din inelele anuale, pentru direcţiile<br />
cardinale ale rondelei de la 1,3m aparţinând arborelui 1 de molid de rezonanţă<br />
• 4 grafice referitoare la variaţia cu vârsta a diferenţei dintre inelele<br />
consecutive, corespunzătoare celor 4 direcţii cardinale de bază: N;S;E;V (un<br />
grafic pentru fiecare direcţie) (fig. 6.39.);<br />
Prin interpretarea graficelor, pentru fiecare rondelă analizată au rezultat două<br />
clasamente ale calităţii lemnului pe direcţiile cardinale: un clasament în funcţie de<br />
proporţia de lemn târziu şi un clasament în funcţie de diferenţa dintre inelele<br />
consecutive. Direcţia cardinală cu cele mai scăzute valori ale proporţiei de lemn târziu<br />
din zonele A şi B a fost clasată pe locul I, iar cea cu proporţia de lemn târziu cea mai<br />
ridicată, a fost clasată pe locul IV. În mod similar, direcţia cardinală cu cele mai mici<br />
Proporţiei lemnului târziu (%)<br />
- direcţia Est<br />
Proporţiei lemnului târziu (%)<br />
- direcţia Vest<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
Vârsta în rondela de la 1,3m (ani)<br />
0<br />
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151<br />
Vârsta în rondele de la 1,3m (ani)<br />
60
valori ale diferenţelor dintre inelele consecutive, a fost clasată locul I, iar cea cu<br />
valorile cele mai mari, a fost clasată pe locul IV.<br />
Diferenţa între inelele<br />
consecutive (mm) - direcţia Nord<br />
Diferenţa între inelele<br />
consecutive (mm) - direcţia Sud<br />
2<br />
1,8<br />
1,6<br />
1,4<br />
1,2<br />
1<br />
0,8<br />
0,6<br />
0,4<br />
0,2<br />
0<br />
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151<br />
2<br />
1,8<br />
1,6<br />
1,4<br />
1,2<br />
1<br />
0,8<br />
0,6<br />
0,4<br />
0,2<br />
Vârsta în rondele da la 1,3m (ani)<br />
0<br />
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151<br />
Vârsta în rondela de la 1,3m (ani)<br />
0<br />
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151<br />
Fig. 6.39. Variaţia cu vârsta a diferenţei dintre inelele anuale consecutive, pentru direcţiile<br />
cardinale ale rondelei de la 1,3m aparţinând arborelui 1 de molid de rezonanţă<br />
La final, considerându-se că cei doi indici calitativi ai inelelor anuale (proporţia de<br />
lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive) contribuie în egală măsură la<br />
valoarea acustică a semifabricatelor de instrumente muzicale, numărul de apariţii pe<br />
locul I la o direcţii cardinală pentru proporţia de lemn târziu, a fost însumat cu numărul<br />
de apariţii pe locul I la aceleiaşi direcţie cardinale pentru diferenţa dintre inelele<br />
consecutive. Clasamentul final obţinut este prezentat este prezentat în tab. 6.41.<br />
Tabelul 6.41. Clasamentul calităţii structurale a lemnului de molid de rezonanţă pe direcţii<br />
cardinale, pentru rondelele examinate (obţinut prin metoda grafică)<br />
Indicele de Direcţia<br />
Număr de Punctaj general al<br />
calitate structurală cardinală<br />
apariţii pe locul I apariţiilor pe locul I de calitate<br />
de calitate (Clasament final)<br />
Proporţia de Nord 1<br />
lemn târziu<br />
Sud 4<br />
Diferenţa<br />
dintre inelele<br />
Est<br />
Vest<br />
Nord<br />
Sud<br />
4<br />
3<br />
2<br />
1<br />
Nord = 3 apariţii (Locul IV)<br />
Sud = 5 apariţii (Locul III)<br />
Est = 9 apariţii (Locul I)<br />
Vest = 6 apariţii (Locul II)<br />
consecutive<br />
Est 5<br />
Vest 3<br />
Conform tab. 6.41., lemnul cel mai valoros, în cazul arboretului studiat, se<br />
întâlneşte cel mai frecvent pe direcţia E, după care urmează direcţiile V şi S, cel mai<br />
puţin valoros (cu proporţia mai mare de lemn târziu şi cu o mai mare diferenţă între<br />
ielele consecutive) întâlnindu-se pe direcţia N. Trebuie însă să precizăm că această<br />
Diferenţa între inelele<br />
consecutive (mm) - direcţia Est<br />
Diferenţa între inelele<br />
consecutive (mm) - direcţia Vest<br />
1,4<br />
1,2<br />
1<br />
0,8<br />
0,6<br />
0,4<br />
0,2<br />
2<br />
1,8<br />
1,6<br />
1,4<br />
1,2<br />
1<br />
0,8<br />
0,6<br />
0,4<br />
0,2<br />
Vârsta în rondela de la 1,3m (ani)<br />
0<br />
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151<br />
Vârsta în rondela de la 1,3m (ani)<br />
61
situaţie nu reprezintă o regulă universal valabilă, ci doar o medie a examinărilor<br />
realizate. Potrivit cercetărilor noastre, afirmăm că cel mai bun lemn de rezonanţă nu se<br />
întâlneşte mai ales pe direcţia sud, aşa cum precizează unii autori (W. Kolneder, 1998),<br />
ci pe direcţiile E şi V;<br />
b) Metoda numerică (metoda valorilor medii ale indicilor inelelor anuale,<br />
calculate pentru fiecare direcţie cardinală), s-a aplicat ulterior pentru a se înlătura<br />
subiectivismul la interpretarea graficelor de variaţie cu vârsta a indicilor inelelor anuale<br />
(proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive). Metoda constă în<br />
calculul mediilor indicilor inelelor anuale, pentru fiecare direcţie cardinală a unei<br />
rondele (tab. 6.42.).<br />
Tabelul 6.42. Valorile medii ale indicilor inelelor anuale pe direcţiile cardinale ale rondelelor<br />
examinate<br />
Indicii inelelor anuale<br />
Rondela de la Proporţia medie de lemn târziu<br />
Diferenţa medie între inelele<br />
1,3m a<br />
(%)<br />
consecutive (mm)<br />
arborelui… Nord Est Sud Vest Nord Est Sud Vest<br />
1 23,38 22,77 31,29 21,13 0,17 0,23 0,26 0,21<br />
2 22,56 26,54 19,47 23,75 0,25 0,20 0,20 0,18<br />
3 22,96 22,25 25,24 24,12 0,22 0,21 0,17 0,21<br />
4 24,75 30,13 21,22 28,56 0,24 0,21 0,18 0,20<br />
5 28,60 30,13 26,22 29,21 0,22 0,21 0,20 0,23<br />
6 25,38 25,36 31,06 27,92 0,16 0,15 0,15 0,14<br />
7 19,83 26,57 25,93 20,01 0,21 0,20 0,25 0,25<br />
8 23,43 20,49 18,3 19,63 0,22 0,20 0,21 0,20<br />
9 20,06 18,96 21,32 24,76 0,18 0.20 0,17 0,16<br />
10 21,09 16,48 22,09 18,41 0,21 0,21 0,22 0,21<br />
11 21,17 19,11 19,44 20,79 0,19 0,18 0,19 0,20<br />
12 21,30 21,72 22,83 21,55 0,21 0,16 0,17 0,24<br />
Valori medii 23,45<br />
9 23,376 23,701 23,320 0,207 0,196 0,198 0,203<br />
Se remarcă din tabelul de mai sus că valorile medii ale indicilor inelelor anuale<br />
pentru toţi arborii analizaţi diferă foarte puţin între ele, ceea ce sugerează un grad înalt<br />
de omogenitate între direcţiile cardinale ale rondelelor de la 1,3m.<br />
Mediile valorilor din tabelul de mai sus, pentru fiecare direcţie cardinală pot fi<br />
folosite la stabilirea a două clasamente ale calităţii structurale a lemnului de rezonanţă,<br />
pe direcţiile cardinale: un clasament în funcţie de proporţia medie de lemn târziu şi un<br />
clasament în funcţie de diferenţa medie dintre inelele consecutive.<br />
Dacă vom considera că cei doi indici calitativi ai lemnului de molid de rezonanţă<br />
(diferenţa medie dintre inelele consecutive şi proporţia medie de lemn târziu) participă<br />
în egală măsură la exprimarea calităţii structurale a lemnului de molid de rezonanţă, şi<br />
prin metoda numerică se poate ajunge la un clasament final (tab. 6.45.):<br />
Tab. 6.45. Clasamentul final al calităţii structurale a lemnului<br />
de molid de rezonanţă, analizat pe direcţii cardinale, obţinut prin metoda numerică<br />
Direcţia cardinală Locul<br />
Nord IV<br />
Sud III<br />
Est II<br />
62
Vest I<br />
Dacă analizăm cele două clasamente finale ale calităţii structurala a lemnului de<br />
molid de rezonanţă pe direcţii cardinale, obţinute prin cele două metode: metoda<br />
grafică şi metoda numerică (tab), se remarcă acelaşi rezultat: lemnul de molid de<br />
rezonanţă cu cea mai bună structură din punct de vedere al indicilor inelelor anuale<br />
(proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive), se obţine de pe<br />
direcţiile cardinale est şi vest.<br />
6.1.2.1. Distribuţia axială a calităţii structurale pentru lemnul de molid de<br />
rezonanţă<br />
Cercetarea distribuţiei axiale (cu depărtarea de sol) a calităţii structurale pentru<br />
lemnul de molid de rezonanţă a pornit de la determinarea unor caracteristici pentru<br />
fiecare rondelă a arborilor de molid de rezonanţă eşantionaţi (10 arbori de molid de<br />
rezonanţă proveniţi din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel):<br />
a) determinarea numărului de inele anuale din fiecare zonă de calitate radială;<br />
b) determinarea lăţimii fiecărei zone de calitate radială;<br />
c) calculul valorilor medii ale indicilor inelelor anuale pentru fiecare zonă de<br />
calitate radială în parte:<br />
- lăţimea medie a inelelor anuale din zona respectivă;<br />
- diferenţa medie dintre inelele consecutive pentru zona respectivă;<br />
- proporţia medie de lemn târziu pentru zona respectivă;<br />
- calculul neregularităţii între inelele consecutive, cu ajutorul formulei :<br />
max ( bi<br />
; bi<br />
+ 1 ) − min ( bi<br />
; bi+<br />
1 )<br />
Ng<br />
( )<br />
[ 0<br />
i;<br />
i+<br />
1 =<br />
x100<br />
0]<br />
bi<br />
+ bi<br />
+ 1<br />
2<br />
, în care:<br />
- Ng i; i+1 – neregularitatea între două inele consecutive;<br />
- bi – lăţimea inelului i;<br />
- bi+1 - lăţimea inelului următor i+1;<br />
Pornind de la valorile obţinute pentru aceste caracteristici, au fost formulate<br />
următoarele concluzii:<br />
- pentru toţi arborii examinaţi, odată cu depărtarea de la secţiunea de 1,3m, dacă<br />
zona de lemn de rezonanţă acoperă pe rază, lăţimea unui semifabricat (120mm), nu se<br />
remarcă modificarea clasei de calitate structurală a arborelui. Altfel spus, calitatea<br />
structurală se păstrează odată cu depărtarea de la secţiunea de bază. Observaţia este de<br />
o remarcabilă valoare, întrucât arată că lemnul arborilor de molid de rezonanţă poate fi<br />
evaluat structural foarte precis doar prin informaţii provenite de la înălţimea de 1,3m;<br />
- de la o anumită înălţime a arborelui, rondele sunt clasate în clasa a 4-a de<br />
rezonanţă, însă nu din cauza valorilor necorespunzătoare ale indicilor calitativi ai<br />
lemnului de rezonanţă, ci datorită faptului că lăţimea însumată a zonelor radiale cu<br />
lemn de rezonanţă (zonele B şi A ) nu acopere lăţimea unui semifabricat de vioară de<br />
mărimea uzuală 4/4;<br />
- lăţimea zonei cu lemn de rezonanţă (suma lăţimilor zonelor A, B şi B’) poate<br />
depăşi 120mm şi la înălţimi de 11,3 şi chiar 17,3m. Aceasta înseamnă că, în limita<br />
nodurilor sau a altor defecte, se pot obţine semifabricate de vioară chiar şi din buştenii<br />
ai căror capăt subţire se află la 11,3 şi chiar 17,3m, pe înălţimea arborelui. Această<br />
63
observaţie are o deosebită importanţă practică, evidenţiind că există posibilitatea de a fi<br />
folosit şi lemnul de la înălţimi de peste 7m (înălţime considerată de unii cercetători (N.<br />
Paşcovici, 1930) ca înălţime limită pentru obţinerea de instrumente muzicale);<br />
- lăţimea zonei A de calitate radială, pentru majoritatea arborilor examinaţi,<br />
înregistrează o descreştere şi o variabilitate axială scăzută până la înălţimea de 5,3 - 7,3<br />
m a arborelui, după care înregistrează o scădere accentuată (fig. 6.44.).<br />
- lăţimea zonei C pe<br />
Lăţimea zonei A de calitate radială (mm)<br />
160<br />
140<br />
120<br />
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
1,3<br />
3,3<br />
5,3<br />
7,3<br />
9,3<br />
11,3<br />
13,3<br />
15,3<br />
17,3<br />
19,3<br />
21,3<br />
Arb.1.<br />
rază, pentru rondelele<br />
examinate, variază între<br />
8,26mm şi 75, 26mm,<br />
media fiind de<br />
33,39mm. Aceasta arară<br />
că diametrul porţiunii<br />
centrale inapte pentru<br />
rezonanţă, la buştenii de<br />
molid de rezonanţă, este<br />
cuprins între 1,65cm şi<br />
15,5cm<br />
6.1.2.3. Prelucrări statistice pentru cercetarea variabilităţii mărimii indicilor<br />
inelelor anuale cu depărtarea de sol<br />
Folosind programul STATISTICA 2007 a fost analizată variabilitatea mărimii<br />
indicilor inelelor anuale pentru toate rondelele extrase de la cei 10 arbori de molid de<br />
rezonanţă identificaţi în teren după criterii morfologice, proveniţi din suprafaţa de<br />
probă a u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel. În total au fost analizate 63 de rondele<br />
prelevate din aceşti arbori de la înălţimi din 2 în 2 m. (6.50).<br />
Din tab. 6.50. pot fi desprinse următoarele concluzii:<br />
- valorile mici ale coeficienţilor de variaţie pentru toţi indicii calitativi arată<br />
omogenitatea structurală ridicată pentru rondelele analizate:<br />
- omogenitatea indicilor calitativi sugerează că alegerea celor 10 arbori de molid ca<br />
arbori cu rezonanţă s-a făcut după criterii justificate din punct de vedere statistic. Altfel<br />
spus, criteriile morfologice folosite la identificarea arborilor de molid de rezonanţă se<br />
dovedesc a fi valide;<br />
- proporţia medie de lemn târziu, lungimea razei şi Neregularitatea între inelele<br />
consecutive, pentru rondelele analizate se distribuie după legea normală, confirmată<br />
prin testul statistic w (Shapiro-Wilks);<br />
Arb.8.<br />
Arb.4.<br />
Arb.1.<br />
Arb.2.<br />
Arb.3.<br />
Arb.4.<br />
Arb.5.<br />
Arb.6.<br />
Arb.8.<br />
Arb.9.<br />
Arb.10.<br />
Fig. 6.44. Variaţia axială a lăţimii zonei A de calitate radială, pentru arborii eşantionaţi cu rondele<br />
64
Variabilitatea indicilor calitativi ai inelelor anuale, a fost analizată statistic şi separat, pe rondele prelevate de la aceeaşi înălţime pe<br />
tulpina arborelui, obţinându-se indicatorii statistici ai variabilităţii acestor indici cu depărtarea de sol. Valorile acestora au dus la<br />
următoarele concluzii:<br />
- odată cu depărtarea de la secţiunea de 1,3m, omogenitatea inelelor anuale creşte, diferenţele între inele cu privire la lăţime şi<br />
proporţia de lemn târziu, micşorându-se. Această concluzie are o foarte mare importanţă din punct de vedere practic întrucât sugerează<br />
posibilitatea utilizării pentru semifabricate a lemnului de la înălţimi mari de la sol.<br />
- cel mai mari valori ale coeficienţilor de variaţie au fost înregistrate pentru inelele anuale ale rondelelor provenite de la 1,3m, ceea<br />
ce arată că în ceea ce priveşte inelele anuale, lemnul de la baza trunchiului este mai puţin omogen decât cel de la înălţimi mai mari;<br />
- până la înălţimea analizată statistic de 17,3m, valorile medii ale indicilor inelelor anuale sunt foarte apropiate, indiferent de nivelul<br />
pe care se află poziţionate rondelele. Lăţimea medie a inelelor anuale are valorile cele mai apropiate, fiind cuprinsă între 1,27 şi 1,34cm.<br />
Proporţia medie de lemn târziu variază între 21,07 şi 25,16%, diferenţa medie dintre inelele consecutive variază între 0,16 şi 0,24mm, iar<br />
neregularitatea între inele consecutive ia valori între 12,64% şi 14,78%. Potrivit acestei observaţii, odată cu depărtarea de sol (până la<br />
înălţimea analizată de 17,3m) nu există diferenţe majore între indicii calitativi ai inelelor anuale, ceea ce întăreşte ideea folosirii<br />
lemnului de la diferite înălţimi ale trunchiului pentru semifabricatele de instrumente muzicale.<br />
65
Din acest motiv, se pare că utilizarea lemnului de la diferite înălţimi de pe tulpina<br />
arborelui nu este limitată decât de prezenţa defectelor (mai ales nodurile) şi diametrul<br />
arborelui la înălţimea respectivă (diametru care trebuie să depăşească dublul lăţimii<br />
semifabricatelor). În fig. 6.45 şi fig. 6.46 sunt prezentate graficele amplitudinii axiale<br />
pentru lăţimea medie a inelelor anuale, proporţia medie a lemnului târziu şi<br />
neregularitatea între inele consecutive ale rondelelor examinate.<br />
Fig. 6.45. Amplitudinea axială a proporţiei de lemn târziu,<br />
în % (sus) şi a neregularităţii între inelele consecutive, în % (jos)<br />
Fig. 6.46 Amplitudinea axială a lăţimii<br />
medii a inelelor anuale (mm)<br />
Cercetarea corelaţilor între înălţimea secţiunii transversale şi mărimea indicilor<br />
structurali din secţiunea respectivă, pentru rondelele examinate, s-a realizat statistic<br />
prin intermediul testului Student (t) şi al coeficienţilor de corelaţie Spearman (tab.<br />
6.52.). Corelaţiile asigurate statistic sunt marcate în tabel cu culoarea albastră.<br />
66
Datele din tabelul de mai sus ne conduc la următoarele concluzii:<br />
- Lăţimea zonei C se micşorează odată cu depărtarea de sol (creşterea înălţimii<br />
secţiunii transversale prin arbore), legătura fiind de intensitate mare (coeficientul de<br />
corelaţie Spearman depăşeşte valoarea de 0,5, înregistrând valoarea de 0,61).<br />
Această observaţie are o deosebită importanţă practică, deoarece arată că zona C de<br />
calitate (zona fără rezonanţă) descreşte proporţional cu descreşterea diametrului<br />
arborilor. În felul acesta, se explică posibilitatea utilizării lemnului de la înălţimi<br />
mai mari pe trunchi;<br />
- Proporţia medie a lemnului târziu din zona A de calitate este în legătură de<br />
intensitate medie cu înălţimea secţiunii, coeficientul Spearman având valoarea de<br />
-0,3. Astfel, odată cu depărtarea de sol se înregistrează o scădere a proporţiei de<br />
lemn târziu din zona A de calitate radială (zona cu lemn de rezonanţă de cea mai<br />
bună calitate). Desprindem de aici concluzia că odată cu depărtarea de la sol, până<br />
Fig. 6.48. Regresia lăţimii zonei A de<br />
calitate radială cu depărtarea de colet<br />
la înălţimea analizată de<br />
17,3m, creşte calitatea<br />
lemnului (calitatea<br />
lemnului de rezonanţă<br />
fiind invers proporţională<br />
cu proporţia de lemn<br />
târziu din inelele anuale);<br />
- Prelucrările statistice<br />
au concluzionat că nu<br />
există o legătură între<br />
diferenţa dintre inelele<br />
67
consecutive şi înălţimea secţiunilor transversale ale arborilor de molid de rezonanţă,<br />
în cazul zonelor A şi B .<br />
Corelaţiile asigurate statistic au fost reprezentate grafic sub formă de regresii<br />
(fig.6.48.), ecuaţia de regresie fiind stabilită în programul STATISTICA 2007. Pentru<br />
toate situaţiile programul a detectat ecuaţii polinomiale de gradul 2.<br />
6.1.3. Lemnul de rezonanţă în contextul manifestării unor defecte<br />
Cunoaşterea defectelor arborilor e molid de rezonanţă, a influenţei acestora asupra<br />
calităţii lemnului destinat instrumentelor muzicale, are o importanţă majora pentru<br />
fundamentarea măsurilor de gestionare durabilă a arboretelor cu molid de rezonanţă. În<br />
timp ce defectele de formă şi gradul de elagaj oferă informaţii referitoare la calitatea<br />
arborilor pe picior, alte categorii de defecte (defectele de structură, nodurile, coloraţiile<br />
anormale etc.), informează despre calitatea structurii lemnului, influenţând sortarea<br />
