pdf romana - Universitatea Transilvania

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI
EXPLOATĂRI FORESTIERE
Ing. Cristian – Teofil ALBU
CERCETĂRI PRIVIND CARACTERISTICILE LEMNULUI DE MOLID
DE REZONANŢĂ DIN BAZINUL RÂULUI GURGHIU (OCOALELE
SILVICE GURGHIU ŞI FÂNCEL), ÎN CORELAŢIE CU EXIGENŢELE
INDUSTRIEI INSTRUMENTELOR MUZICALE
Research on the characteristics of resonance spruce wood Gurghiu River Basin
(Fâncel and Gurghiu forest districts), in conjunction with the requirements of
musical instruments industry
Rezumatul tezei de doctorat
Summary of the PhD Thesis
CONDUCĂTORI ŞTIINŢIFICI,
Prof. univ. dr. ing.
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe IGNEA
BRAŞOV
~ 2010 ~
Eugen C. BELDEANU
1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI
ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
Braşov, B-dul Eroilor 29, 500036, tel. 0040-268-413000, fax 0040-268-410525
RECTORAT
Către .................................................................................
Vă aducem la cunoştinţă că în ziua de 17.12.2010, ora 11 00 , în sala S.1.2., la
Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, va avea loc susţinerea publică a
tezei de doctorat intitulată: CERCETĂRI PRIVIND CARACTERISTICILE
LEMNULUI DE MOLID DE REZONANŢĂ DIN BAZINUL RÂULUI
GURGHIU (OCOALELE SILVICE GURGHIU ŞI FÂNCEL), ÎN
CORELAŢIE CU EXIGENŢELE INDUSTRIEI INSTRUMENTELOR
MUZICALE, elaborată de ing. Cristian – Teofil ALBU, În vederea obţinerii
titlului ştiinţific de DOCTOR, În domeniul fundamental Ştiinţe Agricole şi Silvice,
domeniul Silvicultură.
Componenţa COMISIEI DE DOCTORAT, numită prin:
Ordinul Rectorului Universităţii Transilvania
Nr. 4210 din 27.09.2010
PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile ABRUDAN
DECAN al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere,
Universitatea Transilvania din Braşov
CONDUCĂTORI ŞTIINŢIFICI: Prof. univ. dr. ing.
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe IGNEA
Universitatea Transilvania din Braşov
REFERENŢI: Prof. univ. dr. ing. Arcadie CIUBOTARU
Universitatea Transilvania din Braşov
Acad. Prof. univ. dr. doc. Victor GIURGIU
Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava
Prof. univ. dr. ing. Radu CENUŞĂ
Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava
Eugen C. BELDEANU
Aprecierile şi observaţiile dumneavoastră asupra conţinutului tezei, vă rugăm
să le trimiteţi în timp util, pe adresa Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări
Forestiere, Str. Şirul Beethoven, nr. 1., 500123, Braşov, sau la fax: 0268/475705.