materiei prime pentru capacele de instrumente muzicale cu coarde. Cercetarea<br />
defectologiei lemnului din arboretele cu molid de rezonanţă s-a realizat atât pentru<br />
arborii pe picior, cât şi pentru lemnul debitat.<br />
68
6.1.3.1. Rezultatele examinării defectelor de formă la arborii pe picior<br />
Caracterizarea arborilor pe picior s-a realizat prin intermediul unor fişe de descriere, întocmite pentru fiecare arbore în parte. Aceste<br />
fişe de descriere au fost completate în suprafeţele de probă cercetate odată cu inventarierea arborilor şi conţin printre altele şi date<br />
referitoare la unele defecte de formă ale arborilor pe picior.<br />
Prin prelucrarea statistică a mărimii defectelor de formă identificate la arborii pe picior s-au obţinut indicatorii statistici din tab. 6.53.<br />
Conform datelor din tab. 6.53., analiza de ansamblu a întregii colectivităţi de arbori măsuraţi (ne-stratificaţi după provenienţa<br />
geografică), relevă un nivel ridicat al variabilităţii, cu precădere în ceea ce priveşte mărimea curburii - exprimată în % din înălţimea<br />
arborilor.Testul Wilks-Shapiro (w) aplicat pentru mărimile defectelor analizate, evidenţiază că niciuna din distribuţiile mărimii<br />
defectelor menţionate nu respectă legitatea normală.<br />
Din cauza variabilităţii ridicate a valorilor pentru mărimea defectelor de formă măsurate la arborii pe picior, pentru suprafaţa de<br />
probă SII din u.a. 43B (suprafaţa de probă principală) s-a trecut la stratificarea colectivităţii de arbori studiaţi. S-a optat pentru<br />
stratificarea arborilor pe clase de calitate structurală, urmată de prelucrarea statistică a mărimilor defectelor de formă de la fiecare clasă<br />
de calitate structurală. Stratificarea colectivităţii arborilor din u.a. 43B după clasa de calitate structurală a lemnului a condus la<br />
normalizarea distribuţiilor mărimii unor defecte ale formei fusului, deschizând posibilitatea aplicării analizei simple de varianţă (analizei<br />
dispersionale simple). Aplicând analiza de varianţă simplă s-a cercetat dacă un anumit defect de formă poate fi considerat semnificativ<br />
pentru diferenţierea claselor de calitate structurală (tab.6.55.)<br />
69
Fig. 6.49. Distribuţia mărimii indicilor de zvelteţe,<br />
în funcţie de clasa de calitate structurală a arborilor<br />
eşantionaţi (în u.a. 43B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel)<br />
Aşa cum se poate remarca din tab. 6.55., singurii indici care se diferenţiază statistic semnificativ după clasa de calitate structurală a<br />
arborilor sunt: LĂBĂRŢAREA, EXCRESCENŢELE ŞI INDICELE DE ZVELTEŢE. Altfel spus, pentru lăbărţarea, excrescenţa şi<br />
indicele de zvelteţe sunt indicatori cate pot fi consideraţi semnificativi pentru diferenţierea pe picior a claselor de calitate structurală<br />
pentru arborii de molid de rezonanţă.<br />
În fig. 6.49. este redată diferenţierea mărimii indicilor de zvelteţe a arborilor eşantionaţi în u.a 43B după clasa de calitate a lemnului<br />
conţinut de aceştia. Histogramele din fig. 6.49. pot conduce la următoarele concluzii referitoare la indicii de zvelteţe:<br />
- cei mai valoroşi arbori de molid de rezonanţă din arboret (clasele cu lemn de rezonanţă 1 şi 2) prezintă indici de zvelteţe de 60-80%;<br />
- clasa arborilor de molid de rezonanţă cu lemn parţial compromis criptogamic (clasa 6) conţine arbori pentru care indicii de zvelteţe<br />
au în general valori apropiate arborilor de la clasele 1 şi 2;<br />
- pentru clasele structurale 4 şi 5 (arbori de molid fără rezonanţă şi arbori de molid de rezonanţă compromişi criptogamic), indicii de<br />
zvelteţe înregistrează valori foarte variabile (de la 40(50)%, la 100% );<br />
70
6.1.3.2. Rezultatele examinării defectelor interioare ale lemnului de molid de rezonanţă<br />
Cu ocazia lucrărilor de exploatare întreprinse în u.a 111B din U.P. IV Lăpuşna, cei 10 arbori morfologic de rezonanţă identificaţi pe<br />
picior în suprafaţa de probă SI, au fost secţionaţi în parchet şi în platforma primară, rezultând 18 buşteni de molid de rezonanţă care au<br />
fost transportaţi la fabrica de instrumente muzicale Gliga din Reghin, unde, prin secţionare şi debitare radială (pe sferturi), au servit ca<br />
materie primă pentru obţinerea semifabricatelor pentru capacele de instrumente muzicale. Observaţiile şi măsurătorile care au fost<br />
întreprinse asupra lemnului acestor buşteni pe tot parcursul operaţiilor de secţionare şi debitare, desfăşurate în cascadă, până la obţinerea<br />
semifabricatelor de instrumente muzicale, a permis examinarea defectelor interioare aferente acestor buşteni.<br />
6.1.3.2.1. Cercetarea defectelor lemnului de rezonanţă, pe secţiunile transversale ale buştenilor<br />
În tabelul 6.56. sunt prezentate dimensiunile pentru cei 18 buşteni examinaţi şi valorile defectelor determinate pe secţiunile<br />
transversale ale acestora. Rândurile haşurate cu galben se referă la buştenii de picior. Interpretarea datelor din tabelul 234. duce la<br />
următoarele concluzii referitoare la defectele de pe secţiunile transversale al buştenilor:<br />
71
- excentricitatea are valori de la scăzute la medii pentru capătul gros al buştenilor<br />
de picior (la secţiunea cioatei), oscilând între 2,85% şi 17,09% . Se subînţelege că<br />
excentricitatea are implicaţii la debitarea radială a buştenilor de molid de rezonanţă<br />
întrucât determină ca scândurile brute de rezonanţă să fie debitate oblic pe fibră;<br />
- pentru capătul subţire al buştenilor analizaţi, valoarea excentricităţii este foarte<br />
mică, de regulă sub 5%, greu sesizabilă la examinarea cu ochiul liber, doar într-un<br />
singur caz a fost de 9,9%;<br />
- excentricitatea scade cu depărtarea de la cioată, la înălţimi de peste 8-12m<br />
ajungând în general la valori nesemnificative (
- referitor la S.R. 1294/1993, facem precizarea că acesta prevede că rulura<br />
(crăpătura ineleră) nu se admite pentru buştenii de rezonanţă. Am propus<br />
modificarea prevederilor STAS-ului în ceea ce priveşte rulura, considerând că:<br />
- se poate admite rulura pentru buşteni, în situaţia în care aceasta este<br />
poziţionată central, în zona C de calitate radială sau la delimitarea zonelor C<br />
şi B. În general, această regulă se respectă dacă diametrul rulurii nu depăşeşte<br />
20% din diametrul buşteanului;<br />
- se poate admite şi rulura parţială<br />
poziţionată în zonele pentru rezonanţă (A<br />
sau B), dacă aceasta se întinde doar pe<br />
maxim jumătate din secţiunea transversală a<br />
buşteanului.<br />
- lăbărţarea este un defect exclus de la debitarea<br />
semifabricatelor de instrumente muzicale, întrucât<br />
determină o creştere neregulată a lăţimii inelelor<br />
anuale. În secţiune radială, pe o cherestea brută de<br />
rezonanţă, lemnul de lăbărţare se recunoaşte după<br />
înclinarea fibrelor faţă de axul arborelui (fig. 6.55.).<br />
În tabelul 6.57. se prezintă valorile măsurate<br />
Fig. 6.55. Secţiune radială cu lemn<br />
de lăbărţare pe piese de cherestea<br />
brută de molid de rezonanţă<br />
pentru lăbărţare şi calculul acesteia, Din acest tabel se pot desprinde următoarele<br />
concluzii:<br />
-lăbărţarea înregistrează valori variabile, de la 5 la 20 cm/m, ceea ce înseamnă<br />
valori de la scăzute la mijlocii;<br />
- Diferenţele destul de mari ale arborilor examinaţi, în ceea ce priveşte<br />
lăbărţarea sugerează condiţii de înrădăcinare diferite, chiar dacă aceştia se află<br />
în aceeaşi unitate amenajistică. Această observaţie evidenţiază o oarecare<br />
variabilitate a sistemului de înrădăcinare al molidului de rezonanţă.<br />
Tab. 6.57.Valorile măsurate pentru lăbărţare şi calculul acesteia la buştenii de molid de rezonanţă<br />
- lungimea de influenţă pentru lăbărţare pentru toţi arborii ia valori sub 0,8m, ceea<br />
ce arată că există lemn bun pentru rezonanţă şi mai jos de planul diametrului de bază al<br />
arborelui. Pentru valorificarea acestui lemn este necesară secţionarea buşteanului nu în<br />
dreptul diametrului de la 1,3m ci în dreptul diametrului limită pentru lăbărţare (dl);<br />
73
6.1.3.2.2. Cercetarea defectelor lemnului de rezonanţă pe piesele de cherestea<br />
brută, debitate radial<br />
Studiul defectelor pe piesele de cherestea brută de molid de rezonanţă a vizat<br />
îndeosebi nodurile şi pungile de răşină.<br />
Numărul mare de noduri ale cherestelei de rezonanţă, evidenţiate prin debitarea<br />
butucilor de rezonanţă (6.58.) ar sugera calitatea scăzută a materialului lemnos. În<br />
realitate însă, cele mai multe noduri (îndeosebi cele cu diametrul < 1 cm) ale butucilor<br />
cu diametre de peste 28-30 cm sunt poziţionate în zona de lemn fără importanţă pentru<br />
rezonanţă (în zona C), motiv pentru care ele nu determină mari pierderi la debitare.<br />
Tab. 6.58. Numărul de noduri şi pungi de răşină ale cherestelei de rezonanţă,<br />
la m3 de buştean pentru rezonanţă<br />
Număr de noduri la m<br />
Arborele nr.<br />
3 Număr de<br />
pungi de<br />
răşină la m3 Noduri cu Noduri cu Număr total de<br />
diam. max. diam. max. noduri (buc)<br />
1cm (buc)<br />
1 107 111 218 14<br />
2 159 172 331 32<br />
3 88 127 215 12,4<br />
4 157 137 294 9<br />
5 135 105 240 14<br />
6 189 157 346 7<br />
7 140 151 291 9<br />
8 82 110 192 19<br />
9 133 107 240 39<br />
10 83 77 160 18<br />
Valorii medii 128 125 253 17<br />
Din tabelul de mai sus se poate constate că numărul de noduri ale cherestelei de<br />
rezonanţă, determinate la m3 de buştean pentru rezonanţă diferă foarte mult de la un<br />
arbore la altul. Aceasta evidenţiază o variabilitate destul de ridicată în ceea ce priveşte<br />
desimea ramurilor la molidul de rezonanţă. Din acelaşi tabel, se observă că numărul de<br />
pungi de răşină ale cherestelei de rezonanţă, determinate la m 3 de buştean, înregistrează<br />
o variabilitate şi mai ridicată de la un arbore la altul.<br />
Analizându-se variaţia axială a nodurilor, s-a constatat că nu există diferenţe foarte<br />
mari între numărul de noduri pentru butucii provenişi de la diferite înălţimi ale tulpinii.<br />
Desprindem de aici ideea că, pentru molidul de rezonanţă odată cu creşterea în înălţime<br />
nu există fluctuaţii mari ale numărului de ramuri produse de coroană. În ceea ce<br />
priveşte variaţia axială a numărului de pungi de răşină, s-a remarcat o mare variabilitate<br />
cu înălţimea arborelui.<br />
6.1.4. Distribuţia axială a nodurilor pe tulpina arborilor de molid de rezonanţă<br />
Pentru cercetarea distribuţiei nodurilor în tulpina arborilor de molid cu lemn de<br />
rezonanţă s – au făcut investigaţii atât la arborii de molid de rezonanţă identificaţi în<br />
u.a. 111B, din U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel, D.S. Mureş, cât şi la buştenii proveniţi din<br />
aceşti arbori, examinaţi în centrul de prelucrare al fabricii de instrumente muzicale<br />
Gliga din Reghin,.<br />
74
6.1.4.1. Modele şi zonele axiale de calitate pentru lemnul de molid de<br />
rezonanţă, în funcţie de distribuţia nodurilor<br />
În urma observaţiilor din teren s-a constatat că distribuţia nodurilor pe tulpina unui<br />
arbore de molid cu lemn de rezonanţă, poate fi surprinsă printr-un model axial de<br />
calitate al lemnului, ce conţine un umăr de trei sau patru zone axiale de calitate,<br />
delimitate în funcţie de prezenţa nodurilor şi de gradul de aderenţă al acestora. Acest<br />
model este diferit la arborii cu coroana asimetrică faţă de cei cu coroana simetrică,<br />
motiv pentru care s-au introdus noţiunile de:<br />
- model axial general de calitate al<br />
lemnului tulpinii în funcţie de noduri;<br />
- model axial particular de calitate al<br />
lemnului tulpinii în funcţie de noduri<br />
a) Modelul axial general de calitate al<br />
lemnului tulpinii în funcţie de noduri,<br />
presupune existenţa următoarelor trei zone<br />
axiale de calitate pe tulpina arborelui (fig.<br />
6.78.):<br />
- Zona I (zona de la baza tulpinii sau zona<br />
complet elagată);<br />
- Zona II (zona aflată imediat sub coroană<br />
sau zona incomplet elagată);<br />
- Zona III (zona coroanei).<br />
Acest model se întâlneşte la arborii de<br />
molid cu lemn de rezonanţă care prezintă<br />
coroane simetrice şi la care elagajul decurge<br />
în aproximativ acelaşi mod de jur împrejurul<br />
tulpinii.<br />
Zona I (zona de la baza tulpinii) este de<br />
calitate superioară pentru rezonanţă deoarece<br />
Fig. 6.78. Modelul axial general de calitate<br />
al lemnului tulpinii în funcţie de noduri<br />
are la partea periferică a tulpinii un număr<br />
foarte mic de noduri ascunse sau căzătoare<br />
sau acestea chiar lipsesc complet.<br />
Zona II (zona de sub coroană) are la<br />
partea periferică ramuri uscate, urme de ramuri căzute, sub formă de umflături locale<br />
sau de neregularităţi ale crăpăturilor cojii, precum şi multe noduri ascunse şi căzătoare.<br />
În partea centrală există aceleaşi noduri concrescute. Chiar dacă prezintă noduri sau<br />
cioturi, această zonă ar putea fi folosită pentru obţinerea semifabricatelor pentru viorile<br />
de mărime mică, dacă se îndeplinesc simultan două condiţii:<br />
- diametrele minime ale buştenilor din această zonă să fie de 34 cm (limita<br />
minimă a buştenilor de rezonanţă);<br />
- distanţa dintre verticilele neelagate să permită debitarea semifabricatelor<br />
de vioară de mărime mică.<br />
Zona III (zona coroanei) prezintă ramuri verzi şi noduri concrescute. Datorită<br />
prezenţei nodurilor în număr mare, a distanţei mici între planurile cu noduri şi a<br />
diametrului mic al tulpinii, această zonă nu permite obţinerea de semifabricate de<br />
instrumente muzicale.<br />
75
) Modelul axial particular de calitate al lemnului tulpinii în funcţie de noduri,<br />
este caracteristic arborilor cu coroane asimetrice. Cuprinde patru zone axiale de calitate<br />
(notate I; IIA; IIB şi III):<br />
Zona I (complet elagată pe ambele sectoare ale<br />
ariei laterale a tulpinii), este mai puţin înaltă decât<br />
zona I a arborilor simetrici la coroană şi elagaj. Se<br />
Zona<br />
III<br />
Zona<br />
II B<br />
Zona<br />
II A<br />
Zona<br />
I<br />
întinde de la colet până la apariţia cioturilor. Această<br />
zonă conţine lemn de rezonanţă care poate fi debitat din<br />
ambele sectoare ale ariei laterale a tulpinii. Precizăm<br />
însă că lemnul din sectorul mai umbrit este de calitate<br />
superioară (fin, adică la care lăţimea lemnului târziu nu<br />
depăşeşte 30% din lăţimea inelului anual), în timp ce<br />
lemnul mai puţin umbrit este de calitate inferioară sau<br />
inapt (poate prezenta de regulă lemn de compresiune,<br />
format datorită prezenţei coroanei asimetrice).<br />
Dacă lemnul de compresiune determină o lăţime şi<br />
mai mare a lemnului târziu, atunci materialul de<br />
rezonanţă se apreciază ca fiind pietros, inapt pentru<br />
rezonanţă.<br />
Zona II A (bine elagată doar pe sectorul mai<br />
umbrit al ariei laterale a tulpinii), este de regulă mai<br />
înaltă decât zona II a arborilor simetrici la coroană şi<br />
elagaj. Se întinde de la apariţia primelor cioturi până la<br />
baza coroanei asimetrice (primele ramuri verzi).<br />
Conţine lemn de rezonanţă de calitate destul de bună, pe<br />
porţiunea sectorului mai umbrit (bine elagat) şi lemn de<br />
rezonanţă de calitate inferioară sau lemn inapt pentru<br />
rezonanţă, pe sectorul mai puţin umbrit (cu elagaj<br />
deficitar);<br />
Zona II B (cu ramuri pe un sector al ariei laterale<br />
a tulpinii şi cu cepuri sau fără cepuri pe celălalt<br />
sector). Este cuprinsă între baza coroanei asimetrice<br />
(primele ramuri verzi) şi porţiunea în care coroana îşi<br />
reface simetria (baza coroanei simetrice). Această zonă<br />
este de importanţă scăzută în ceea ce constă debitarea de<br />
semifabricate pentru instrumentele muzicale deoarece<br />
prezintă multe noduri aderente (pe sectorul cu ramuri) şi<br />
multe noduri căzătoare (pe sectorul cu cepuri).<br />
Observaţiile din teren arată că există şi situaţii deosebite<br />
în care pe sectorul mai umbrit, elagajul are loc până la baza coroanei simetrice. O astfel<br />
de situaţie creează ipoteza că baza acestei zone, ar putea servii pentru debitarea<br />
semifabricatelor de viori mici, dacă sunt îndeplinite regulile referitoare la diametrul<br />
minim şi distanţa dintre cepuri (noduri).<br />
Zona III (zona coroanei simetrice) se întinde de la porţiunea în care coroana îşi<br />
reface simetria (baza coroanei simetrice) până la vârful arborelui. Din cauza prezenţei<br />
unui număr ridicat de noduri aderente, porţiunea de tulpină din această zonă este inaptă<br />
pentru fabricarea instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş.<br />
76
6.1.4.2. Rezultatele examinării nodurilor pe buştenii arborilor de molid de<br />
rezonanţă<br />
În urma examinării nodurilor evidenţiate la nivelul cojii buştenilor proveniţi de la<br />
cei 10 arborii de molid de rezonanţă identificaţi în teren s-a constatat că:<br />
- Numărul mediu de noduri pe un plan transversal cu noduri este de 2-3 buc;<br />
- Diametrul mediu al nodurilor dintr-un plan transversal cu noduri (probabil<br />
verticil) ia valori între 1-6 cm;<br />
- Diametrul mediu al nodurilor întru-un verticil (plan transversal cu minim 3<br />
noduri) înregistrează un maxim la baza coroanei simetrice (unde ia valori de 5-6 cm),<br />
după care scade uşor atât mergând înspre vârful arborelui cât şi înspre baza tulpinii<br />
(unde ia valori de 1-3 cm);<br />
- Numărul de noduri foarte mici (cu d
dintre lungimea şi lăţimea solzilor la molidul de rezonanţă şi la molidul obişnuit s-a<br />
constatat că acesta are o valoare de 2-2,5 la molidul de rezonanţă şi 1,5-1,7 la molidul<br />
obişnuit. Raportul lungimea/lăţimea solzilor de conuri ar putea fi numit marker<br />
morfologic al molidului de rezonanţă.<br />
Ritidomul este subţire, cu fisurile dirijate aproape paralel cu axa tulpinii, cu solzii<br />
subţiri, rotunjiţi sau alungiţi. La arborii cu diametre mari (peste 44 cm) se poate<br />
observa gruparea solzilor în plăci alungite, cu marginile puţin răsfrânte în afară. În<br />
acest caz solzii sunt grupaţi în şiruri verticale şi frecvent sunt de culoare cenuşie.<br />
Raportul între lungimea şi lăţimea solzilor oscilează între 2,6-3,1 în timp ce pentru<br />
molidul obişnuit s-au obţinut valori de 1,7 - 2,1. Gradul de diferenţiere a raportului<br />
lungimea /lăţimea solzilor de ritidom, între molidul de rezonanţă şi molidul obişnuit ne<br />
sugerează că acest raport ar putea fi considerat marker morfologic al molidului de<br />
rezonanţă.<br />
Forma coroanei şi modul de inserţie a ramurilor pe fus. Coroana este de regulă<br />
conică îngustă sau conic-columnară, descreşte treptat de la bază spre vârf într-un unghi<br />
de 35-60º, formată din ramuri subţiri majoritatea orientate în jos. Ramurile verticilelor<br />
1-6, luate de la vârf spre bază, sunt deseori orientate în sus, în timp ce restul ramurilor<br />
din treimea superioară sunt aproape perpendiculare pe tulpină. Ramurile din treimea<br />
mijlocie şi inferioară a tulpinii sunt orientate în jos, într-un unghi de 35-40º.<br />
Trunchiul arborilor de molid de rezonanţă este aproape perfect vertical, aproape<br />
cilindric, până la inserţia ramurilor coroanei, în secţiune transversală circular sau cu<br />
ovalitate scăzută, complet spălat de crăci pe o porţiune apreciabilă (uneori chiar 6-10m<br />
de la colet). Unele exemplare sunt bine elagate numai pe o parte a ariei laterale a<br />
trunchiului, unde elagajul se poate continua până sub coroană.<br />
Spre deosebire de molidul de rezonanţă, la molidul obişnuit elagajul natural se<br />
realizează deficitar, crăcile uscate rămân mult timp pe arbore, sunt evidente nodurile şi<br />
cioturile mari care acoperă semnificativ aria laterală a treimii inferioare a tulpinii.<br />
Pe lângă aceste caracteristici morfologice relativ bine distincte cu ochiul liber,<br />
molidul de rezonanţă se poate determina pe teren, prin aşa-numita metodă a loviturii.<br />
Metoda aceasta lasă însă loc multor interpretări subiective. Mai mult, cei care<br />
exploatează în delict, obişnuiesc să înlăture ritidomul de pe porţiunea unde se aplică<br />
lovitura de ciocan, ceea ce are implicaţii nefaste asupra stării fitosanitare a arborilor în<br />
viitor. Aşadar propunem renunţarea la această metodă pe care o considerăm nesilviculturală<br />
şi insistăm pe identificarea arborilor după caracteristicile morfologice<br />
arătate.<br />
6.2.3. Criterii pentru identificarea arborilor cu calităţi de rezonanţă, pe picior<br />
Pentru identificarea caracteristicilor morfologice exterioare ale arborilor care pot<br />
oferii indicaţii cu privire la structura calitativă interioară a lemnului, am procedat la<br />
determinarea electronică a distanţelor euclidiene între toate caracterele arborilor şi<br />
probelor de creştere recoltate (tab. 6.68.). Studiind diversitatea distanţelor euclidiene<br />
între trăsăturile arborilor, am stabilit în mod arbitrar, o distanţă prag de 50 de unităţi<br />
euclidiene, pentru a alege caracterele exterioare ale arborilor, cele mai apropiate de<br />
calitatea structurală de rezonanţă a lemnului lor. Din această perspectivă, în mod<br />
surprinzător, caracteristicile de interes, în ordinea descrescătoare a relevanţei lor, au<br />
fost: distanţa medie între arbori, ovalitatea la 1,3m, ovalitatea la 0,3m şi lăbărţarea.<br />
78
Caracterele de mai sus, foarte apropiate de calitatea structurală de rezonanţă, pentru<br />
care, în mod convenţional, s-a stabilit o distanţă prag de 50 de unităţi euclidiene, au fost<br />
numite markeri ai arborilor de molid de rezonanţă, întrucât pot servi la estimarea în<br />
teren a arborilor din clasele structurale de rezonanţă.<br />
6.2.4. Cercetarea legăturii între caracteristicile coroanei şi clasele de calitate<br />
structurală ale arborilor<br />
Cercetarea statistică a existenţei unei legături între unele caracteristicile<br />
morfometrice ale coroanelor arborilor şi clasele de calitate structurală ale acestora<br />
(stabilite prin examinarea probelor de creştere şi rondelelor în modulul WinDENDRO),<br />
s-a realizat prin analiza simplă a varianţei (analiza simplă dispersională), rezultatele<br />
fiind prezentate în tab. 6.69.<br />
Se observă din tabelul 6.69., că dintre toate caracteristicile morfometrice ale<br />
coroanei, analizate statistic cu ajutorul analizei simple a varianţei, numai lungimea<br />
coroanei se dovedeşte a fi influentă pentru clasa de calitate structurală, legătura fiind<br />
semnificativă.<br />
6.3. Particularităţi de ordin colorimetric la materialul examinat<br />
Probele de solzi recoltate de pe ritidomul arborilor de molid (de pe direcţiile nord şi<br />
sud), din suprafeţele de probă cercetate, au fost analizate la laborator, determinându-se<br />
culoarea solzilor atât la interior (pe suprafaţa dinspre arbore), cât şi la exterior (pe<br />
suprafaţa opusă). Determinarea culorii solzilor de pe ritidom s-a făcut folosind<br />
colorimetrul portabil CR-400 (fig. 2.14.) care determină culoarea în spaţiul cromatic<br />
L*a*b*:<br />
- L* - luminanţa sau strălucirea (variază între 0 % pentru negru şi 100 % pentru alb);<br />
- a* - mărimea nuanţei de roşu/verde (cu valori negative pentru nuanţa de verde şi<br />
pozitive pentru nuanţa de roşu);<br />
- b* - mărimea nuanţei de galben/albastru (cu valori negative pentru nuanţa de<br />
galben şi pozitive pentru nuanţa de albastru);<br />
79
În urma prelucrării statistice a măsurătorilor pentru culoarea solzilor, pentru<br />
suprafaţa de probă principală din u.a.43B (Anexa 3), s-au obţinut indicatorii statistici ai<br />
distribuţiei experimentale a mărimii parametrilor cromatici.<br />
6.3.1. Examinarea statistică a diferenţelor între solzi, cu privire la mărimea<br />
indicilor culorii<br />
Pentru evidenţierea diferenţelor între solzi, cu privire la mărimea indicilor culorii<br />
solzilor, a fost aplicat testul Student (T). Rezultatele aplicării acestui test au evidenţiat<br />
următoarele concluzii:<br />
1. Existenţa deosebirilor între faţa externă a solzilor şi existenţa deosebirilor între<br />
faţa internă a solzilor:<br />
- nu sunt deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea strălucirii în<br />
sectorul nordic al trunchiului (t = 0.149, p= 88.13%). Altfel spus, pentru direcţia nord a<br />
trunchiului arborilor gradul de strălucire al solzilor (indicele de culoare L*) are o<br />
stabilitate ridicată, neexistând diferenţe semnificative între arbori;<br />
- sunt deosebiri de strălucire pe faţa sudică a trunchiului (t = -6.077***, p =<br />
0.0001%); adică pentru solzii de pe partea sudică a arborilor, gradul de strălucire are o<br />
variabilitate foarte mare, ceea ce însemnă că apar diferenţe mari între arborii populaţiei;<br />
- există deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea a* şi b* în sectorul<br />
nordic al trunchiului;<br />
- există deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea a* şi b* în sectorul<br />
sudic al trunchiului;<br />
2. Existenţa deosebirilor între sectorul nordic şi cel sudic al trunchiului:<br />
- sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare (nord şi sud), cu privire la<br />
mărimea strălucirii (L*) şi a nuanţei de galben-albastru (b*) pe faţa externă a solzilor;<br />
- nu sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare (nord şi sud) cu privire la<br />
mărimea indicelui a* pe faţa externă a solzilor (t = 1.92 p = 5.9 %);<br />
- sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare cu privire la mărimea<br />
strălucirii (L*) şi a nuanţei de roşu-verde (a*) pe faţa internă a solzilor;<br />
- nu sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare cu privire la mărimea<br />
indicelui b* pe faţa internă a solzilor (t = 1,92; p = 6,01 %).<br />
3. Existenţa deosebirilor între arbori de clase structural-calitative diferite, pornind<br />
de la mărimea indicilor culorii<br />
Pentru a putea fi surprinse eventualele deosebiri între arborii din clase structurale<br />
diferite, cu privire la indicii culorii, întreaga colectivitate de solzi examinaţi în u.a. 43<br />
B, a fost analizată în legătură cu clasele de calitate structurală, apelându-se la analiza<br />
simplă de varianţă (tab. 6.71.).<br />
Aşa cum se poate remarca din tab. 6.71., nici unul din indicii cromatici testaţi nu<br />
realizează o diferenţiere semnificativă statistic între clasele structural-acustice ale<br />
arborilor din suprafaţa de probă principală amplasată în 43B. O oarecare indicaţie, cu<br />
privire la calitatea acustică a materialului, poate oferi numai intensitatea de roşu (a*)<br />
(probabilitatea de transgresiune asociată statisticii Ficher (F), fiind apropiată de nivelul<br />
semnificaţiei statistice).<br />
În fig. 6.89. este prezentat graficul dispersiei gradului de roşu pe faţa<br />
interioară. Analizând această figură se poate remarca:<br />
80
- diminuarea gradului de roşu odată cu clasa de calitate structurală la arborii din<br />
primele 3 clase structurale;<br />
- mărimea nuanţei de roşu de pe faţa interioară a solzilor de pe sectorul nordic se<br />
distribuie după legea normală (curba verde);<br />
- pentru cele mai multe cazuri, mărimea nuanţei de roşu, cuprinde valori între 9 şi 12%.<br />
Tab. 6.71. Examinarea semnificaţiei statistice a legăturii dintre mărimea indicilor<br />
culorii şi clasa de calitate structurală a arborilor<br />
a* - mărimea nuanţei de roşu/verde (%)<br />
Fig. 6.89. Dispersia gradului de roşu pe faţa interioară a<br />
solzilor de pe sectorul nordic, în raport cu clasa de calitate<br />
structurală a arborilor<br />
81
6.4. Randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor<br />
de instrumente muzicale<br />
Urmărirea în cascadă a tuturor proceselor tehnologice prin care a trecut<br />
lemnul celor 10 arbori de molid de rezonanţă din suprafaţa de probă SI din u.a. 111B,<br />
din U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel, a făcut posibil, printre altele, calculul randamentului la<br />
debitarea în semifabricate de instrumente muzicale. Pentru aceasta, la fabrica de<br />
instrumente muzicale „Gliga” din Reghin s-a urmărit înregistrarea numărului tuturor<br />
semifabricatelor debitate din buştenii celor 10 arbori de molid de rezonanţă. În tab.<br />
6.72. este redată evidenţa pe tipuri de instrumente muzicale, pentru numărul de<br />
semifabricate obţinute din fiecare arbore.<br />
Tabelul 6.72. Evidenţa semifabricatelor obţinute<br />
din arborii de molid de rezonanţă<br />
Nr. Număr de semifabricate obţinute<br />
arbore Vioară Violoncel Contrabas<br />
1 238 4 -<br />
2 199 7 2<br />
3 194 18 3<br />
4 162 3 -<br />
5 340 10 2<br />
6 117 2 -<br />
7 120 3 -<br />
8 230 5 2<br />
9 158 3 -<br />
10 307 7 3<br />
Total 2065 62 12<br />
Se observă din tab. 6.72. că numărul de semifabricatelor de vioară obţinute<br />
este mult mai mare faţă de numărul semifabricatelor de violoncel sau contrabas.<br />
Situaţie este uşor de înţeles, întrucât semifabricatele de vioară au dimensiuni mai mici,<br />
deci presupun o suprafaţă mai mică care trebuie să fie liberă de defecte (noduri şi/sau<br />
pungi de răşină). Prin comparaţie, semifabricatele de violoncel şi contrabas având<br />
dimensiuni mai pari, presupun ca porţiunea de lemn lipsită de noduri să fie mai mare,<br />
ceea ce se întâlneşte mult mai rar în trunchiul arborelui. Se poate astfel deduce că la<br />
debitarea rezonanţei apar probleme în ceea ce priveşte obţinerea de semifabricate<br />
pentru instrumente mari (mai ales pentru contrabas). Numărul mic de semifabricate de<br />
violoncel şi contrabas este însă oarecum compensat de o mai mică cerinţă pe piaţă a<br />
acestor instrumente, faţă de cerinţele pentru viori.<br />
Pornind de la datele din tabelul de mai sus se poate calcula randamentul la<br />
debitarea/obţinerea de semifabricate de instrumente muzicale, atât pentru buşteni cât şi<br />
pentru arbori, individual, pentru fiecare arbore de molid de rezonanţă în parte, sau total,<br />
avându-se în vedere toţi cei 10 arbori examinaţi.<br />
82
6.4.1. Randamentul la debitarea din buşteni<br />
Γ<br />
A fost calculat cu formula: 0 ,în care:<br />
b =<br />
x100<br />
[ ]<br />
- Γb = randamentul la debitarea semifabricatelor din buşteni;<br />
- Vts = volumul total al semifabricatelor rezultate (cm 3 );<br />
- Vtb = volumul total al buştenilor debitaţi (cm 3 );<br />
În tab. 6.74. sunt prezentate rezultatele calculelor pentru randamentul la<br />
debitarea semifabricatelor din buşteni. Conform datelor din acest tabel, în cazul<br />
buştenilor celor 10 arbori de molid de rezonanţă examinaţi, randamentul la debitarea de<br />
semifabricate de instrumente muzicale variază de la 18,91% (situaţia arborelui 6), la<br />
32,23% (situaţia pentru arborele 5), valoarea corespunzătoare pentru întreg volumul de<br />
buşteni care au fost debitaţi (randamentului total la debitarea din buşteni) fiind de<br />
25,19% .<br />
Tab. 6.74. Randamentul la debitarea din buşteni a semifabricatelor aparţinând celor<br />
10 arbori de molid de rezonanţă examinaţi<br />
Folosind datele din tabelul 6.74., poate fi calculat numărul de semifabricate de<br />
instrumente muzicale care pot fi debitate dintr-un m3 de buştean de molid de<br />
rezonanţă, pentru fiecare arbore în parte, precum şi valoarea medie a acestuia,<br />
corespunzătoare întregului volum de buşteni studiaţi. (tab. 6. 75).<br />
Tab. 6.75. Numărul de semifabricate de instrumente muzicale debitate dintr-un m3 de buştean de<br />
molid de rezonanţă. (Calculat pentru cei 10 arbori de molid de rezonanţă din O.S. Fâncel)<br />
Nr. arbore Volumul total al Nr. de semifabricate la m 3 de buştean debitat<br />
V<br />
V<br />
ts<br />
tb<br />
0<br />
83
uştenilor folosiţi la<br />
debitare (m 3 (buc.)*<br />
) vioară violoncel contrabas<br />
1 1,75 136 2 0<br />
2 2,87 69 2 1<br />
3 2,51 77 7 1<br />
4 1,26 129 2 0<br />
5 2,73 125 4 1<br />
6 1,37 85 1 0<br />
7 1,46 82 2 0<br />
8 2,23 103 2 1<br />
9 1,33 119 2 0<br />
10 3,73 82 2 1<br />
Valori medii 100,7 2,6 0,5<br />
Din tab. 6.75., desprindem următoarele concluzii referitoare la lemnul arborilor de<br />
molid de rezonanţă examinaţi:<br />
- dintr-un m 3 de buştean de molid de rezonanţă se pot obţine circa 70-135 de<br />
semifabricate pentru vioară, media obţinută pentru arborii examinaţi fiind de circa 100<br />
de semifabricate de vioară la m 3 de buştean de molid de rezonanţă;<br />
- dintr-un m3 de buştean de molid de rezonanţă se pot obţine 1 - 7 semifabricate pentru<br />
violoncel, media obţinută pentru arborii examinaţi fiind de circa 2 - 3 semifabricate de<br />
violoncel la m3 de buştean de molid de rezonanţă;<br />
- în medie, însă desigur cu referire strictă la arborii de molid de rezonanţă din suprafaţa<br />
cercetată (u.a. 111B), este nevoie de 2 m3 de lemn de buştean de molid de rezonanţă<br />
pentru a se obţine un semifabricat pentru contrabas;<br />
- Pentru obţinerea de semifabricate pentru contrabas lemnul din suprafaţa cercetată se<br />
dovedeşte a fi nesatisfăcător, existând arbori din care nu se poate obţine nici măcar un<br />
semifabricat pentru acest tip de instrument muzical.<br />
Referitor la legătura dintre numărul de noduri dintr-un buştean şi randamentul<br />
la debitarea de semifabricate pentru instrumente muzicale, ar fi de aşteptat ca buştenii<br />
de molid de rezonanţă care prezintă mai multe noduri, să ducă la randamente la<br />
debitare mai mici comparativ cu cei cu un număr mai mic de noduri. Pentru a verifica<br />
această ipoteză, am comparat randamentele la debitarea de semifabricate muzicale din<br />
buşteni, cu numărul total de noduri la m3 , existente la fiecare arbore din cei 10 studiaţi (<br />
fig. 6.91.).<br />
Analizând tab. 6.76.<br />
Arborii examinaţi<br />
10<br />
9<br />
8<br />
7<br />
6<br />
5<br />
4<br />
3<br />
2<br />
1<br />
21,69<br />
26,62<br />
26,64<br />
19,04<br />
18,91<br />
32,23<br />
28,73<br />
160<br />
192<br />
240<br />
240<br />
291<br />
294<br />
346<br />
Randamentul la debitare<br />
(%)<br />
Nr. de noduri la m3 *(buc)<br />
şi fig. 6.91., se observă<br />
însă că numărul total de<br />
noduri nu este în<br />
legătură strânsă cu<br />
randamentul la debitare<br />
(fig. 234.).<br />
29,04<br />
215<br />
Fig. 6.91. Reprezentarea grafică comparativă a<br />
19,44<br />
331 randamentului la debitarea din buşteni a<br />
30,17<br />
218<br />
semifabricatelor de instrumente muzicale şi a<br />
V a lori pe ntru ra nda m e ntul la de bita re numărului şi de noduri la m<br />
num ă rul de noduri la m 3<br />
3 , pentru buştenii celor 10<br />
arbori analizaţi<br />
84
Această constatare sugerează că majoritatea nodurilor din buşteni sunt grupate în<br />
zona de calitate radială C, care se elimină în procesul de debitare; aşa se explică de ce<br />
există arbori pentru care se poate obţine un randament mare, chiar dacă aceştia au mai<br />
multe noduri decât alţi arbori;<br />
6.4.2. Randamentul la obţinerea semifabricatelor din arbori<br />
Γ<br />
A fost calculat cu ts 0 formula: ,unde:<br />
a =<br />
V<br />
V<br />
x100<br />
- Γa = randamentul la obţinerea semifabricatelor din arbori;<br />
- Vta = volumul total al celor 10 arbori studiaţi în cascadă.<br />
În urma calculelor, volumul total al arborilor examinaţi (26,407 m 3 ) şi volumul total<br />
al semifabricatelor obţinute la debitare (5,351 m 3 ), au făcut posibil calculul<br />
randamentului total la obţinerea semifabricatelor din arborii de molid de rezonanţă<br />
(Γa total = 20, 26 m 3 ). Altfel spus, din volumul total al celor 10 arbori de molid de<br />
rezonanţă examinaţi (26,407 m 3 ), s-au obţinut 5,351 m 3 de semifabricate pentru capace<br />
de instrumente muzicale, adică randamentul la obţinerea de semifabricate de<br />
instrumente muzicale din arborii de molid de rezonanţă este de 20,26 %.<br />
Valorile destul de ridicate ale randamentelor la obţinerea de semifabricate de<br />
instrumente muzicale, calculate separat pentru cei 10 arbori de molid de rezonanţă<br />
examinaţi (cu valori de la 12,64%, la 29,71%), scot în evidenţă că la debitarea<br />
semifabricatelor s-au folosit şi buşteni care prezintau noduri evidente<br />
6.4.2. Necesitatea diversificării semifabricatelor pentru instrumente muzicale<br />
În vederea creşterii randamentului la debitarea lemnului de rezonanţă în<br />
semifabricate de instrumente muzicale, am propus introducerea mai multor categorii<br />
pentru semifabricatele de instrumente muzicale de un anumit tip (tab. 6.80.).<br />
Tab. 6.80. Diversificarea în categorii a tipurilor de semifabricate pentru instrumentele muzicale<br />
* pentru lungimea semifabricatelor de violoncel cu mărimea 4/4 am propus reducerea lungimii acestora<br />
de la valoarea de 850mm (tab. 6.73.) la valoarea de 780mm. Motivăm această propunere în urma<br />
observaţiilor realizate la fabrica Gliga din Reghin, unde şablonul folosit pentru violoncele cu mărimea 4/4<br />
are o lungime maximă de 760mm. Diferenţa de 20mm este suficientă ca surplus pentru contragerea lemnului<br />
prin uscare;<br />