2

CUPRINS
Teză Rezumat
Prefaţă 3 8
Introducere 5 10
Capitolul 1. Scopul, obiectivele şi locul cercetărilor 9 12
Capitolul 2. Materialul şi tehnica cercetărilor 17 14
2.1. Metodele de cercetare 17 14
2.2. Organizarea investigaţiilor de teren şi laborator 19 14
2.3. Constituirea probelor de lucru aferente efectuării determinărilor 20 15
2.3.1. Recoltarea probelor de creştere 20 15
2.3.2. Recoltarea rondelelor 22 16
2.3.3. Descrierea staţiunii şi vegetaţiei în perimetrul
investigaţiilor
24 18
2.3.4. Completarea fişelor de caracterizare a arborilor pe picior 25 18
2.3.5. Recoltarea probelor de solzi 31 21
2.3.6. Recoltarea probelor de conuri 32 21
2.3.7. Recoltarea probelor de ace 32 21
2.3.8. Recoltarea mostrelor pentru preparate microscopice 32 22
2.3.9. Obţinerea semifabricatelor de instrumente musicale 32 22
2.4. Condiţionarea probelor de lucru 33 22
2.5. Executarea determinărilor 33 22
2.5.1. Determinări la rondele şi la probele de creştere 33 22
2.5.1.1.Operaţii pregătitoare 33 22
2.5.1.2. Măsurarea indicilor de structură ai lemnului la probele
de creştere şi rondele
33 22
2.5.1.3. Definirea şi delimitarea zonelor de calitate a lemnului
în secţiune transversală
35 24
2.5.1.4. Definirea claselor de calitate structurală a arborilor de
molid din suprafaţa studiată
37 25
2.5.2. Măsurarea indicilor de culoare a solzilor pe ritidom 38 26
2.5.3. Determinări la buştenii de molid de rezonanţă 39 27
2.5.4. Determinări pe cheresteaua brută de molid de rezonanţă 41 28
2.5.5. Determinări pe semifabricate de instrumente musicale 41 28
2.5.6. Determinarea randamentului la debitarea/obţinerea
semifabricatelor de molid de rezonanţă
47 31
Capitolul 3. Cadrul fizico–fito–geografic al teritoriului cercetărilor 49 31
Capitolul 4. Stadiul actual al cunoştinţelor cu privire la molidul de
rezonanţă (arboretele în care se întâlneşte şi lemnul acestuia)
62 32
4.1. Răspândirea geografică şi originea molidului de rezonanţă 62 -
4.1.1. Răspândirea geografică 62 -
4.1.2. Originea molidului de rezonanţă 63 32
4.2. Condiţii staţionale pentru arboretele cu molidul de rezonanţă din
România
64 -
4.3. Relaţiile dintre structura arboretului şi molidul de rezonanţă 66 -
4.4. Molidul de rezonanţă şi unităţile morfologice inraspecifice ale speciei
Picea abies (P. excelsa). Natura genetică a molidului de rezonanţă.
68 -
4.5. Relaţiile dintre vârsta arborilor şi formarea lemnului de rezonanţă 70 -
4.6. Nutriţia arborilor de molid cu lemn de rezonanţă 71 -
4.7. Regenerarea naturală a arboretelor cu molid de rezonanţă 72 -
3

4.7.1. Metode de regenerare utilizate în trecut în arboretele de
molid cu lemn de rezonanţă.
73 -
4.8. Gospodărirea arboretelor de molid cu lemn de rezonanţă 74 -
4.8.1. Gospodărirea din trecut a arboretelor de molid cu lemn de
rezonanţă
74 -
4.8.2. Elemente de structură a fondului de producţie pentru
arboretele cu molid de rezonanţă
76 -
4.8.2.1. Compoziţia arboretelor 76 -
4.8.2.2. Structura pe clase de diametre şi diametrul ţel (cazul
codrului grădinărit)