** pentru lungimea semifabricatelor de contrabas cu mărimea 4/4 am propus reducerea lungimii acestora<br />
de la valoarea de 1250mm (tab. 6.73.) la valoarea de 1200mm. Motivăm această propunere în urma<br />
observaţiilor realizate la fabrica Gliga din Reghin, unde şablonul folosit pentru contrabasuri cu mărimea 4/4<br />
are o lungime maximă de 1169mm. Diferenţa de 31mm o apreciem ca fiind suficientă<br />
ca surplus pentru contragerea lemnului prin uscare;<br />
ta<br />
[ ]<br />
0<br />
85
Capitolul 7. Managementul durabil al molidului cu lemn de rezonanţă de la<br />
noi din ţară<br />
7.1. Molidul de rezonanţă – patrimoniu al pădurilor din România<br />
Molidul de rezonanţă este astăzi o raritate în întreaga lume. Prezenţa lui în pădurile<br />
ţării noastre trebuie consacrată ca un adevărat patrimoniu… o comoară rămasă<br />
moştenire din timpuri străvechi, în care omul trăia şi simţea intens comuniunea cu<br />
elementele naturii.<br />
Calitatea lemnului de molid de rezonanţă de la noi este recunoscută pe plan<br />
mondial, aşa cum precizează şi marii fabricanţi de instrumente muzicale de la Reghin.<br />
Un fenomen îngrijorător la care asistăm astăzi este diminuarea rezervelor acestui<br />
ancestral component al biodiversităţii ecosistemelor forestiere montane de la noi din<br />
ţară. Aşa cum apreciază astăzi fabricanţii de instrumente muzicale, proporţia cea mai<br />
mare a molidului de rezonanţă este în Ocoalele silvice Moldoviţa, Tomnatic, Topliţa,<br />
Gurghiu, Sovata, unii dintre ei apreciind că pe valea Gurghiului (O.S. Gurghiu şi O.S.<br />
Fâncel) se află cel mai valoros lemn de molid de rezonanţă din întreaga lume. Valoarea<br />
molidului de rezonanţă nu se rezumă doar la valoarea lemnului pe care îl conţine ci şi la<br />
incontestabila valoare peisagistică pe care o au staţiunile care conţin acest ecotip.<br />
Complexitatea biocenozelor (arboretelor) care conţin molid de rezonanţă, portul<br />
deosebit al arborilor de molid de rezonanţă, particularităţile reliefului şi a climei sunt<br />
mărturii ale sublimului creat de natură şi în acelaşi timp valori naţionale care pot fi<br />
promovate pe întreg mapamondul prin fundamentarea unor proiecte de ecoturism.<br />
7.3. Propuneri pentru un management durabil al molidului de rezonanţă<br />
În contextul actual al diminuării rezervelor cu molid de rezonanţă, asigurarea<br />
unui management durabil al arboretelor care conţin ecotipul molid de rezonanţă trebuie<br />
să se înscrie într-o gama prioritară a acţiunilor silviculturale, altfel vom asista la<br />
dispariţia acestei adevărate comori a diversităţii vegetale carpatice.<br />
Pentru un management durabil al molidului cu lemn de rezonanţă trebuie<br />
fixate trei obiective:<br />
a) Cartarea staţiunilor care prezintă molid de rezonanţă dar şi a celor care au<br />
avut acest ecotip, în ideea de a extinde arealul actual al molidului de<br />
rezonanţă;<br />
b) Conservarea arboretelor care prezintă molid cu lemn de rezonanţă prin<br />
crearea de noi rezervaţii ştiinţifice cu molid de rezonanţă;<br />
c) Asigurarea regenerării molidului cu lemn de rezonanţă (pe cale naturală, în<br />
cazul arboretelor care conţin acest ecotip, sau pe cale artificială, pentru<br />
arboretele din staţiunile vechilor perimetre);<br />
86
d) Asigurarea continuităţii producţiei de lemn de rezonanţă pentru satisfacerea<br />
cerinţelor economice, prin măsuri de gospodărire bine fundamentate.<br />
7.3.2. Conservarea arboretelor care prezintă molid cu lemn de rezonanţă<br />
Conservarea acestor arborete este un demers cu o prioritate zero pentru asigurarea<br />
existenţei molidului de rezonanţă la noi în ţară.<br />
Conservarea „in situu”, căci despre ea este vorba în cazul molidului de rezonanţă,<br />
trebuie însă să cuprindă o suprafaţă suficient de mare pentru ca, prin exploatarea<br />
arborilor învecinaţi, modificările condiţiilor microclimatice din interiorul perimetrul<br />
conservat să fie cât mai mici.<br />
Este cunoscut faptul că în habitate mici sau fragmentate, efectul de margine numit<br />
şi de lizieră, caracterizat prin modificări ale parametrilor microclimatici, este mult mai<br />
pronunţat decât în cazul unor suprafeţe întinse, compacte (N. Doniţă, et. al., 1977).<br />
Aşa cum s-a arătat în capitolele anterioare, microclimatul are o mare influenţă<br />
asupra formării de inele înguste şi regulate la arborii de molid de rezonanţă. Iată de ce<br />
nu este suficientă conservarea numai a arboretelor care prezintă molid de rezonanţă ci<br />
şi a unor arborete învecinate care asigură compactitatea suprafeţelor care conţin acest<br />
ecotip valoros.<br />
7.3.4. Asigurarea continuităţii producţiei de lemn de rezonanţă pentru<br />
satisfacerea cerinţelor economice, prin măsuri de gospodărire bine fundamentate<br />
Continuitatea producţiei de lemn de rezonanţă se poate asigura doar prin<br />
fundamentarea unor măsuri de gospodărire durabile, care să conducă arboretele cu<br />
molid de rezonanţă spre structuri stabile, complexe, asemănătoare celor din pădurea<br />
naturală în care a apărut şi s-a dezvoltat molidul de rezonanţă. Literatura de specialitate<br />
atestă existenţa în ţara noastă a preocupărilor legate de gospodărirea arboretelor de<br />
molid de rezonanţă (N. Paşcovici, 1930a şi b, 1973; Ştefănescu P, 1964a şi b; V.<br />
Grapini, 1967, 1968; M. Badea, 1975; N. Geambaşu, 1984; R. Cenuşă, G. Zlei, 1999;<br />
G. Zlei, 2007), fiind consemnate diferite măsuri.<br />
Totuşi, datorită complexităţii problemelor referitoare la gospodărirea arboretelor cu<br />
molid de rezonanţă, nu s-a ajuns încă la măsuri care ar putea fi considerate optime, de<br />
aceea gospodărirea acestor arborete continuă să fie o poartă deschisă în calea<br />
cercetărilor. Este neîndoielnic că o gospodărire durabilă a arboretelor cu molid de<br />
rezonanţă trebuie să asigure conducerea, îngrijirea şi exploatarea în bune condiţii a<br />
molidului de rezonanţă, regenerarea rezervelor cu molid de rezonanţă de pe suprafeţele<br />
exploatate şi menţinerea unei stări fito-sanitare corespunzătoare în aceste arborete. În<br />
acelaşi timp, în situaţia actuală în care rezervele de molid de rezonanţă au scăzut foarte<br />
mult, iar cerinţele pe piaţă sunt din ce în ce mai mari, o prioritate pentru un<br />
management durabil trebuie să o constituie şi preocupările legate de creşterea gradului<br />
de valorificare a lemnului, printr-o sortare riguroasă, după principiile valorificării<br />
superioare şi integrale a lemnului provenit de la arborii de molid de rezonanţă.<br />
Deşi recunoaştem că abordăm un domeniu de o deosebită sensibilitate<br />
ştiinţifică, prezentăm în cele ce urmează câteva măsuri de gospodărire a arboretelor cu<br />
molid de rezonanţă, pe care le considerăm esenţiale pentru un management durabil.<br />
87
7.3.4.1. Gospodărirea arboretelor cu molid de rezonanţă prin identificarea<br />
biogrupelor cu arbori de molid de rezonanţă<br />
Potrivit unor cercetători (N. Geambaşu, 1995; G. Zlei, 2007), măsurile de<br />
gospodărire în arboretele cu molid de rezonanţă exploatabile din nordul Moldovei,<br />
trebuie să pornească, de la identificarea biogrupelor de arbori care conţin molid de<br />
rezonanţă.<br />
7.3.4.2. Gospodărirea molidului de rezonanţă din Munţii Gurghiului<br />
Potrivit cercetărilor întreprinse în prezenta lucrare, în unele arborete studiate,<br />
ponderea molidului de rezonanţă depăşeşte 30%, ceea ce însemnă că în aceste situaţii<br />
gospodărirea pe biogrupe nu mai poate fii justificată, pe teren existând chiar buchete<br />
de molid de rezonanţă (2-5 exemplare la un loc). Desigur această observaţie nu<br />
însemnă un contraargument al gospodăririi în biogrupe, aceasta de altfel fiind<br />
demonstrată a fi cea mia bună soluţie în arboretele cu molid de rezonanţă din nordul<br />
Moldovei, ci doar o particularitate referitoare la unele arborete din munţii Gurghiului<br />
care mai conţin o pondere ridicată de lemn de rezonanţă. Cercetările preliminarii au<br />
arătat că există în Ocoalele silvice Gurghiu şi Fâncel şi arborete pentru care proporţia<br />
arborilor de molid de rezonanţă este mult mai mică, arborete pentru care se justifică<br />
neîndoielnic gospodărirea în biogrupe cu molid de rezonanţă.<br />
Având în vedere ponderea ridicată a arborilor de molid de rezonanţă în unele<br />
arborete studiate din munţii Gurghiului (u.a. 42 A; u.a. 43 B; u.a. 44 B şi u.a. 111B),<br />
măsurile de gospodărire nu vor porni de la particularităţile biogrupelor ci de<br />
particularităţile acestor arborete considerate ca întreg.<br />
7.3.4.2.1. Propuneri pentru aplicarea tratamentelor în arboretele cu molid de<br />
rezonanţă<br />
Având în vedere particularităţile arboretelor cu molid de rezonanţă, propunem ca la<br />
forma cunoscută de aplicare a acestui tratament să fie aduse unele amendamente:<br />
- potrivit actualelor norme tehnice (***, 2000d) pentru pădurile de molid din clasa a<br />
II-a de producţie se fixează, cu titlu orientativ, un diametru ţel de 72cm. Precizăm că în<br />
astfel de arborete, aşa cu reiese din descrierile amenajamentelor (***, 2000a; ***,<br />
2000b) se află şi arboretele cu molid de rezonanţă cercetate. Aceasta ar îndemna ca<br />
pentru arboretele de molid de rezonanţă din Munţii Gurghiului să se fixeze un diametru<br />
ţel de 72cm. Acest diametru, justificat pentru arborii de molid obişnuit, nu se justifică<br />
însă pentru arborii de molid de rezonanţă. Prin examinarea rondelelor de la arborii de<br />
molid de rezonanţă cercetaţi, s-a concluzionat că arborii de molid de rezonanţă ajung în<br />
general la acest diametru, abia la vârste de peste 180 de ani. Din acest motiv propunem<br />
ca pentru arborii de molid de rezonanţă să se fixeze un diametru ţel mai mic. S-a arătat<br />
prin cercetările noastre (punctul 234.) că vârsta pe care o considerăm cea mai potrivită<br />
pentru exploatarea arborilor de molid de rezonanţă, este vârsta de 160-180 de ani, când<br />
peste 70% din arborii examinaţi depăşesc diametrul de 38cm (diametrul de bază minim<br />
pentru arborii de molid de rezonanţă (dminr). În urma cercetărilor noastre, realizate pe<br />
rondele şi probe de creştere extrase din arboretele examinate, s-a concluzionat că un<br />
diametru ţel de 52-56 cm pentru arborii de molid de rezonanţă ar fi o soluţie potrivită,<br />
88
întrucât majoritatea arborilor cu acest diametru au vârsta cuprinsă între 160-180 de ani,<br />
adică corespunzătoare vârstei exploatabilităţii pentru arborii de molid de rezonanţă;<br />
- întrucât pădurea trebuie să prezinte o consistenţă plină care să asigure o bună<br />
realizare a elagajului natural şi o coroană „strânsă” a arborilor de molid de rezonanţă,<br />
operaţiunile culturale vor consta mai ales în extragerea speciilor copleşitoare, a<br />
exemplarelor de molid rău conformate, atacate de boli şi dăunători. Răriturile vor avea<br />
o intensitate slabă şi vor consta mai ales în extragerea exemplarelor care stânjenesc<br />
arborii de molid de rezonanţă, împiedicând formarea la aceştia din urmă, a unor<br />
coroane asimetrice. Primele rărituri, aplicate pe buchete sau grupuri aflate în stadiul de<br />
păriş, vor lăsa mulţi arbori de viitor, întrucât până la diametre de 20-30 cm nu sunt<br />
certitudini în ceea ce priveşte diferenţierea morfologică a arborilor de molid de<br />
rezonanţă, faţă de cei obişnuiţi. Ulterior răriturile vor consta în selecţia pozitivă a<br />
arborilor de molid de rezonanţă dar şi a celor obişnuiţi şi extragerea mai ales a<br />
exemplarelor care stânjenesc formarea unei coroane simetrice la arborii de molid de<br />
rezonanţă. Pentru o dezvoltare corespunzătoare scopului urmărit, coroana arborilor de<br />
molid de rezonanţă, trebuie să se atingă, dar să nu se întrepătrundă cu vecinii;<br />
- multe arborete dintre cele identificate cu molid de rezonanţă, deşi au fost cândva<br />
pluriene, datorită exploatărilor şi-au pierdut această structură. În prezent, majoritatea<br />
arboretelor cu molid de rezonanţă se află într-o structură relativ plurienă sau relativ<br />
echienă. Din acest motiv, pentru a se ajunge la o structură optimă grădinărită, mai întâi<br />
sunt necesare unele lucrări de transformare.<br />
7.3.4.2.2. Propuneri referitoare la lucrările de transformare spre grădinărit a<br />
structurilor prezente ale arboretelor cu molid de rezonanţă cercetate<br />
Pentru aplicarea lucrărilor de transformare este necesar să fie întocmit graficul<br />
distribuţiei reale a numărului de arbori pe categorii de diametre, pentru fiecare arboret<br />
cu molid de rezonanţă, acesta oferind o imagine asupra structurii reale a acestora.<br />
Pentru cunoaşterea structurii arboretelor cu molid de rezonanţă cercetate, au fost<br />
amplasate în teren suprafeţe de probă, pentru fiecare în parte întocmindu-se graficul<br />
distribuţiei reale a numărului de arbori pe categorii de diametre (fig. 7.4.). Propunerile<br />
pentru lucrările de transformare din aceste arborete s-au făcut prin compararea acestor<br />
grafice, cu graficul curbei normale de distribuţie a arborilor pe categorii de diametre în<br />
arboretele grădinărite.<br />
Distribuţiile reale din fig. 7.4., au fost realizate prin inventarierea tuturor arborilor<br />
din suprafeţele de probă cercetate, pe categorii de diametre din 4 în 4 cm, pornind de la<br />
categoria de 12 cm. Aşa cum se remarcă din fig.234, pentru majoritatea suprafeţelor de<br />
probă analizate, distribuţiile reale ale numărului de arbori pe categorii de diametre se<br />
caracterizează prin deficite la clasa arborilor subţiri (cu diam.< 24m) şi prin excedente<br />
la clasele de arbori groşi (cu diam. de 40…48 cm) şi foarte groşi (cu diam. de peste<br />
52cm). Pentru aplicarea lucrărilor de transformare în aceste arborete s-au propus mai<br />
multe măsuri, printre care amintim:<br />
- se va acţiona cu prudenţă la extragerea arborilor din categoriile de diametre<br />
excedentare, cu arbori groşi şi foarte groşi, pentru a nu se deschide goluri mari în<br />
arborete; Următoarea etapă va fi identificarea şi însemnarea arborilor de molid cu lemn<br />
de rezonanţă care au diametrul mai mic decât diametrul-ţel fixat, aflaţi în categoriile de<br />
89
diametre excedentare; operaţia aceasta este necesară pentru a prevenii extragerea lor<br />
înainte de exploatabilitate. Abia apoi se va trece la tăierile propriu-zise;<br />
- primele lucrări de transformare, sunt de fapt lucrări pregătitoare care constau în<br />
extragerea, în limitele posibilităţii, a arborilor uscaţi, bolnavi, în curs de uscare, din<br />
toate categoriile de diametre, fie că sunt sau nu excedentare, scopul fiind asigurarea<br />
unei stări de sănătate corespunzătoare.<br />
- lucrările (tăierile) propriu-zise vor consta mai întâi din extragerea arborilor de<br />
molid de rezonanţă exploatabili (ajunşi la diametrul-ţel stabilit ca bază de amenajare),<br />
dar şi a arborilor de molid obişnuit; Ulterior se va intervenii şi pentru extragerea de<br />
arbori de la categoriile de diametre excedentare, mai mici decât diametrul ţel.<br />
- prin extragerea de arbori din categoriile excedentare se vor crea nuclee de<br />
regenerare astfel încât să se asigure intrarea şi creşterea puieţilor în arboret;<br />
- concomitent cu extragerile de arbori de la categoriile excedentare se vor realiza,<br />
dacă este cazul, lucrări de igienă sau de extragere a produselor accidentale;<br />
- intensitatea tăierilor din clasele excedentare de arbori groşi şi foarte groşi va fi<br />
limitată şi de posibilitatea fixată, dar mai ales de consistenţă, întrucât aceasta trebuie să<br />
se păstreze deasă (0,8-0,9) aşa cum reclamă arboretele de molid de rezonanţă de înaltă<br />
calitate. Ca urmare, se va opta pentru o intensitate de 12-14 %.<br />
90
7.3.4.3. Ameliorarea stării de sănătate a arborilor în arboretele cu molid de<br />
rezonanţă<br />
Stare fitosanitară a arboretelor este datorată modului în care se manifestă bolile şi<br />
dăunătorii. Din acest motiv, pentru o gospodărire eficientă a arboretelor cu molid de<br />
rezonanţă, considerăm că, pe lângă preocupările legate de o structură corespunzătoare,<br />
trebuie intensificate şi preocupările legate de limitarea atacurilor de boli şi dăunători.<br />
Referitor la prezenţa în arboretele cu molid de rezonanţă a unor infecţii, prin<br />
examinarea: probelor de creştere extrase cu burghiul Presler, cioatelor arborilor<br />
exploataţi, fusului arborilor doborâţi şi buştenilor debitaţi în fabrică, am constatat,<br />
pentru arboretele cercetate, prezenţa mai ales a trei tipuri de putregai: putregaiul roşu<br />
de rădăcină (iasca de rădăcină), putregaiul de vârf şi de ciot (putregaiul pestriţ al<br />
lemnului sau iasca de ciot a răşinoaselor) şi albăstreala lemnului.<br />
a) Prezenţa putregaiul roşu de rădăcină (provocat de ciuperca Fomes annosus sau<br />
Heterobasidion annosum) a fost evidenţiată în arboretele cercetate atât pe unele probe<br />
de creştere ale unor arbori examinaţi cât şi pe cioatele unor arbori exploataţi (fig.<br />
7.11.).<br />
b) Putregaiul pestriţ al lemnului sau iasca de ciot a răşinoaselor (provocat de<br />
ciuperca Phellinus pini) a fost evidenţiat în arboretele cercetate, atât la arborii pe picior<br />
sau doborâţi, cât şi la buştenii debitaţi în fabrică (fig.<br />
7.13; fig. 7.15.).<br />
c) Albăstreala lemnului, (coloraţie provocată de<br />
ciuperca Ophiostoma pilifera) a fost identificată în teren<br />
la resturile de exploatare rămase în platformele primare<br />
ale arboretelor exploatate.<br />
Fig. 7.13. Probă de creştere cu atac de Phellinus pini<br />
Fig. 7.15. Atac de Phellinus pini,<br />
evidenţiat pe secţiunea<br />
evidenţiat pe secţiunea de la<br />
cioată a unui arbore de molid<br />
Fig. 7.11. Cioată cu atac<br />
Fig. 7.11. Cioata de molid cu atac de<br />
Heterobasidion annosum<br />
Heterobasidion annosus<br />
Fig. 7.21. Secţiune transversală a unei<br />
rondele provenite de la un buştean de<br />
molid de rezonanţă cu atac mediu<br />
de albăstreală<br />
93
La fabrica de instrumente muzicale Gliga din Reghin, pe parcursul<br />
cercetărilor întreprinse au fost semnalate unele cazuri izolate de albăstreală, la unele<br />
piese de cherestea brută şi semifabricate depozitate în spaţii mai puţin aerisite şi pentru<br />
câţiva buşteni rămaşi nedebitaţi până la sfârşitul lunii aprilie (fig. 7.21.).<br />
Pentru toate aceste specii au fost propuse măsuri profilactice în vederea limitării<br />
atacurilor.<br />
7.3.4.4. Creşterea gradului de valorificare a lemnului (Propuneri pentru<br />
industria instrumentelor muzicale)<br />
În contextul reducerii rezervelor cu molid de rezonanţă, preocupările legate de<br />
valorificarea integrală şi superioară a arborilor de molid cu lemn de rezonanţă<br />
exploataţi ar putea duce la o ameliorare a cererii de exploatare a arboretelor care conţin<br />
acest ecotip. Ca urmare a respectării principiilor valorificării integrale şi superioare, va<br />
creşte gradul de utilizare a volumului arborilor de molid cu lemn de rezonanţă, pentru<br />
realizarea instrumentelor muzicale.<br />
Pe baza cercetărilor întreprinse la fabrica de instrumente muzicale Gliga din<br />
Reghin, în vederea creşterea volumului de lemn din arborii de molid de rezonanţă, care<br />
poate fi utilizat pentru semifabricatele de instrumente muzicale au fost făcute<br />
recomandări cu privire la:<br />
- ameliorarea procesului tehnologic de fasonare definitivă a lemnului;<br />
- ameliorarea sortării lemnului rotund brut de molid de rezonanţă (butuci/buşteni);<br />
- ameliorarea procesului tehnologic de obţinere a cherestelei brute de rezonanţă ;<br />
- ameliorarea procesului de debitare în semifabricate pentru instrumentele muzicale:<br />
a)Îmbunătăţirea procesului tehnologic de fasonare primară<br />
S-a propus ca fasonarea definitivă a lemnului de molid de rezonanţă să se realizeze<br />
prin obţinerea următoarelor două sortimente brute de molid de rezonanţă:<br />
- lemn rotund de molid de rezonanţă (butuci/buşteni) în situaţia în care aceştia<br />
nu prezintă noduri, sau nodurile sunt grupate pe mai puţin de 1/4 din aria lor<br />
laterală;<br />
- lemn despicat în sferturi de molid de rezonanţă, în situaţia în care<br />
butucii/buştenii unor arbori de molid de rezonanţă au noduri grupate doar pe<br />
1/4 până la 1/2 din aria lor laterală.<br />
În strânsă legătură cu creşterea gradului de valorificare a lemnului provenit de la<br />
arborii de molid de rezonanţă este şi micşorarea lungimii minime admisibile a<br />
buştenilor, prevăzută în STAS. Potrivit STAS, pentru buştenii de molid este necesar ca<br />
porţiunea fără noduri să aibă o lungime de minim 2m. Prin micşorarea acestei valori,<br />
volumul de lemn de rezonanţă valorificat ar putea creşte. Modificarea acestei valori a<br />
STAS-ului ar putea fi posibilă întrucât lungimea semifabricatelor pentru instrumente<br />
muzicale din lemn de molid de rezonanţă nu depăşeşte 1,25m (valoarea lungimii celor<br />
mai lungi semifabricate – semifabricatele pentru contrabas).<br />
b) ameliorarea sortării lemnului rotund brut de molid de rezonanţă<br />
Sortarea butucilor/buştenilor de molid de rezonanţă în platforma primară, trebuie să<br />
ţină seama de posibilitatea de utilizare a lemnului din porţiunile interverticilare. Astfel,<br />
butucii/buştenii cu porţiuni interverticilare a căror lungime permite debitarea de<br />
instrumente muzicale, nu trebuie refuzaţi ci pot fi folosiţi ca materie primă pentru<br />
semifabricatele de instrumente muzicale. Chiar şi buştenii la care aceste porţiuni<br />
interverticilare nu au lungimea necesară debitării semifabricatelor de viori de mărime<br />
94
uzuală (mărimea 4/4), pot fi folosiţi la obţinerea unor semifabricate pentru viori de<br />
lungime mai mică (de exemplu, viori cu mărimile 1/4; 1/8; 1/10, sau chiar viori de<br />
artizanat, cu mărimile 1/16 şi 1/32);<br />
c) Ameliorarea procesului tehnologic de obţinere a cherestelei brute de rezonanţă<br />
Înainte de spintecarea în jumătăţi este necesară însemnarea diametrului pe care se<br />
va face spintecarea. În cazul buştenilor cu noduri grupate pe jumătate sau pe sfert din<br />
aria laterală a buşteanului, se va însemna acest diametru, astfel încât să se separe<br />
jumătatea de arie laterală cu noduri de cea fără noduri sau cu mai puţine noduri. În mod<br />
similar, la debitarea în sferturi se va urmări separarea sfertului fără noduri sau cu mai<br />
puţine noduri, de sfertul cu mai multe noduri.<br />
c) Îmbunătăţirea procesului de debitare în semifabricate<br />
S-a propus respectarea unui principiu, care a fost denumit principiul modificării<br />
tipului şi categoriei semifabricatului. Potrivit acestuia, cheresteaua brută obţinută prin<br />
debitare radială se examinează mai întâi în vederea posibilităţii de obţinere a<br />
semifabricatelor de mărimea cea mai mare (contrabas şi violoncel). Dacă dimensiunile<br />
pieselor de cherestea nu satisfac obţinerea acestor categorii de instrumente muzicale, se<br />
va urmării dacă este posibilă obţinerea de semifabricate uzuale pentru vioară (mărimea<br />
4/4). În situaţia în care nu este posibilă nici obţinerea acestora din urmă, se va urmări<br />
dacă există posibilitatea debitării unui semifabricat de mărime mai mică, mergând prin<br />
eliminare până la cele mai mici viori, viorile de artizanat (cu mărimile 1/16 şi 1/32).<br />
Am propus, pornind de la relatările unor maiştrii, foşti angajaţi la vechiul I.P.L.<br />
Reghin, să se aplice un principiu de utilizare al lemnului pe care l-am intitulat<br />
principiul utilizării semifabricatelor cu pungi de răşină mici, conform căruia se vor<br />
utiliza pentru producţie şi semifabricatele de contrabas care prezintă mici pungi de<br />
răşină (cu lungimea ≤ l cm, lăţimea ≤ 0,8 cm şi grosimea ≤ 0,2 cm).<br />
Propunem diversificarea semifabricatelor de la acelaşi tip de instrumente muzicale,<br />
după mai multe categorii (tab. 6.80.).<br />
8.1. Concluzii<br />
Capitolul 8. Concluzii şi contribuţii personale<br />
Lucrarea de faţă s-a dorit a fi o modestă contribuţie pentru o mai bună cunoaştere a<br />
aspectelor legate de molidul de rezonanţă românesc. Cercetările întreprinse au dus la<br />
elemente de originalitate referitoare la: particularităţile arboretele cu molid de rezonanţă şi<br />
măsurile necesare gospodăririi durabile a acestora, caracteristicile morfologice şi calitatea<br />
arborilor de molid de rezonanţă pe picior şi mai ales, la calitatea şi structura macroscopică a<br />
lemnului de molid de rezonanţă, cercetate în corelaţie cu industria instrumentelor muzicale.<br />
8.1.1. Referitor la literatura parcursă<br />
- Literatura românească şi străină evidenţiază valoarea ridicată a lemnului de molid de<br />
rezonanţă, consemnând că acesta reprezintă cea mai bună materie primă pentru<br />
confecţionarea capacelor instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş. Molidul de rezonanţă<br />
românesc este un relict al pădurilor naturale seculare care acopereau în trecut întreg arcul<br />
carpatic. Raritatea molidului de rezonanţă şi micşorarea rezervelor acestui ecotip pe Glob<br />
este consecinţa exploatărilor pădurilor naturale, în care a apărut şi s-a dezvoltat molidul de<br />
rezonanţă, respectiv a simplificării structurii acestora. De-a lungul timpului, cu toate că<br />
molidul de rezonanţă a surescitat un deosebit interes pentru cercetarea silvică, au existat<br />
relativ puţine preocupări legate de estimarea calităţii lemnului de molid de rezonanţă,<br />
95
espectiv definirea unor clase structurale de calitate pentru molidul de rezonanţă. În acelaşi<br />
timp, cercetările întreprinse la noi în ţară, orientate mai ales în direcţia aspectelor de<br />
ecologie şi silvicultură, nu au fost axate pe abordarea unor corespondenţe între morfologia<br />
arborilor pe picior şi structura interioară a lemnului, iar corelaţia între morfologia,<br />
defectologia arborilor pe picior şi exigenţele fabricanţilor de instrumente muzicale, a fost<br />
tratată foarte sumar.<br />
8.1.2. Referitor la cadrul fizico-fito-geografic al teritoriului cercetărilor<br />
- Prezenţa molidului de rezonanţă din munţii Gurghiului este strâns legată de prezenţa a<br />
două forme de relief vulcanic: Caldera Fâncel – Lăpuşna şi craterul Seaca – Tătarca ale<br />
căror roci predominante sunt andezitele cu amfibolii. Culmile ce definesc aceste forme de<br />
relief constituie un fel de fortăreaţă în interiorul căreia sunt localizate arboretele cu molid de<br />
rezonanţă, protejate astfel împotriva vânturilor. Aşa se explică proporţia în general scăzută a<br />
lemnului de compresiune la arborii din aceste arborete;<br />
- Pentru teritoriul cercetat, au fost identificate două tipuri de staţiuni în care s-a remarcat<br />
prezenţa molidului de rezonanţă: 2.3.3.3./R (Montan de molidişuri, Ps, brun acid şi andosol,<br />
edafic mare şi mijlociu, cu Oxalis-Dentaria şi 2.3.3.2. (Montan de molidişuri. Pm, brunacid,<br />
edafic submijlociu cu Oxalis - Dentaria±acidofile. Este de remarcat că al doilea tip de<br />
staţiune nu apare în literatura de specialitate ca staţiune cu molid de rezonanţă.<br />
8.1.3. Referitor la arhitectura calităţii de rezonanţă a fusului<br />
- Cercetarea calităţii lemnului de molid de rezonanţă s-a realizat atât prin intermediul<br />
rondelelor prelevate arbori exploataţi, de la înălţimi diferite ale tulpinii arborilor de molid de<br />
rezonanţă, cât şi prin inter probelor de creştere. Examinarea acestor eşantioane a dus la<br />
definirea indicatorilor calitativi ai lemnului de molid de rezonanţă: lăţimea inelelor anuale,<br />
proporţia de lemn târziu din inelele anuale, diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive. Sa<br />
arătat că pornind de la aceşti indicatori pot fi delimitate zonele de calitate radială ale<br />
lemnului de rezonanţă (zonele A, B şi C) în concordanţă cu exigenţele fabricanţilor de<br />
instrumente muzicale;<br />
- Delimitarea zonelor de calitate radială a lemnului de molid de rezonanţă s-a făcut după<br />
examinarea coroborată a graficelor de variaţie cu vârsta a celor trei indicatori ai inelelor<br />
anuale (lăţimea, proporţia de lemn târziu, diferenţa dintre inelele consecutive), pentru<br />
fiecare rondelă sau probă de creştere examinată;<br />
- Delimitarea zonelor de calitate radială a dus la definirea unor modele de calitate radială<br />
în secţiunea diametrului de bază, definite pentru prima dată în literatură, nu doar după<br />
indicatorul lăţimea inelelor anuale, ci ţinând cont şi de alţi indicatori calitativi: proporţia de<br />
lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive,. În urma cercetărilor s-a concluzionat că<br />
cel mai răspândit model de calitate radială, pentru arboretele cercetate, este cel cu<br />
succesiunea C-B-A. Apariţia altor modele de calitate radială ar putea fi explicată prin<br />
existenţa unor particularităţi genetice şi/sau staţionale;<br />
- Delimitarea zonelor de calitate radială, după valorile mediei tuturor variaţiilor,<br />
evidenţiază modelul general de variaţie radială al lăţimilor inelelor anuale pentru molidul<br />
de rezonanţă din Munţii Gurghiului (modelul C-B-A), cu următoarea succesiune a zonelor<br />
de calitate radială:<br />
- zona C, lipsită de rezonanţă, caracteristică primilor circa 30 de ani,<br />
pentru care media lăţimilor inelelor anuale este în jur de 2,5mm;<br />
- Zona B, aptă pentru rezonanţă, intermediară între zonele C şi A, cu<br />
lăţimi ale inelelor anuale în jur de 1,5mm, care conţine circa 50 de<br />
inele anuale;<br />
96
- Zona A, de calitate acustică superioară, caracteristică ultimelor creşteri<br />
radiale, care începe să se formeze începând din jurul vârstei de 80 de<br />
ani şi pentru care în general lăţimile inelelor anuale sunt ceva mai<br />
scăzute de 1mm.<br />
- Interpretarea statistică a datelor referitoare la zonele de calitate radială (A; B şi C), în<br />
secţiunea diametrului de bază a dus la următoarele concluzii:<br />
- sub raportul mărimii zonelor de calitate radială, populaţia examinată este neomogenă,<br />
ceea ce ne oferă o imagine despre structura actuală relativ plurienă a arboretului;<br />
- legătura dintre mărimea zonei A de calitate radială şi diametrul trunchiului la înălţimea<br />
cioatei este mai mare decât cea cu diametrul la înălţimea de 1,3m.<br />
- pentru 16% din arborii eşantionaţi cu probe de creştere, se pot debita semifabricate de<br />
vioară a căror lăţime (120mm) să fie asigurată doar de zona cu proprietăţile de rezonanţă<br />
cele mai bune, zona A, fără participarea zonei intermediare B.<br />
- majoritatea arborilor de molid de rezonanţă prezintă o lăţime a zonei B de mai puţin de<br />
6cm. Aceasta arată că ponderea zonei B de calitate la asigurarea lăţimii zonei apte pentru<br />
rezonanţă, este în general mai mică de 50%; pentru majoritatea arborilor lăţimea aptă pentru<br />
rezonanţă se asigură din zona A.<br />
- peste 50% din arborii de molid de rezonanţă ai suprafeţei studiate, prezintă o lăţime a<br />
inelelor anuale în zona cea mai valoroasă din punct de vedere acustic (zona A), de 0,5-1mm.<br />
Dacă această lăţime a inelelor anuale se întâlneşte pe toată lăţimea semifabricatelor de<br />
instrumente muzicale, de regulă se vor obţine de capace de instrumente muzicale (viori) de<br />
cea mai înaltă calitate (instrumente de tip Maestro).<br />
- pentru circa 73 % din arborii de molid de rezonanţă ai suprafeţei studiate, lăţimea<br />
inelelor anuale din zona B este de 1-2mm.<br />
- lăţimea inelelor anuale din zona C de calitate radială, în general este între 2,5-3,5mm.<br />
- există o legătură certă, confirmată statistic între poziţia cenotică a arborilor în arboret şi<br />
lăţimea zonei de calitate A.<br />
- există o strânsă legătură de directă proporţionalitate între lăţimea inelelor din zona A şi<br />
lăţimea alburnului (r = 0,676***).<br />
- distanţa faţă de arborii vecini este în relaţie directă cu lăţimea medie a inelelor din<br />
zonele C şi B;<br />
- legătura dintre proporţia de lemn târziu din zona A de calitate şi lăţimea acestei zone,<br />
poate fi redată printr-o ecuaţie de regresie foarte semnificativă (r = - 0.505***). Conform<br />
acestei ecuaţii, pe măsură ce lăţimea zonei A de calitate structurală creşte, scade proporţia<br />
lemnului târziu din lăţimea inelelor anuale.<br />
- pentru arborii de molid de rezonanţă examinaţi s-a constatat că cele mai multe valori<br />
ale proporţiei de lemn târziu se află sub 30%<br />
- diferenţa dintre inelele consecutive pentru zona A de calitate radială nu depăşeşte<br />
0,24mm, în timp ce pentru zona C poate atinge şi 15mm.<br />
- Pornind de la cele 4 clase de calitate ale semifabricatelor (Maestro, Profesional,<br />
Student şi Şcoală), au fost definite clase de calitate structurală pentru arborii de molid de<br />
rezonanţă. Aceste clase au fost deduse în urma examinării tuturor situaţiilor individuale ale<br />
eşantioanelor extrase (rondele şi probe de creştere) de le arbori de molid cu diametre de<br />
peste 22cm. Rezultatele examinărilor individuale au condus la stabilirea unui număr de 6<br />
clase de calitate structurală.<br />
- Conform cercetărilor noastre, în general, lemnul de molid de rezonanţă din arboretele<br />
studiate, începe să se formeze de la vârsta de 30 de ani şi uneori chiar mai repede. Pentru<br />
majoritatea arborilor de molid de rezonanţă, zona B de calitate radială însumează circa 50 de<br />
97
ani. Abia de la o vârstă de circa 80 de ani, pentru majoritatea arborilor de molid de<br />
rezonanţă începe formarea zonei A de calitate structurală);<br />
- Ajustarea polinomială a variaţiilor radiale ale lăţimilor medii pe circumferinţă pentru<br />
inelele anuale ale arborilor de molid de rezonanţă eşantionaţi cu rondele, din u.a. 111B, U.P.<br />
IV Fâncel, O.S. Fâncel, a dus la concluzie deosebit de interesantă referitoare la gospodărirea<br />
arboretelor cu molid de rezonanţă: tratamentul tăierilor/regenerărilor progresive nu este<br />
potrivit pentru gospodărirea molidului de rezonanţă, întrucât duce la activarea creşterilor<br />
radiale la arborii de molid de rezonanţă rămaşi pe picior.<br />
- Variaţia radială a diferenţelor între inelele consecutive ale rondelelor de la 1,3m arată<br />
că indicatorul calitativ al diferenţei dintre inelele consecutive are valori mai mici de 0,5mm,<br />
ceea ce atestă calitatea deosebită a lemnului arborilor eşantionaţi cu rondele.<br />
- Valoarea minimă a diametrului pe care trebuie să îl prezinte buşteanul la înălţimea de<br />
1,3m a fost denumită diametrul de bază minim pentru arborii de molid de rezonanţă (dminr).<br />
În urma cercetărilor s-a obţinut pentru acest diametru valoarea de 38cm. Reiese astfel că în<br />
cazul gospodăririi arboretelor cu molid de rezonanţă din munţii Gurghiului, prin adoptarea<br />
codrului grădinărit, diametrul ţel fixat pentru arborii de molid de rezonanţă trebuie să<br />
depăşească valoarea de 38 cm.<br />
- Prin repartiţia arborilor eşantionaţi pe clase de calitate structurală s-a ajuns la o<br />
concluzie excepţională: după structura lemnului, examinată pe probele de creştere, arborii<br />
din care pot fi debitate semifabricate pentru instrumente muzicale participă în arboret în<br />
proporţie remarcabilă (54% din totalul arborilor cu diametre de peste 20cm), Cercetările<br />
noastre evidenţiază aşadar aspecte noi referitoare proporţia de participare în arboret a<br />
arborilor molid cu lemn de rezonanţă, aspecte care se sprijină pe date legate de structura<br />
interioară a lemnului. nu doar de morfologia arborilor pe picior.<br />
- Prin examinarea eşantioanelor (probe de creştere şi rondele), în corespondenţă cu<br />
morfologia arborilor pe picior, s-a concluzionat că se întâlneşte lemn apt pentru<br />
semifabricate de instrumente muzicale şi la arborii de molid care morfologic nu se<br />
încadrează în toate caracterele amintite de N. Paşcovici (1930a, 1945), adică şi la arborii<br />
care prezintă coroană asimetrică, cu elagaj foarte bun doar pe jumătate din aria laterală a<br />
tulpinii, arbori consideraţi în trecut lipsiţi de rezonanţă.<br />
- Există diferenţe foarte mici în ceea ce priveşte calitatea structurală a lemnului de molid<br />
de rezonanţă, pe direcţiile cardinale ale arborilor.<br />
- Rezultatele cercetărilor noastre infirmă ipoteza potrivit căreia cel mai bun lemn de<br />
rezonanţă se obţine de pe direcţia cardinală sud (ipoteză susţinută de W. Kolneder, 1998);<br />
din cercetările noastre rezultă că între cele 4 direcţii cardinale există diferenţe calitative<br />
foarte mici, iar din punct de vedere matematic, cea mai bună calitate a lemnului este cea de<br />
pe direcţiile est şi vest, direcţia sud clasându-se pe locul al treilea;<br />
- Interpretările statistice referitoare la mărimea zonelor axiale de calitate ale arborilor<br />
din suprafaţa de probă principală au condus la următoarele concluzii:<br />
- arbori de molid de rezonanţă prezintă lungimi ale coroanei destul de variabile, de unde<br />
rezultă că lungimea coroanei are o mică influenţă la exprimarea calităţii structurale a<br />
arborilor.<br />
- pentru arborii de molid de rezonanţă s-a obţinut o lungime a coroanei de circa 33-66%<br />
din înălţimea arborelui.<br />