76 -
4.8.3. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu arbori de molid de
rezonanţă. Alegerea tratamentelor în arboretele de molid cu lemn
de rezonanţă
78 -
4.9. Însuşirile macro şi microscopice ale lemnului de molid bun pentru
rezonanţă
81 33
4.10. Proprietăţile fizico-acustice ale lemnului 62 -
4.11. Clasele de calitate acustică ale lemnului de molid de rezonanţă 89 -
4.12. Descrierea principalelor instrumentelor muzicale fabricate la Reghin 91 -
4.12.1. Construcţia instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş 91 -
4.12.1.1. Construcţia viorii 91 -
4.12.1.2. Construcţia violei, violoncelului şi contrabasului 95 -
4.12.2. Descrierea instrumentelor musicale cu coarde pentru ciupit 96 -
4.12.2.1. Construcţia mandolinei 96 -
4.12.2.2. Construcţia chitarei 97 -
4.12.2.3. Cobza 98 -
4.13. Materiale utilizate la fabricarea instrumentelor musicale 98 -
4.13.1. Lemnul 98 -
4.13.2. Materiale tehnologice (coloranţii şi lacurile) 102 -
4.14. Molidul de rezonanţă şi „secretul” viorilor celebrilor lutieri 103 -
4.15. Exploatarea arboretelor cu molid de rezonanţă, aplicată în cadrul O.S.
Gurghiu şi Fâncel
107 -
4.15.1. Condiţii de exploatare 108 34
4.15.2. Condiţii referitoare la dimensiunile şi defectele buştenilor
de molid de rezonanţă
108 -
4.15.3. Recepţia lemnului de rezonanţă de către beneficiar 109 -
4.16. Defecte de structură care pot fi întâlnite la lemnul de molid de
rezonanţă
109 -
Capitolul 5. Fabricarea instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş 112 35
5.1. Scurt istoric al originii şi dezvoltării viorii 112 -
5.2. Etapele obţinerii semifabricatelor pentru faţa (capacul sau rezonanţa)
instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş
114 35
5.3. Uscarea şi conservarea materialului lemnos 118 -
5.4. Procesul tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale cu coarde şi
arcuş
120 -
5.4.1. Asamblarea instrumentelor musicale 124 -
5.4.2.. Controlul tehnic de calitate 128 -
5.5. Păstrarea, depozitarea şi transportul instrumentelor musicale 128 -
Capitolul 6. Rezultatele investigaţiilor efectuate asupra arborilor pe
picior, lemnului brut şi semifabricatelor pentru instrumente muzicale
129 36
4

6.1. Arhitectura calităţii de rezonanţă a fusului 129 -
6.1.1. Distribuţia calităţii structurale de rezonanţă în secţiunea
trunchiului
129 -
6.1.1.1. Variabilitatea radială a mărimii indicilor inelelor
anuale
129 36
6.1.1.2. Modele ale variaţiei creşterii/calităţii radiale în
secţiunea diametrului de bază
129 36
6.1.1.2.1. Interpretarea statistică a modelelor de calitate
radială în secţiunea diametrului de bază
159 41
6.1.1.3. Definirea claselor de calitate structurală a arborilor de
molid din suprafaţa studiată. Variabilitatea inter-arbori a
calităţii structurale de rezonanţă
163 43
6.1.1.3.1. Stabilirea criteriilor de încadrare a arborilor
eşantionaţi în clasele de calitate structurală Apr – clasa
arborilor cu potenţial de rezonanţă şi Afr - clasa arborilor
fără rezonanţă
167 -
6.1.1.3.2. Observaţii cu privire la vârsta de exploatare a
arborilor de molid cu lemn de rezonanţă
171 46
6.1.1.3.3. Repartiţia pe clase de calitate structurală a
arborilor eşantionaţi
172 48
6.1.1.3.4. Interpretarea prelucrărilor statistice ale valorilor
măsurate pentru indicatorii inelelor anuale. Interpretări de
pe grafice.
175 49
6.1.1.3.4.1. Studiu de sinteză pentru indicatori calitativi ai
lemnului de molid de rezonanţă, analizaţi pe rondele
182 54
6.1.1.3.5. Interpretarea prelucrărilor statistice ale valorilor
măsurate pentru indicatorii inelelor anuale. Interpretări de
pe tabele
190 -
6.1.1.3.6. Variabilitatea inter-arbori a calităţii structurale de
rezonanţă
200 -
6.1.1.4. Variabilitatea radială a calităţii structurale a lemnului de
rezonanţă, cercetată pe direcţiile cardinale
201 58
6.1.2. Distribuţia axială a calităţii structurale pentru lemnul de molid