- Între arboretele cercetate există diferenţe foarte mari referitoare la porţiunea de tulpină<br />
complet elagată (fără ramuri şi cepuri), numită Zona I de calitate axială. Există diferenţe<br />
mari între arboretele cercetate cu privire la lungimea părţii de coroană cu asimetrie (zona de<br />
calitate axială II B). Nu sunt diferenţe semnificative între arboretele cercetate, în ceea ce<br />
98
priveşte lungimea porţiunii de tulpină cu cepuri şi ramuri uscate (zona de calitate axială II<br />
A).<br />
- Pentru toţi arborii examinaţi, dacă la secţiunea de 1,3m, zona de lemn de rezonanţă<br />
acoperă pe rază, lăţimea unui semifabricat (120mm), nu se remarcă modificarea cu<br />
înălţimea, a clasei de calitate structurală a arborelui. Altfel spus, calitatea structurală se<br />
păstrează odată cu depărtarea de la secţiunea de bază. Potrivit acestei observaţii, lemnul<br />
arborilor de molid de rezonanţă poate fi evaluat structural foarte precis, doar prin informaţii<br />
provenite de la înălţimea de 1,3m. De la o anumită înălţime a arborelui, rondele examinate<br />
au fost clasate în clasa a 4-a de rezonanţă, însă nu din cauza valorilor necorespunzătoare ale<br />
indicilor calitativi ai lemnului de rezonanţă, ci datorită faptului că lăţimea zonei cu lemn de<br />
rezonanţă, micşorându-se odată cu descreşterea axială a diametrului, nu mai acoperă lăţimea<br />
unui semifabricat de vioară de mărimea uzuală 4/4;<br />
- Lăţimea zonei A de calitate radială, pentru majoritatea arborilor examinaţi,<br />
înregistrează o descreştere axială scăzută până la înălţimea de 5,3 - 7,3 m a arborelui, după<br />
care înregistrează o scădere accentuată.<br />
- Lăţimea zonei C se micşorează odată cu depărtarea de sol, legătura fiind de intensitate<br />
mare (r = 0,61***). Această observaţie are o deosebită importanţă practică, deoarece arată<br />
că zona C de calitate (zona fără rezonanţă) descreşte proporţional cu descreşterea<br />
diametrului arborilor. În felul acesta, se explică posibilitatea utilizării lemnului de la înălţimi<br />
mai mari pe trunchi;<br />
- Odată cu depărtarea de sol (până la înălţimea analizată de 17,3m) nu există diferenţe<br />
majore între indicii calitativi ai inelelor anuale, ceea ce întăreşte ideea folosirii lemnului de<br />
la diferite înălţimi ale trunchiului pentru semifabricatele de instrumente muzicale.<br />
- Proporţia de lemn târziu din inelele anuale pentru zona A de calitate radială<br />
înregistrează o scădere cu depărtarea de sol, corelaţia fiind de intensitate medie (coeficientul<br />
de corelaţie Spearman având valoarea de -0,3);<br />
- Pentru zonele radiale cu calităţi de rezonanţă (zonele A şi B) omogenitatea structurală<br />
a lemnului, cercetată prin indicii calitativi ai inelelor anuale, se păstrează cu depărtarea de la<br />
sol şi chiar înregistrează o creştere.<br />
8.1.3.1. Referitor la examinarea defectelor de formă la arborii pe picior<br />
- Cercetările noastre sugerează că odată cu creşterea lăbărţării trunchiului la arborii de<br />
molid de rezonanţă, creşte calitatea structurii lemnului din secţiunea diametrului de bază.<br />
- Cercetările noastre au concluzionat că în arboretele studiate indicii de zvelteţe pentru<br />
arborii de molid de rezonanţă prezintă în general valori de 60-80%.<br />
8.1.3.2. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă de pe secţiunea transversală a<br />
buştenilor<br />
- Este necesară definirea unor clase de admisibilitate a unor defecte precum:<br />
excentricitatea, ovalitatea şi rulura, pentru buştenii de molid de rezonanţă. Potrivit S.R.<br />
1294/1993 aceste defecte sunt considerate inadmisibile pe buştenii de molid de rezonanţă.<br />
Investigaţiile întreprinse la fabrica Gliga că până la anumite valori pot fi utilizaţi şi buştenii<br />
cu astfel de defecte.<br />
- Excentricitatea buştenilor de picior ai arborilor de molid de rezonanţă are valori de la<br />
scăzute la medii pentru capătul gros (secţiunea de la cioată), oscilând între 2,85 şi 17,09%.<br />
Pentru capătul subţire al buştenilor de picior (aflat la lungimi de peste 8m), valoarea<br />
excentricităţii este foarte mică (de regulă sub 5 %). Exentricitatea la cioată, cel puţin până la<br />
valorile de 15-17%, determinate la buştenii examinaţi la fabrica Gliga, nu face ca materialul<br />
să fie inapt pentru rezonanţă.<br />
- Ovalitatea arborilor de molid de rezonanţă, pe secţiunea de la cioată are valori între 4-<br />
38 %, conform cercetărilor. Toţi buştenii pentru care ovalitatea la capătul gros (secţiunea de<br />
99
la cioată) a fost de până la 35-38% pot fi utilizaţi cu succes pentru obţinerea instrumentelor<br />
muzicale. Odată cu depărtarea de la cioată, ovalitatea arborilor scade, adică tulpina arborilor<br />
de molid de rezonanţă devine tot cilindrică.<br />
- Pentru buştenii şi butucii de molid de rezonanţă, examinaţi la fabrica de instrumente<br />
muzicale Gliga din Reghin, s-a evidenţiat că rulura totală este poziţionată doar în zona C de<br />
calitate radială, deci nu influenţează negativ admisibilitatea buştenilor. În schimb, rulura<br />
parţială a fost evidenţiată şi în zonele radiale cu rezonanţă (zonele A şi B).<br />
- Lemnul cu lăbărţare şi coajă înfundată este impropriu pentru debitarea de semifabricate<br />
pentru instrumentele muzicale. Coaja înfundată a fost semnalată doar în porţiunea de<br />
buştean cu lăbărţare. Valorile lăbărţării pentru arborii examinaţi au fost cuprinse între 5–20<br />
cm/m (valori scăzute de la scăzute la mijlocii). Lungimea porţiunii afectate de lăbărţare,<br />
pentru arborii examinaţi ia valori sub 0,8m.<br />
8.1.3.3. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă pe piesele de chereastea brută,<br />
debitate radial<br />
- Cele mai multe noduri (îndeosebi cele cu diametrul < 1 cm) ale butucilor de molid de<br />
rezonanţă cu diametre de peste 28-30 cm debitaţi cu ferăstrăul panglică, sunt poziţionate în<br />
zona de lemn fără importanţă pentru rezonanţă (în zona C), motiv pentru care ele nu<br />
determină mari pierderi la debitare.<br />
- Numărul de noduri şi pungi de răşină la m3 de buştean de molid de rezonanţă diferă<br />
foarte mult de la un arbore la altul, sugerând o variabilitate ridicată în ceea ce priveşte<br />
desimea ramurilor la molidul de rezonanţă. O variabilitatea şi mai ridicată s-a remarcat şi în<br />
cazul pungilor de răşină.<br />
- Odată cu creşterea în înălţime nu există fluctuaţii mari ale numărului de ramuri<br />
produse de coroană.<br />
- Există o variabilitate axială ridicată a numărului de pungi de răşină evidenţiate pe<br />
piesele de cherestea brută de molid de rezonanţă.<br />
8.1.3.4. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă pe semifabricatele de<br />
instrumente muzicale<br />
- În cazul nodurilor prezente pe secţiunea radială a semifabricatelor de instrumente<br />
muzicale pot fi evidenţiate două zone de aderenţă. Cercetarea acestor zone ne conduce la<br />
ideea aplicării elagajului artificial „în uscat” adică doar pentru ramuri uscate şi cioturi. În<br />
acest fel poate fi prevenit efectului nedorit provocat de prezenţa în buştean a nodurilor<br />
căzătoare.<br />
- Pungile de răşină evidenţiate pe semifabricatele cercetate au dimensiuni variabile<br />
(lungimi între 1,8 - 5,5 cm, lăţimi între 0,9 - 4 cm şi grosimi între 0,07 - 0,35 cm.).<br />
Rezultatele cercetărilor a condus la un număr mediu de 21 de pungi de răşină la m 3 de<br />
buştean de rezonanţă.<br />
- Între lungimea şi lăţimea pungilor de răşină evidenţiate pe semifabricatele examinate sa<br />
obţinut o relaţie foarte strânsă, raportul dintre acestea luând valori de la 0,9 la 1,5.<br />
- Rezultatele prelucrărilor statistice referitoare la diferenţele de calitate structurală între<br />
arbori şi mărimea unor defecte ale formei fusului la arborii examinaţi, au arătat că dintre<br />
indicatorii calităţii fusului, lăbărţarea şi indicele de zvelteţe sunt semnificativi pentru<br />
diferenţierea pe picior a claselor de calitate structurală ale arborilor de molid de rezonanţă.<br />
8.1.3.5. Referitor la distribuţia axială a nodurilor pe tulpina arborilor de molid de<br />
rezonanţă<br />
- Calitatea axială a tulpinii arborilor de molid de rezonanţă poate fi estimată prin<br />
intermediul zonelor şi modelelor de calitate axială. În cazul modelului general de calitate<br />
axială, definit pentru arbori cu coroana simetrică, întâlnit la 20-30% din arborii de molid de<br />
100
ezonanţă examinaţi, calitatea lemnului în ceea ce priveşte prezenţa nodurilor, poate fi<br />
estimată prin trei zone de calitate axială (fig. 6.78.):<br />
- Pentru arborii de molid cu coroana asimetrică a fost propus un alt model, întâlnit la 70-<br />
80% din arborii de molid de rezonanţă examinaţi: modelul particular de calitate axială.<br />
Pentru acesta au fost definite 4 zone de calitate axială (fig. 6.80.):<br />
8.1.3.6. Referitor la nodurile examinate pe buştenii arborilor de molid de rezonanţă<br />
- Numărul mediu de noduri pe un plan transversal cu noduri este de 2-3 buc;<br />
- Diametrul mediu al nodurilor dintr-un verticil ia valori între 1-6 cm;<br />
- Diametrul mediu al nodurilor întru-un verticil înregistrează un maxim la baza coroanei<br />
simetrice (unde ia valori de 5-6 cm), după care scade uşor, atât înspre vârful arborelui cât şi<br />
înspre baza tulpinii (unde ia valori de 1-3 cm);<br />
- Numărul de noduri foarte mici (cu d
grosimea ramurilor, unghiul de inserţie al ramurilor pe trunchi), cu ajutorul analizei simple a<br />
varianţei, s-a concluzionat că numai lungimea coroanei se dovedeşte a fi influentă pentru<br />
clasa de calitate structurală, legătura fiind semnificativă (tab. 6.69.).<br />
8.1.5. Referitor la particularităţile de ordin colorimetric pentru solzii de ritidom<br />
examinaţi<br />
În urma prelucrării statistice a măsurătorilor pentru culoarea solzilor, s-au formulat<br />
următoarele concluzii:<br />
- Mărimea coeficienţilor de variaţie indică omogenitatea remarcabilă a valorilor<br />
observate din şirul statistic al luminanţei, atât pe faţa internă, cât şi pe faţa externă a solzilor.<br />
Altfel spus, valorile măsurate aparţin aceleiaşi populaţii;<br />
- Nu sunt deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea strălucirii în sectorul<br />
nordic al trunchiului. Altfel spus, pentru direcţia nord a trunchiului arborilor gradul de<br />
strălucire al solzilor (indicele de culoare L*) are o stabilitate ridicată, neexistând diferenţe<br />
semnificative între arbori;<br />
- Sunt deosebiri de strălucire pe faţa sudică a trunchiului; adică pentru solzii de pe partea<br />
sudică a arborilor, gradul de strălucire are o variabilitate foarte mare, ceea ce însemnă că<br />
apar diferenţe mari între arborii populaţiei;<br />
- Există deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea a* şi mărimea b*, în<br />
sectorul nordic şi sudic al trunchiului;<br />
- Sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare (nord şi sud), cu privire la<br />
mărimea străluciri (L*), indicelui a* şi indicelui b*, pe faţa externă a solzilor<br />
- Sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare cu privire la mărimea strălucirii şi<br />
indicelui a* pe faţa internă a solzilor. Nu sunt deosebiri semnificative între cele două<br />
sectoare cu privire la mărimea indicelui b* pe faţa internă a solzilor;<br />
- Nici unul din indicii cromatici testaţi nu realizează o diferenţiere semnificativă statistic<br />
între clasele structural-acustice ale arborilor.<br />
- Mărimea nuanţei de roşu (a*), pe faţa interioară a solzilor de pe sectorul nordic, pentru<br />
cele mai multe cazuri ia valori între 9 şi 12%.<br />
8.1.6. Referitor la randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor de<br />
instrumente muzicale<br />
- Conform cercetărilor întreprinse la fabrica de instrumente muzicale Gliga din Reghin,<br />
dintr-un volum de 21,24 m 3 de buşteni folosiţi la debitare, s-au obţinut 5,351 m 3 de<br />
semifabricate, ceea ce înseamnă un randament la debitarea din buşteni de 25,19%.<br />
- Volumul semifabricatelor pentru vioară obţinut la debitare este net superior volumelor<br />
semifabricatelor de violoncel şi contrabas, ceea ce sugerează că semifabricatele pentru<br />
instrumente mari (violoncele şi contrabasuri) se obţin destul de greu, întrucât acestea<br />
presupun porţiuni relativ mari de lemn complet lipsit de defecte;<br />
- Dintr-un m 3 de buşteni de molid de rezonanţă, proveniţi din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel,<br />
O.S. Fâncel, de pot obţine în medie circa: 100 de semifabricate de vioară şi 2 - 3<br />
semifabricate de violoncel; Este nevoie de 2 m 3 de lemn de buştean de molid de rezonanţă<br />
pentru a se obţine un semifabricat pentru contrabas;<br />
- Pentru cei 10 arborii examinaţi, aparţinând u.a. 111B, U.P. VI Lăpuşna, O.S. Gurghiu,<br />
în urma sortării şi debitării lemnului, s-a obţinut un randament la obţinerea semifabricatelor<br />
de instrumente muzicale de 20, 26% (din volumul total al acestor arbori, 26,407m 3 , s-a<br />
obţinut un volum de 5,351 m 3 de semifabricate). Valoarea ridicată a acestui randament arată<br />
că la debitarea semifabricatelor se folosesc şi buşteni care prezintă noduri evidente, uneori<br />
chiar şi buşteni de la baza coroanei arborelui;<br />
102
8.1.7. Referitor la procesul de fabricaţie a instrumentelor muzicale<br />
- O bună estimare a calităţii lemnului de molid de rezonanţă trebuie să pornească de la<br />
cunoaşterea destinaţiei sortimentelor de lemn brut rotund, respectiv de la minime cunoştinţe<br />
legate de procesul de producţie al instrumentelor muzicale. Din acest motiv, în urma<br />
investigaţiilor întreprinse la fabrica de instrumente muzicale Gliga, am realizat o succintă<br />
prezentare a etapelor obţinerii semifabricatelor de instrumente muzicale şi incursiune în arta<br />
seculară a lutieriei.<br />
- În vederea creşterii gradului de valorificare a lemnului arborilor de molid de rezonanţă<br />
s-a propus ca fasonarea definitivă a lemnului de molid de rezonanţă să se realizeze prin<br />
obţinerea următoarelor două sortimente brute de molid de rezonanţă:<br />
- lemn rotund de molid de rezonanţă (butuci/buşteni) în situaţia în care aceştia nu<br />
prezintă noduri, sau nodurile sunt grupate pe mai puţin de 1/4 din aria lor laterală;<br />
- lemn despicat în sferturi de molid de rezonanţă, în situaţia în care butucii/buştenii unor<br />
arbori de molid de rezonanţă au noduri grupate doar pe 1/4 până la 1/2 din aria lor laterală.<br />
- Potrivit S.R. 1294/1993, pentru buştenii de molid este necesar ca porţiunea fără noduri<br />
să aibă o lungime de minim 2m. S-a propus modificarea acestei lungimi întrucât<br />
semifabricatele pentru instrumente muzicale nu depăşesc lungimea de 1m (excepţie fac doar<br />
semifabricatele pentru violoncel, mărimea 4/4, a căror lungimea este de 1,25m).<br />
- Pentru creşterea gradul de valorificare în semifabricate a lemnului arborilor de molid<br />
de rezonanţă, s-a arătat că pot fi utilizaţi şi butucii/buştenii cu porţiuni interverticilare a<br />
căror lungime este mai mare decât lungimea semifabricatelor. Chiar şi buştenii la care aceste<br />
porţiuni interverticilare nu au lungimea necesară debitării semifabricatelor de viori de<br />
mărime uzuală (mărimea 4/4), nu trebuie refuzaţi ci vor fi folosiţi la obţinerea unor<br />
semifabricate pentru viori de lungime mai mică (mărimile 1/2; 1/4; 1/8; 1/10, 1/16 şi 1/32).<br />
Estimarea corectă a porţiunii interverticilare trebuie să ţină cont de diametrul nodurilor din<br />
verticil, distanţa de deviere a fibrelor, din cauza prezenţei nodului şi unghiul de inserţie al<br />
ramurilor pe trunchi.<br />
- Buştenii de molid de rezonanţă de picior, cu excentricitate de sub 17% şi ovalitate sub<br />
38%, determinate pe secţiunile de la cioată, pot fi admişi la debitarea în semifabricate pentru<br />
rezonanţă.<br />
- Întrucât lemnul de lăbărţare este impropriu pentru rezonanţă, înainte de debitarea<br />
buştenilor în sferturi se va face o secţionare pentru îndepărtarea lăbărţării.<br />
- Dacă distanţa dintre verticile şi diametrul buştenilor permit debitarea de semifabricate,<br />
poate fi folosit lemnul arborilor de molid de rezonanţă chiar şi de la înălţimi mari de pe<br />
tulpină (potrivit rezultatelor cercetărilor noastre, poate fi folosit chiar lemnul de la înălţimi<br />
de 12-19m);<br />
- La debitarea butucilor/buştenilor cu noduri grupate pe jumătate din aria laterală, se va<br />
urmări separarea jumătăţii cu noduri de jumătatea fără noduri.<br />
- După debitarea în piese de cherestea brută, este necesară însemnarea locurilor de<br />
secţionare a cherestelei brute, obţinându-se semifabricate brute de molid de rezonanţă.<br />
Însemnarea se va face în scopul evidenţierii porţiunilor care trebuie eliminate.<br />
- Pentru creşterea gradului de valorificare a lemnului de molid de rezonanţă, au fost<br />
propuse două principii:<br />
- principiul modificării tipului semifabricatului , potrivit căruia un semifabricat de<br />
mărime uzuală (4/4) care prezintă defecte nu se refuză ci ce verifică posibilitatea obţinerii<br />
din el a unui semifabricat de mărime mai mică (3/4; 1/3; 1/4; 1/8; 1/16; 1/32,);<br />
- principiul utilizării semifabricatelor cu pungi de răşină mici (cu lungimea ≤ l cm,<br />
lăţimea ≤ 0,8 cm şi grosimea ≤ 0,2 cm), prin curăţarea locului pungii respective şi<br />
103
înlocuirea ei cu un mic cep din acelaşi lemn, încleiat cu pricepere, care să imite cât mai fidel<br />
continuitatea desenului fibrelor de lemn.<br />
- Gradul de valorificare a lemnului de molid de rezonanţă şi implicit randamentul la<br />
debitarea lemnului de rezonanţă în semifabricate de instrumente muzicale poate fi ridicat<br />
prin utilizarea mai multor categorii de semifabricate pentru instrumentele muzicale de<br />
acelaşi tip.<br />
- pornind de la observaţiile legate de sortarea lemnului de rezonanţă, întreprinse la<br />
fabrica de instrumente muzicale Gliga din Reghin, au fost evidenţiate patru clase de calitate<br />
pentru semifabricate, ale căror limite au fost stabilite după valorile indicilor calitativi ai<br />
lemnului de rezonanţă (lăţimea inelelor anuale; proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre<br />
inelele consecutive):<br />
- Clasa I (semifabricate destinate pentru instrumente tip Maestro);<br />
- Clasa a II – a (semifabricate destinate pentru instrumente tip Profesional);<br />
- Clasa a III-a (semifabricate destinate pentru instrumente tip Student);<br />
- Clasa a IV-a (semifabricate destinate pentru instrumente tip Şcoală)<br />