de rezonanţă
206 61
6.1.2.1. Variabilitate mărimii zonelor axiale de calitate 207 -
6.1.2.1.1. Variabilitate mărimii zonelor axiale de calitate pentru
arborii din u.a. 43B (suprafaţa de probă principală)
207 -
6.1.2.1.2. Variabilitate mărimii zonelor axiale de calitate pentru
întreaga colectivitate sondată
210 -
6.1.2.2. Variabilitate mărimii indicilor inelelor anuale cu
depărtarea de sol
212 -
6.1.2.3. Prelucrări statistice pentru cercetarea variabilităţii
mărimii indicilor inelelor anuale cu depărtarea de sol
215 62
6.1.3. Lemnul de rezonanţă în contextul manifestării unor drfecte 223 66
6.1.3.1. Rezultatele examinării defectelor de formă la arborii pe
picior
223 67
6.1.3.2. Rezultatele examinării defectelor interioare ale lemnului
de molid de rezonanţă
229 69
6.1.3.2.1. Cercetarea defectelor lemnului de rezonanţă, pe 230 -
5

secţiunile transversale ale buştenilor
6.1.3.2.2. Cercetarea defectelor lemnului de rezonanţă pe
piesele de cherestea brută, debitate radial
337 72
6.1.3.2.3. Cercetarea defectelor lemnului pe semifabricatele de
instrumente muzicale cu coarde şi arcuş
242 -
6.1.3.2.3.1. Studiul nodurilor pe semifabricate de violoncele 244 -
6.1.3.2.3.2. Studiul pungilor de răşină pe semifabricate de
violoncele
259 -
6.1.3.2.4. Alte caractere de structură considerate defecte pentru
lemnul de rezonanţă
266 -
6.1.4. Distribuţia axială a nodurilor pe tulpina arborilor de molid de
rezonanţă
267 72
6.1.4.1. Modele şi zonele aziale de calitate pentru lemnul de molid
de rezonanţă, în funcţie de distribuţia nodurilor
269 73
6.1.4.2. Rezultatele examinării nodurilor pe buştenii arborilor de
molid de rezonanţă
273 75
6.2. Markeri morfologici ai arborilor da molid de rezonanţă în arboretele
supuse investigaţiilor
276 75
6.2.1. Arbori de molid de rezonanţă versus arbori de molid cu
lemn de rezonanţă
276 -
6.2.2. Particularităţi morfologice ale arborilor de molid cu lemn
de rezonanţă din O.S. Gurghiu şi Fâncel
276 75
6.2.3. Criterii pentru identificarea arborilor cu calităţi de
rezonanţă, pe picior
280 76
6.2.4. Cercetarea legăturii între caracteristicile coroanei şi clasele
de calitate structurală ale arborilor
282 77
6.3. Particularităţi de ordin colorimetric la materialul examinat 284 77
6.3.1. Examinarea statistică a diferenţelor între solzi, cu privire la
mărimea indicilor culorii
284 78
6.4. Randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor de instrumente
muzicale
288 79
6.4.1. Randamentul la debitarea din buşteni 289 80
6.4.2. Randamentul la obţinerea semifabricatelor din arbori 293 82
6.4.3. Compararea randamentelor la debitarea în semifabricate de
instrumente muzicale, pentru două provienienţe de buşteni de molid
de rezonanţă, aparţinând la două ocoale silvice vecine
295 -
6.4.4. Necesitatea diversificării semifabricatelor pentru instrumente
muzicale
297 83
Capitolul 7. Managementul durabil al molidului cu lemn de rezonanţă
de la noi din ţară
299 83
7.1. Molidul de rezonanţă – patrimoniu
al pădurilor din România
299 83
7.2. Diminuarea rezervelor de molid de rezonanţă din Munţii Gurghiului 299 -
7.3. Propuneri pentru un management durabil al molidului de rezonanţă 300 84
7.3.1. Cartarea staţiunilor 300 -
7.3.2. Conservarea arboretelor care prezintă molid cu lemn de
rezonanţă
302 84
7.3.3. Asigurarea regenerării molidului cu lemn de rezonanţă 303 -
7.3.4. Asigurarea continuităţii producţiei de lemn de rezonanţă 303 85
6

pentru satisfacerea cerinţelor economice, prin măsuri de
gospodărire bine fundamentate
7.3.4.1. Gospodărirea arboretelor cu molid de rezonanţă prin
identificarea biogrupelor cu arbori de molid de rezonanţă
7.3.4.2. Gospodărirea molidului de rezonanţă din Munţii
Gurghiului
7.3.4.2.1. Propuneri pentru aplicarea tratamentelor în
arboretele cu molid de rezonanţă
7.3.4.2.2. Propuneri referitoare la lucrările de transformare