8.1.8. Referitor la managementul durabil al molidului de rezonanţă<br />
- Înfiinţarea unor rezervaţii ştiinţifice (rezervaţii naturale stricte) este o prioritate de prim<br />
rang în contextul actual în care asistăm la reducerea alarmantă a suprafeţelor arboretelor cu<br />
molid de rezonanţă.<br />
- Întrucât cercetările au arătat că cel mai valoros lemn de molid de rezonanţă se află în<br />
arborete în care participă şi bradul, fagul sau paltinul de munte, trebuie avută în vedere<br />
introducerea acestor specii în compoziţia arboretelor cu molid de rezonanţă.<br />
- Pentru asigurarea continuităţii producţiei de lemn pentru rezonanţă trebuie avute în<br />
vedere măsuri de gospodărire durabilă a actualelor arborete cu molid de rezonanţă.<br />
- Împărtăşim convingerea altor cercetători (N. Geambaşu, 1995, 2001; G. Zlei, 2008) că<br />
cel mai potrivit tratament pentru gospodărirea molidului de rezonanţă este tratamentul<br />
codrului grădinărit, care se apropie cel mai mult de structura pădurilor naturale virgine.<br />
- Cea mai potrivită vârstă pentru exploatarea arborilor cu molid de rezonanţă este de<br />
160-180 de ani, când peste 70% peste 70% din arborii examinaţi depăşesc diametrul de<br />
38cm (diametrul de bază minim pentru ca arborii de molid de rezonanţă să poată fi destinaţi<br />
pentru semifabricate (dminr). Cercetările noastre, realizate pe rondele şi probe de creştere<br />
extrase din arboretele examinate au condus la concluzia că un diametru ţel de 52-56 cm<br />
pentru arborii de molid de rezonanţă ar fi o soluţie potrivită, întrucât majoritatea arborilor cu<br />
acest diametru au vârsta cuprinsă între 160-180 de ani, adică corespunzătoare vârstei<br />
exploatabilităţii pentru arborii de molid de rezonanţă;<br />
- Aplicarea primelor rărituri, pe buchete sau grupuri aflate în stadiul de păriş, se va face<br />
lăsându-se mulţi arbori de viitor, întrucât până la diametre de 20-30 cm nu sunt certitudini în<br />
ceea ce priveşte diferenţierea morfologică a arborilor de molid de rezonanţă, faţă de cei<br />
obişnuiţi.<br />
- Deoarece majoritatea arboretelor cu molid de rezonanţă din Munţii Gurghiului au în<br />
prezent o structură relativ plurienă sau relativ echienă, este necesară aplicarea unor lucrări<br />
de transformare.<br />
- Exploatările în arboretele de molid de rezonanţă trebuie să fie precedate de<br />
identificarea şi însemnarea (marcolarea) tuturor arborilor de molid de rezonanţă exploatabili<br />
(cu diametrul mai mare ca diametrul-ţel). Pentru aceasta se va apela la particularităţile<br />
morfologice arătate la punctul 6.22. Următoarea etapă înainte de exploatare va fi<br />
identificarea şi însemnarea arborilor de molid cu lemn de rezonanţă care au diametrul mai<br />
mic decât diametrul-ţel fixat (arbori de molid cu potenţial de rezonanţă); operaţia aceasta<br />
previne extragerea lor înainte de exploatabilitate.<br />
104
- Există în teritoriul cercetat arborete pentru care proporţia de participare a molidului de<br />
rezonanţă este de peste 30% (verificat structural după probele de creştere), ceea ce face ca<br />
principiile de gospodărire ale acestuia la nivel de biogrupă să nu poată fi aplicate în formula<br />
prezentată de unii cercetători (N. Geambaşu, 1995; 2001; G. Zlei, 2008) pentru arboretele<br />
din nordul Moldovei.<br />
- În arboretele de molid de rezonanţă trebuie intensificate şi preocupările legate de<br />
limitarea atacurilor de boli şi dăunători. În urma cercetărilor s-a realizat o sondare a<br />
infecţiilor care pot apărea la arborii de molid din arboretele cercetate, arătându-se efectul<br />
acestora asupra vitalităţii arborilor şi calităţii lemnului de molid de rezonanţă. S-a arătat că<br />
principalele specii responsabile de apariţia putregaiului la arborii de molid din arboretele cu<br />
rezonanţă sunt: putregaiul roşu de rădăcină sau iasca de rădăcină (provocat de ciuperca<br />
Fomes annosus sau Heterobasidion annosum), putregaiul de vârf şi de ciot (putregaiul<br />
pestriţ al lemnului sau iasca de ciot a răşinoaselor)( Phellinus pini) şi albăstreala lemnului<br />
(Ophiostoma sp.).<br />
8.2. Contribuţii personale<br />
Modalitatea de abordare a temei o considerăm novatoare în domeniu, întrucât până la<br />
ora actuală nu s-au realizat cercetări care să realizeze o corespondenţă strânsă între arborii<br />
de molid de rezonanţă, arboretele în care aceştia apar, calitatea structurală a lemnului şi<br />
exigenţele industriei instrumentelor muzicale.<br />
Cu convingerea că meritele pentru întocmirea prezentei lucrări rămân a fi apreciate de<br />
cititor, prezentăm în cele ce urmează, într-o paletă firească de modestie, câteva contribuţii<br />
personale:<br />
1. S-a realizat o abordare de sinteză a domeniului cunoaşterii cu privire la molidul de<br />
rezonanţă prin studierea unui material bibliografic vast. Incursiunea în referinţele<br />
bibliografice a trezit interesul pentru cercetare, descoperindu-ne o temă de o mare<br />
complexitate şi sensibilitate ştiinţifică.<br />
2. Metodologia de lucru aleasă este în mare parte originală, atât în ceea ce priveşte<br />
investigaţiile din teren, dar mai ales referitor la investigaţiile realizate la fabrica de<br />
instrumente muzicale Gliga din Reghin şi la investigaţiile din laborator. Diversificarea<br />
metodologiei pe mai multe direcţii, s-a realizat din dorinţa de a corespunde cât mai fidel<br />
complexităţii temei abordate.<br />
Prezentăm succint câteva elemente novatoare cu privire la metodologia de lucru:<br />
- a fost conturată o strategie proprie de eşantionare (pentru arborete, arborii pe picior,<br />
sortimentele de lemn brut rotund şi debitat şi semifabricatele de instrumente muzicale),<br />
astfel încât eşantioanele prelevate să permită recoltarea şi prelucrarea informaţiilor necesare<br />
atingerii scopului şi obiectivelor fixate;<br />
- probele de creştere au fost extrase cu burghiul Presler de la înălţimea de 1,3m, de la<br />
arborii cu diametre de peste 22cm, de pe două direcţii: una aferentă porţiunii de tulpină bine<br />
elagate, cealaltă aferentă porţiunii cu elagaj deficitar. Pentru a se surprinde variaţia structurii<br />
şi calităţii lemnului de molid cu înălţimea, din trei suprafeţe de probă, la un număr de 20 de<br />
arbori au fost recoltate probe de creştere de pe direcţia N, de la înălţimile de 1,3; 3,3 şi 5,3 m<br />
ale arborilor respectivi. Direcţiile de recoltare a probelor de creştere au fost raportate la<br />
punctele cardinale şi la linia de cea mai mare pantă;<br />
- au fost recoltate rondele de la un număr de 10 arbori de molid de rezonanţă, din fiecare<br />
arbore recoltându-se rondele din 2 în 2 m înălţime pe tulpina arborelui. În acest fel a fost<br />
posibilă compararea calităţii şi structurii lemnului de rezonanţă din acelaşi arbore, pe<br />
105
verticală, prin investigaţii făcute la înălţimi din 2 în 2m, pentru unii arbori chiar până la 20m<br />
de la colet;<br />
- rondelele examinate au fost condiţionate prin şlefuire, iar apoi examinate cu pachetul<br />
WinDENDRO destinat măsurării inelelor anuale, pe fiecare direcţie cardinală principală (N,<br />
S, E şi V), obţinându-se în final o bază de date foarte consistentă care a fost destinată<br />
prelucrărilor statistice. Tot cu ajutorul pachetului de cercetare WinDENDRO au fost<br />
digitizate şi măsurate şi probele de creştere extrase cu burghiul Presler.<br />
- s-au întocmit fişe de caracterizare a arborilor pe picior, pentru fiecare arbore fiind<br />
descrise 49 de variabile.<br />
- în vederea cercetării calităţii axiale a trunchiului, la arborii pe picior s-au măsurat<br />
următoarele înălţimi: înălţime până la primul ciot; înălţimea până la prima ramură din<br />
coroană; înălţimea până la coroana simetrică şi înălţimea arborelui (fig. 2.5.);<br />
- caracterizarea coroanei arborilor din teren s-a realizat folosind scări de valori pentru<br />
morfologie, forma proiecţiei orizontale, tipul de ramificaţie, simetrie, grosimea şi unghiul de<br />
inserţie al ramurilor de la bază;<br />
- au fost prelevate şi măsurate probe de solzi, conuri şi ace de la arborii eşantionaţi<br />
(conurile şi acele au fost prelevate de la arbori doborâţi cu ocazia exploatărilor din u.a.<br />
111B, U.P.IV Fâncel, O.S. Gurghiu);<br />
- investigaţiile de la fabrica de instrumente Gliga din Reghin au deschis posibilităţile de<br />
cercetare pe buşteni, cherestea brută şi semifabricate de instrumente muzicale, au permis<br />
cunoaşterea unor aspecte, legate de procesul de fabricaţie a instrumentelor muzicale, şi de<br />
exigenţele fabricanţilor cu privire la calitatea lemnului de molid de rezonanţă;<br />
- au fost definiţi trei indicatori calitativi pentru lemnul de molid de rezonanţă (lăţimea<br />
inelelor anuale, diferenţa dintre inelele consecutive şi proporţia de lemn târziu). Prin<br />
reprezentarea grafică a variaţiei cu vârsta a acestor indicatori, au fost delimitate zone da<br />
calitate radială.<br />
- procedura de delimitarea a zonelor de calitate radială este una originală, ea ţinând cont<br />
de toţi cei trei indicatori ai calităţii lemnului de molid de rezonanţă (lăţimea inelelor anuale,<br />
diferenţa dintre inelele consecutive şi proporţia de lemn târziu);<br />
4. Investigaţiile din teren şi laborator s-au realizat folosind un instrumentar bogat, unele<br />
instrumente fiind de ultimă generaţie: hipsometre cu laser şi unde electromagnetice, pachetul<br />
WinDENDRO, colorimetrul portabil CR-400.<br />
5. A fost realizată pentru prima dată o cercetare „în cascadă” pentru arborii de molid de<br />
rezonanţă, mergând de la arborii pe picior şi caracteristicile staţionale ale arboretului în care<br />
aceştia se găsesc, până la semifabricatele de instrumente muzicale debitate din lemnul<br />
acestor arbori.<br />
7. Zonele de calitate radială au fost examinate în corelaţie cu unele caracteristici<br />
morfologice ale arborilor pe picior. Aşa de exemplu, deşi este surprinzător, s-a arătat că<br />
există o strânsă legătură de directă proporţionalitate, între lăţimea zonei A de calitate radială<br />
şi lăbărţarea trunchiului la arborii de molid de rezonanţă.<br />
8. Au fost definite modele de calitate radială pornind de la analiza individuală a zonelor<br />
de calitate delimitate pe secţiunea transversală a fiecărui eşantion şi au fost analizate cauzele<br />
variabilităţii acestor modele. modele de calitate radială au fost grupate în două categorii:<br />
modele generale şi modele particulare de calitate radială.<br />
9. Pentru prima dată în literatură au fost definite clase de calitate structurală pentru<br />
arborii de molid de rezonanţă:<br />
10. Pentru o bună cunoaştere a exigenţelor fabricanţilor de instrumente muzicale,<br />
respectiv pentru cunoaşterea implicaţilor acustice ale lemnului de molid de rezonanţă în<br />
106
corpul instrumentelor muzicale s-a întreprins o succintă incursiune în arta lutieriei, fără să se<br />
insiste pe detalii referitoare la particularităţile constructive.<br />
11. Pentru prima dată a fost analizată influenţa unor caracteristici morfologice ale<br />
arborilor de molid de rezonanţă pe picior asupra calităţii structurale a lemnului. De exemplu,<br />
s-a evaluat influenţa tipurilor morfologice de coroană, îndeosebi a coroanelor cu asimetrie,<br />
asupra calităţii structurale a lemnului de molid de rezonanţă.<br />
12. S-a arătat existenţa unor corelaţii strânse între unele caracteristici referitoare<br />
arborilor de molid de rezonanţă pe picior (de exemplu: distanţa medie între arbori,<br />
lăbărţarea, ovalitatea la cioată, indicele de zvelteţe, raportul lungimea/lăţimea solzilor etc.)<br />
şi calitatea structurală a lemnului de molid de rezonanţă.<br />
13. Pentru prima dată în literatura silvică autohtona s-a realizat un studiu colorimetric pe<br />
solzii de ritidom ai arborilor de molid de rezonanţă, folosind cel mai utilizat sistem cromatic<br />
din Europa Occidentală, sistemul CIELab.<br />
14. S-a semnalat impactul negativ asupra calităţii structurale a lemnului de molid de<br />
rezonanţă datorat gospodăririi arboretelor cu molid de rezonanţă prin aplicarea tratamentului<br />
tăierilor/regenerărilor progresive. S-au susţinut afirmaţiile altor cercetători cu privire la<br />
aplicarea tratamentului codrului grădinărit în arboretele cu molid de rezonanţă.<br />
15. Au fost realizate cercetări comparative referitoare la diferenţa de calitate structurală<br />
între direcţiile cardinale ale lemnului arborilor analizaţi, rezultatele obţinute arătând<br />
diferenţe foarte mici.<br />
16. Pentru prima dată în literatură au fost descrise modele şi zone de calitate axială<br />
pentru arborii de molid de rezonanţă examinaţi pe picior, pornind de la evidenţa<br />
tronsoanelor de tulpină cu sau fără noduri, cioturi şi ramuri. Astfel au fost descrise două<br />
modele:<br />
o modelului general de calitate axială, definit la arbori cu coroana<br />
simetrică, pentru care se remarcă zonele I, II şi III de calitate axială;<br />
o modelul particular de calitate axială, definit pentru arborii cu coroana<br />
asimetrică, pentru care se remarcă zonele I, IIA, IIB şi III de calitate<br />
axială.<br />
17. Au fost realizate cercetări referitoare la variaţia axială a zonelor de calitate radială<br />
ale arborilor de molid de rezonanţă şi a indicatorilor calităţii lemnului de rezonanţă (lăţimea<br />
medie a inelelor anuale, proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive).<br />
18. Abordarea defectologiei lemnului s-a realizat atât pentru arborii pe picior, cu privire<br />
la defectele exterioare, cât şi pentru materialul debitat, evidenţiindu-se astfel şi defectele<br />
interioare.<br />
19. S-au examinat în fabrică buşteni de molid de rezonanţă şi s-au făcut măsurători cu<br />
privire la nodurile evidenţiate pe aria laterală a acestora.<br />
20. Au fost analizate critic valorile unor defecte ale buştenilor de picior cum ar fi:<br />
lăbărţarea, ovalitatea, excentricitatea, rulura, coaja înfundată, propunându-se modificarea<br />
prevederilor STAS- urilor<br />
21. Pentru prima dată în literatură s-a întocmit un studiu de contabilizare a defectelor<br />
interioare ale lemnului de molid de rezonanţă (noduri şi pungi de răşină) prin examinarea<br />
tuturor pieselor de cherestea brută provenite buştenii debitaţi din 10 arbori de molid de<br />
rezonanţă.<br />
22. Tehnica măsurătorilor întreprinse pentru pungile de răşină şi nodurile evidenţiate pe<br />
secţiunile a 50 de piese de semifabricate de violoncel, a fost una originală. Pentru prima dată<br />
a fost abordată problema distanţei de deviere a fibrelor din cauza prezenţei nodurilor. S-a<br />
arătat că există o legătură foarte strânsă între diametrele nodurilor şi distanţa de deviere a<br />
fibrelor din cauza prezenţei nodurilor. S-a evidenţiat impactul prezenţei nodurilor şi pungilor<br />
107
de răşină pe piesele de semifabricate pentru instrumentele muzicale şi s-au făcut propuneri<br />
referitoare la posibilităţile înlăturării lor în etapa de „croire” a semifabricatelor.<br />
23. Pornind de la măsurători şi observaţii pe semifabricatele de instrumente muzicale, au<br />
fost făcute propuneri pentru aplicarea elagajului artificial „în uscat” la arborii de molid de<br />
rezonanţă.<br />
25. S-au studiat principalii agenţi patogeni responsabili de apariţia putregaiului la arborii<br />
de molid din arboretele cu molid e rezonanţă (inclusiv la cei de rezonanţă) şi au fost propuse<br />
măsuri pentru ameliorarea stării fito-sanitare în aceste arborete.<br />
26. S-a realizat în premieră (după cunoştinţele noastre) un studiu privind randamentul la<br />
debitarea/obţinerea de semifabricate de instrumente muzicale. S-a făcut şi un studiu<br />
comparativ al randamentului la debitare pentru două provenienţe de buşteni din Munţii<br />
Gurghiului (una aparţinând O.S. Fâncel, iar cealaltă O.S. Topliţa).<br />
27. S-au făcut propuneri atât cu privire la gospodărirea molidului de rezonanţă (pentru<br />
sectorul silvic), cât şi referitoare la procesul de fabricaţie al instrumentelor muzicale (pentru<br />
sectorul industriei instrumentelor muzicale):<br />
- s-au propus unele amendamente la aplicarea tratamentului cordului grădinărit;<br />
- au fost precizate câteva măsuri de aplicare a lucrărilor de transformare a structurii<br />
reale, relativ echiene, a arboretelor cercetate, în structură grădinărită.<br />
- au fost propuse unele măsuri de creştere a randamentului la debitarea în semifabricate<br />
de instrumente muzicale, respectiv la creşterea gradului de valorificare în semifabricate a<br />
lemnului arborilor de molid de rezonanţă. De exemplu s-a propus utilizarea în producţie şi<br />
buştenilor cu noduri pe 1/4 sau 1/2 din aria lor laterală sau a porţiunilor interverticilare mai<br />
lungi decât lungimea semifabricatelor care se debitează.<br />
28. S-a arătat că vârsta cea mai potrivită pentru exploatarea arborilor de molid de<br />
rezonanţă este de 160-180 de ani. S-a propus ca diametrul ţel pentru arborii de molid de<br />
rezonanţă să se fixeze la valorile de 52-54cm.<br />
29. Au fost stabilite particularităţi morfologice ale arborilor de molid de rezonanţă pe<br />
picior. Pentru prima dată s-a realizat o corespondenţă, bazată pe date statistice, între<br />
caracterele morfologice ale arborilor pe picior şi calitatea structurală a arborilor de molid de<br />
rezonanţă. Caracterele morfologice aflate în strânsă legătură cu clasele de calitate structurală<br />
ale arborilor de molid de rezonanţă au fost numite markeri morfologici.<br />
30. Au fost definite noţiuni noi referitoare la molidul de rezonanţă, printre care<br />
amintim:<br />
- plan transversal cu noduri - un plan imaginar perpendicular pe tulpină, care poate<br />
conţine fie planul verticilului fie un singur nod interverticilar;<br />
- diametrul limită pentru rezonanţă (dminr) – valoarea minimă a diametrului de bază pe<br />
care trebuie să o prezinte un arbore de molid de rezonanţă, pentru a putea avea destinaţia<br />
seminfabricate de instrumente muzicale, conform reglementărilor SR 1294/1993;<br />
- lungime interverticilară utilă (Lpiu) – lungimea dintre două verticile consecutive, a<br />
cărei valoare permite debitarea semifabricatelor de instrumente muzicale de o anumită<br />
mărime (fig. 7.25.);<br />
- distanţa de deviere a fibrelor (dfi) – distanţa măsurată perpendicular pe nod, de la<br />
extremitatea acestuia până la punctul la care nu mai se resimte devierea fibrelor din cauza<br />
prezenţei nodului (fig. 6.69).<br />
- marker morfologic pentru arborii de molid de rezonanţă – caracter morfologic aflat în<br />
strânsă legătură cu calitatea structurală a arborilor de molid de rezonanţă. De exemplu:<br />
lăbărţarea, ovalitatea la cioată, raportul lungimea/lăţimea solzilor de ritidom, raportul<br />
lungimea/lăţimea solzilor de conuri etc.<br />
108
Bibliografie selectivă<br />
1. Alexandrescu, Gr., Mureşan, G., Peltz, S., Săndulescu, M., 1968: Notă explicativă la<br />
Harta Geologică, scara 1:200000, L – 35 – VIII, 12. Topliţa. Comitetul de Stat al<br />
Geologiei – Institutul Geologic, Bucureşti, 74 p.<br />
2. Albu, C.T., 2007: Cercetări privind criteriile de identificare a caracterului de<br />
rezonanţă, în cazul arborilor pe picior şi al pieselor de lemn brut rotund de molid<br />
fasonate, în vederea îmbunătăţirii sistemului de evaluare a calităţii resurselor de<br />
materii prime pentru construcţia instrumentelor muzicale. Raport de cercetare<br />
elaborat în cadrul programului de cercetare ştiinţifică. <strong>Universitatea</strong> din Braşov,28 p.<br />
3. Albu, C.T., 2007: Particularităţi ale staţiunilor, arborilor şi arboretelor de molid cu<br />
lemn de rezonanţă din O.S. Gurghiu. Lucrare de disertaţie. <strong>Universitatea</strong> din Oradea.<br />
59 p.<br />
4. Albu, C.T., 2007: Particularităţi de ordin morfologic şi structural pentru arborii de<br />
molid cu lemn de rezonanţă din bazinul Gurghiului, Ocoalele Silvice Gurghiu şi<br />
Fâncel, Direcţia Silvică Mureş. În: Lucrările celei de-a 8-a Conferinţe Naţionale<br />
pentru Protecţia Mediului prin Biotehnologii şi a 5-a Conferinţe Naţionale de<br />
Ecosanogeneză cu participare internaţională, Braşov, pp. 255-262.<br />
5. Albu, C.T., 2008: Cercetări privind distribuţia nodurilor pe tulpina arborilor de<br />
molid de rezonanţă din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel. În: Analele<br />
Universităţii <strong>Transilvania</strong> Braşov, 10p.<br />
6. Badea, M., 1975: În problema gospodăririi pădurilor cu lemn de rezonanţă. În:<br />
Revista Pădurilor, nr. 7., pp. 358-361<br />
7. Beldeanu, E.C., Pescăruş, P., 1993: Consideraţii în legătură cu unele elemente de<br />
diagnoză utilizate la identificarea şi caracterizarea lemnului de molid de rezonanţă.<br />
În volumul: Silviculture and Forest Engineering, Achievements and Prospects.<br />
<strong>Universitatea</strong> <strong>Transilvania</strong> din Braşov.<br />
8. Beldeanu, E.C., Pescăruş, P., 1998: Cercetări privind clasele de calitate acustică ale<br />
lemnului de molid de rezonanţă. În Revista pădurilor, nr. 1., pp. 32-37.<br />
9. Beldeanu, E.C., 2001: Produse forestiere şi studiul lemnului. Vol. I, Ed.<br />
<strong>Universitatea</strong> <strong>Transilvania</strong> Braşov, 362 p.<br />
10. Beldeanu, E.C., Dan, I., 1999: Strategii de ordin silvicultural privind producţia de<br />
materii prime lemnoase. În vol.: Pădurea românească în pragul mileniului trei. Ed.<br />
Universităţii „<strong>Transilvania</strong>” din Braşov, pp. 309-314.<br />
11. Beldeanu, E.C., 2006: Cercetări privind lungimea traheidelor axiale la arborii de<br />
molid de rezonanţă. În: Revista pădurilor, nr.2, 9-13.<br />
12. Beldeanu, E.C., 2007: Unele consideraţii privind noţiunea de calitate a lemnului. În:<br />
Revista pădurilor, nr. 3, pp. 23-27<br />
13. Benewitz-Möckel, A., 1926: Die Geige, Verlag von Bernh. Friedr. Voigt, Leipzig.<br />
14. Bianu, V., 1957: Vioara, istoric, construcţie, verniu. Ed. Tehnică, Bucureşti.<br />
15. Bucur V., 1977: Influenţa solicitărilor statice şi dinamice de lungă durată asupra<br />
proprietăţilor acustice ale lemnului de rezonanţă. În: Industria lemnului, nr. 4. pp.<br />
172-180.<br />
109
16. Bucur, V., 1996: Acoustics of wood. 2 nd Edition. Springer-Verlag Berlin Heidelberg,<br />
Berlin 393p.<br />
17. Cenuşă, R., 1986: Structura şi stabilitatea unei păduri naturale de molid din codrul<br />
secular Giumalău. În: Revista pădurilor, nr.4., pp. 185-189.<br />
18. Cenuşă, R., 1993: Cercetări asupra structurii şi funcţionalităţii ecosistemelor<br />
naturale de molid. I.C.A.S. Bucureşti, 47p.<br />
19. Cenuşă, R., 1996: Probleme de ecologie forestieră. Teoria fazelor de dezvoltare.<br />
Aplicaţii la molidişuri naturale din Bucovina. Editura Universităţii „Ştefan cel<br />
Mare”, Suceava, 165 p.<br />
20. Cenuşă, R., Zlei, G., 1999: Cartarea şi evaluarea resurselor de lemn de înaltă<br />
calitate (rezonanţă, claviatură, furnire estetice, paltin creţ), pentru U.P. I<br />
Denmacuşa, Ocolul Sillvic experimental Tomnatic. I.C.A.S. Bucureşti.<br />
21. Chiriţă, C., Vlad, I., Păunescu, C., Pătrăşcoiu, N., Roşu. C., Iancu, I., 1977: Staţiuni<br />
forestiere. Ed. Academiei RSR, Bucureşti. 518 p.<br />
22. Chiţea, Gh., Mihăilă, M., 2005: Biostatistică, <strong>Universitatea</strong> <strong>Transilvania</strong> Braşov.<br />
23. Chindea, T., Lateş, N., 1971: Contribuţii la monografia judeţului Mureş. Gurghiul.<br />
Comitetul de cultură şi educaţie socială al judeţului Mureş, Târgu-Mureş, 189 p.<br />
24. Ciubotaru, A., 1998a: Exploatarea pădurilor. Ed. Lux Libris, Braşov. 351 p.<br />
25. Ciubotaru, A., 1998b: Sortarea şi prelucrarea lemnului.Ed. Lux Libris,Braşov,194p.<br />
26. Ciubotaru, A., Carpea, L., David, E., 2009: Cercetări privind prejudiciile produse<br />
arborilor pe picior prin activitatea de exploatare a pădurilor În: Revista Pădurilor,<br />
nr. 4., pp. 7-12.<br />
27. Constantinescu, N., 1965: Importanţa molidului de rezonanţă pentru mărirea<br />
rezistenţei molidişurilor la doborâturile de vînt. În: Revista pădurilor, nr. 1.,pp 8-10.<br />
28. Dinulică, F., 2008: Cercetări privind factorii de influenţă asupra formării lemnului<br />
de compresiune la brad. Teză de doctorat. <strong>Universitatea</strong> <strong>Transilvania</strong> Braşov, 236 p.<br />
29. Doniţă, N., Purcelean, St., Ceianu, I., Beldie, Al., 1977: Ecologie forestieră cu<br />
elemente de ecologie generală. Ed. CERES, Bucureşti, 372 p.<br />
30. Dumitru-Tătăraru, I., Ghelmeziu, N., Florescu, I., Moş, V., Milea, I., Tocan, M.,<br />
1983: Estimarea calităţii lemnului prin metoda carotelor de sondaj. Ed. Tehnică,<br />
Bucureşti, 348 p.<br />
31. Enescu, Val., 1977: Genetică forestieră. Ed. CERES, Bucureşti.<br />
32. Florescu I.I., 2004: Silvicultură. „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 280 p.<br />
33. Frandăş, I., 2006: Valea Gurghiului. Istorie şi spiritualitate. Casa de editură<br />
„Mureş”, Târgu-Mureş, 439 p.<br />
34. Geambaşu, N., 1984: Gospodărirea arboretelor de molid cu lemn de rezonanţă şi<br />
claviatură. Referat ştiinţific parţial, I.C.A.S., Bucureşti.<br />
35. Geambaşu, N., 1995: Cercetări privind gospodărirea arboretelor de molid cu lemn<br />
de rezonanţă şi claviatură. Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. 183 p.<br />
36. Gherghel, M., 1991: Evoluţia patrimonială a pădurilor din bazinul văii Gurghiului.<br />
În volumul: Pădurea patrimoniu naţional, <strong>Universitatea</strong> <strong>Transilvania</strong> Braşov, pp. 309-<br />
324.<br />
110
37. Giurgiu, V., 1972: Metode ale statisticii matematice aplicate în silvicultură. Ed.<br />
CERES, Bucureşti, 566 p.<br />
38. Giurgiu, V., Decei, I., Armăşescu, S., 1972: Biometria arborilor şi arboretelor din<br />
România. Ed. CERES, Bucureşti. 1156 p.<br />
39. Giurgiu, V., 1978: Conservarea pădurilor. Ed. CERES, Bucureşti, 308 p.<br />
40. Giurgiu, V., 1979: Dendrometrie şi auxologie forestieră. Ed. CERES, Bucureşti, 691<br />
p.<br />
41. Giurgiu V., Decei, I., 1997: Biometria arborilor din România. Metode<br />
dendrometrice. Ed. Snagov, 1997, 299 p.<br />
42. Giurgiu, V., 1999: Conservarea şi managementul diversităţii biologice a<br />
ecosistemelor forestiere pentru o silvicultură durabilă. În: Revista pădurilor, nr. 1,<br />
pp. 3-7<br />
43. Grapini, V., Constantinescu, N., 1968: Molidul de rezonanţă, Centrul de<br />
Documentare Tehnică pentru Economia Forestieră, Bucureşti, 18 p.<br />
44. Hegyesi, Z., 1962: Vioara şi constructorii ei. Ed. Muzicală, Bucureşti. 370 p.<br />
45. Ichim, R., 1975: Cercetări asupra calităţii lemnului în arboretele de molid din<br />
nordul ţării. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Bucureşti. 38 p.<br />
46. Ionaşcu, Gh., 2002: Exploatarea şi valorificarea lemnului. Ed. Tridona, Olteniţa, 286<br />
p.<br />
47. Kolneder, W., 1998: The Amadeus book of the violin. Construction, history and<br />
music. Amadeus Press Portland, Oregon, U.S.A., 570 p.<br />
48. Lăzăroiu, I., 2001: Vioara. Reghin, oraşul viorilor. Ed. Tipomur, Târgu-Mureş, 2001,<br />
155 p.<br />
49. Leahu, I., 2001: Amenajarea pădurilor. Ed. Did. şi Ped. R.A., Bucureşti, 616 p.<br />
50. Matthews, J.D., 1994: Silvicultural systems. Calendon Press – Oxford, New York.<br />
284 p.<br />
51. Milescu. I., 1997: Istoria pădurilor. <strong>Universitatea</strong> „Ştefan cel Mare”, Suceava, 194 p.<br />
52. Morariu, I., 1965: Botanică generală şi sistematică. Ediţia a II-a. Ed. Agro-Silvică,<br />
Bucureşti, 622 p.<br />
53. Müller, W., 1969: Lemnul de rezonanţă din Slovenia. Recenzie. În: Revista<br />
Pădurilor, nr. 2., pp.103.<br />
54. Nepveu, G., 1984: Variabilité génétique de la qualité du bois chez l’ épicéa et le<br />
douglas. În: Revue Forestière Française, nr. 4., pp. 303-312.<br />
55. Nicolescu, Norocel –V., 2003: Silvicultura. Ed. Aldus, Braşov, 127 p.<br />
56. Oprea, I., Sbera, I., 2004: Tehnologia exploatării lemnului. Ed. Tridona, Olteniţa,<br />
369 p.<br />
57. Paşcovici, N., 1930a: Molidul ca lemn de rezonanţă şi claviatură. Studii la Ocolul<br />
Silvic Frasin şi la Fabrica Schiller, Bucovina. Molidul de rezonanţă în pădure. În:<br />
Revista Pădurilor, nr. 2., pp. 85-99.<br />
58. Paşcovici, N., 1930b: Molidul ca lemn de rezonanţă şi claviatură. Studii la Ocolul<br />
Silvic Frasin şi la Fabrica Schiller, Bucovina. Condiţiunile staţionale ale molidului<br />
de rezonanţă. În: Revista Pădurilor, nr. 4., pp. 281-305.<br />
111
59. Paşcovici, N., 1945: Molidul ca lemn de rezonanţă din Pădurile Fondului Bisericesc<br />
Ort. Rom. din Bucovina. Partea a II-a. Tipografia şi librăria „Artistică” P. Mitu,<br />
Piteşti, 144 p.<br />
60. Popa, I., Semeniuc, A., 2009: Posibilităţi de evaluare a fazelor de formare a inelului<br />
anual prin tehnici de xilologie. În: Revista Pădurilor, nr. 4. pp. 13-16.<br />
61. Rădulescu, A., 1969: În legătură cu molidul de rezonanţă. În: Revista Pădurilor, nr.<br />
5., pp, 218-221.<br />
62. Rucăreanu, N., Leahu, I., 1982: Amenajarea pădurilor. Ed. CERES, Bucureşti, 438<br />
p.<br />
63. Simionescu, A. (coord.). et. al., 2000: Protecţia pădurilor. Ed. Muşatinii, Suceava,<br />
867 p.<br />
64. Stănescu. V., 1985: Silvicultura cu bazele geneticii forestiere, Ed. CERES, Bucureşti,<br />
282 p.<br />
65. Stănescu. V., Budu, C., 1985: Determinismul biochimic al molidului de rezonanţă<br />
(date preliminare). În: Revista Pădurilor, nr. 3., pp. 114-116.<br />
66. Şofletea. N., 2007: Dendrologie. Ed. Universităţii <strong>Transilvania</strong> din Braşov, 418 p.<br />
67. Ştefănescu, P., 1964a: Contribuţii la cunoaşterea molidului de rezonanţă din Munţii<br />
Gurghiului. În: Revista Pădurilor, nr. 9. pp. 511-517.<br />
68. Târziu. D., 1997: Pedologie şi staţiuni forestiere. Ed. CERES, Bucureşti.<br />
69. Topham, J., Mccormick, D., 2007: Ring of truth. În revista: The Strad, nr. 7., pp. 24-<br />
30.<br />
70. Vaida, V.P., 1958: Instrumente muzicale cu coarde şi arcuş. Istoric şi construcţie.<br />
Ed. Tehnică. Bucureşti, 160 p.<br />
71. Zlei, G., 2007: Cercetări privind structura şi auxologia arboretelror de molid cu<br />
lemn de rezonanţă din Bucovina pentru gestionarea durabilă a acestora. Teză de<br />
doctorat, Suceava, 249 p.<br />
72. ***, 1968: R.S.R. - Harta Geologică, scara 1:200000, L – 35 – VIII, 12. Topliţa.<br />
Comitetul de Stat al Geologiei – Institutul Geologic, Bucureşti.<br />
73. ***, 1993: S.R. 1294/1993: Lemnul rotund de răşinoase pentru industrializare,<br />
ASRO, Bucureşti.<br />
RESEARCH ON THE RESONANCE CHARACTERISTICS OF SPRUCE<br />
FROM GURGHIU RIVER BASIN AREA (GURGHIU AND FÂNCEL FORESTRY<br />
DISTRICTS), IN LINE WITH THE REQUIREMENTS OF MUSICAL<br />
INSTRUMENTS INDUSTRY<br />
Abstract<br />
The overall aim of this PhD thesis is to contribute with original elements, to<br />
broaden the horizons of knowledge on: tone wood as a whole, the spruce tone wood<br />
standing, in terms of their quality by morphological characteristics and on the most<br />
noble sort of wood in the boreal forest; spruce tone wood. The structure and quality of<br />
112
the spruce tone wood was investigated in connection with musical instruments industry<br />
requirements.<br />
Among the subordinated objectives of the general purpose mentioned above are:<br />
- Using an original research methodology in compliance with the complexity<br />
involved in the structure and expression of spruce tone wood quality;<br />
- Synthesis of the environmental factors and highlighting specific resonance<br />
with spruce stands of forest districts studied;<br />
- Highlighting morphological features of spruce tone wood trees standing, and<br />
specifying the characters that are most closely related to the structure of the<br />
tree;<br />
- Propose management measures embodied in the forest-effective technical<br />
interventions, to ensure sustainable management of spruce tone wood in our<br />
country;<br />
- Definition of quality classes for structural tone wood trees standing, and<br />
some quality classes for components of violin-type musical instruments. The<br />
overall description of an spruce tone wood;<br />
- Study of tone wood defects, research of methods of using the defect in<br />
obtaining components used in musical instruments;<br />
- A original criteria for sorting tone wood, in agreement with the principles of<br />
full recovery and superior wood quality compliance requirements imposed by<br />
the manufacturers of musical instruments.<br />
Paper covers 365 pages and contains 231 figures, 98 tables and over 230<br />
references. The thesis is divided into eight chapters.<br />
The first chapter presents the research objectives and location of<br />
investigations. Research material and technique are presented in Chapter 2. Chapter 2<br />
also covers the nature of investigations undertaken in the field and laboratory. To<br />
achieve the aims of this research, were used 8 field test surfaces of different sizes . 182<br />
specimens of spruce were measured, 375 samples were collected from trees and 65<br />
rings were collected from 10 spruce tone wood trees felled during operations. 18 spruce<br />
tone wood logs with lengths between 12.6 and 18 meters were examined through the<br />
industrial process of obtaining components for musical instruments.<br />
Chapter three examines the physical and phyto-geographic territory<br />
investigated, the main objective being the identification of external influences on<br />
spruce trees and tone wood. Chapter 4 is a foray into the current state of knowledge<br />
about the spruce tone wood. In Chapter 4 is also presented and a brief description of the<br />
main musical instruments made in Reghin. Chapter 5 summaries the production of<br />
musical instruments with strings and bow; in order to underline the importance of tone<br />
wood.<br />
The results of this PhD research are presented and interpreted in Chapter 6.<br />
Among the research undertaken are:<br />
- Tonewood radial quality variability, as indicated by the indicators of wood<br />
structure quality (width of annual rings, the proportion of late wood and the<br />
difference between consecutive rings);<br />
- Tonewood radial quality variability investigated on the cardinal directions;<br />
- Tonewood radial quality variability, as assessed by indices and structural<br />
areas as defined by the presence of axial nodes;<br />
113
- The influence of morphological characteristics of spruce tone wood on the<br />
structural quality of the wood;<br />
- The influence of structural defects on the quality of the tone wood;<br />
- The impact of structural defects on the sorting of tone wood, the definition<br />
of size classes for some flaws;<br />
- Distribution of resin pockets in stems of spruce trees and their impact on the<br />
quality of spruce tone wood (logging research, raw and semi-finished wood<br />
pieces of spruce tone wood);<br />
- The existence of the bark color features of spruce, as measured by the space<br />
CIELab color;<br />
- The existence of morphological features of spruce tone wood;<br />
In Chapter 7 are presented several proposals aimed at ensuring the sustainable<br />
management of spruce tone wood, with reference both to the forestry sector, and at the<br />
wood industry. The last chapter summarizes research findings and personal<br />
contributions of the author.<br />
CURRICULUM VITAE<br />
Date personale<br />
Nume şi prenume: ALBU Cristian – Teofil<br />
Data şi locul naşterii: 28 august 1982; Mun.<br />
Reghin, Jud. Mureş<br />
e-mail: cristian_teofil_albu@yahoo.com<br />
Studii:<br />
Studii gimnaziale şi liceale:<br />
1988 – 1996 Şcoala Generală Petelea, jud MS.<br />
1996 – 2000 Colegiul Silvic Gurghiu, jud. MS.<br />
Studii universitare şi postuniversitare:<br />
2000 – 2005: Facultatea de Protecţia Mediului – Specializarea Silvicultură, Oradea<br />
2005 – 2007: Studii Aprofundate: „Managementul durabil al resurselor forestiere”<br />
114
Performanţe:<br />
2005: şef de promoţie la absolvirea Facultăţii de Protecţia Mediului<br />
Experienţa profesională:<br />
2005 – prezent: profesor (gr. did.: definitivat) la Colegiul Silvic Gurghiu<br />
Activitatea de cercetare:<br />
Lucrări în volumele unor sesiuni ştiinţifice de specialitate: 4<br />
Limbi străine cunoscute: engleză, franceză<br />
CURRICULUM VITAE<br />
Personal data:<br />
Surname and name: ALBU Cristian - Teofil<br />
Date and place of birth: August 28, 1982; City of Reghin, County of Mureş<br />
e-mail: cristian_teofil_albu@yahoo.com<br />
Studies:<br />
Gymnasium and high school studies:<br />
1988 - 1996 School Petelea<br />
1996 - 2000 Forest High School Gurghiu<br />
University and post university studies:<br />
2000 - 2005: Department of Environmental Protection - Forestry<br />
Specialization, Oradea<br />
115
2005 - 2007: Postgraduate course: "Sustainable management of forest<br />
resources"<br />
Performances:<br />
2005: head of the class graduating from the Faculty of Environmental<br />
Protection<br />
Professional experience:<br />
2005 - present: Professor in Forest High School Gurghiu<br />
Research activity:<br />
Works in volumes of some scientific sessions: 4<br />
Foreign languages: English, French<br />
116