spre grădinărit a structurilor prezente ale arboretelor cu
molid de rezonanţă cercetate
7.3.4.3. Ameliorarea stării de sănătate a arborilor în arboretele cu
molid de rezonanţă
7.3.4.4. Creşterea gradului de valorificare a lemnului (Propuneri
pentru industria instrumentelor muzicale)
304 85
306 85
306 86
311 87
317 90
326 91
Capitolul 8. Concluzii şi contribuţii personale 333 92
8.1. Concluzii 333 92
8.1.1. Referitor la literatura parcursă 333 92
8.1.2. Referitor la cadrul fizico-fito-geografic al teritoriului
cercetărilor
334 93
8.1.3. Referitor la arhitectura calităţii de rezonanţă a fusului 334 93
8.1.3.1. Referitor la examinarea defectelor de formă la arborii pe
picior
339 96
8.1.3.2. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă de pe
secţiunea transversală a buştenilor
339 96
8.1.3.3. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă pe piesele de
cherestea brută, debitate radial
340 97
8.1.3.4. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă pe
semifabricatele de instrumente muzicale
340 97
8.1.3.5. Referitor la distribuţia axială a nodurilor pe tulpina
arborilor de molid de rezonanţă
341 97
8.1.3.6. Referitor la nodurile examinate pe buştenii arborilor de
molid de rezonanţă
341 98
8.1.4. Referitor la particularităţile morfologice ale arborilor de molid
de rezonanţă
342 98
8.1.5. Referitor la particularităţile de ordin colorimetric pentru solzii
de ritidom examinaţi
343 99
8.1.6. Referitor la randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor 344 99
de instrumente muzicale
8.1.7. Referitor la procesul de fabricaţie a instrumentelor muzicale 346 100
8.1.8. Referitor la managementul durabil al molidului de rezonanţă 348 101
8.2. Contribuţii personale 349 102
Epilog 354 -
Bibliografie 356 105
7

Prefaţă
Omagiu domnului prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu,
pentru nobleţea cârmuirii în devenirea noastră profesională
Lemnul… element desăvârşit al existenţei materiei, călăuză milenară pentru
dezvoltarea marilor civilizaţii umane, nu încetează să uimească cu complexitatea lui şi să
stârnească curiozitatea cercetătorilor. Putem spune că este în acelaşi timp lemnul este şi
istorie şi artă. Ştiinţe noi, cum ar fi de pildă dendrocronologia, arată că dincolo de
diversitatea întrebuinţării lui, lemnul este purtătorul unor informaţii preţioase referitoare la
condiţiile climatice din trecut. Mai mult, folosit ca materie primă pentru sculptură, şi
instrumente muzicale, lemnul devine suport al valorilor artistice.
Dincolo de ceea ce s-a descoperit omenirii despre el, lemnul este purtător al
tainelor naturii divine care se lasă destul de greu descoperite prin cercetare. Personal
consider că adevărata activitate de cercetare trebuie să cuprindă atât o dimensiune ştiinţifică
cât şi religioasă. Dacă dimensiunea ştiinţifică aduce în planul cercetărilor, nivelul actual al
descoperirilor, dimensiunea religioasă face posibilă achiziţia noului, descoperindu-se doar în
parte tainele ce guvernează natura cercetată („Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi
cunoaşte pe deplin…”, Biblia, Corinteni 13. 12.). Fără să dezvoltăm prea mult această idee,
venim şi cu un argument al marelui om de ştiinţă Albert Einstein: „Ştiinţa fără religie a
devenit oarbă, iar religia fără ştiinţă a devenit surdă”.
Tradiţia biblică creştină consemnează prezenţa lemnului în momentele de vârf ale
istoriei creştinismului. El este suportul material pentru salvarea speciilor în arca lui Noe,
purtător al legământului poporului lui Israel, în chivotul legământului, mijloc pentru arătarea
slavei lui Dumnezeu (toiagul lui Moise) şi nu în ultimul rând cruce pentru Jertfa supremă a
răstignirii prin care omenirea a primit Lumina mântuirii.
În lumina celor amintite mai sus, considerăm că lemnul nu reprezintă doar
existenţă materială ce permite omului să îşi făurească diferite obiecte de trebuinţă, ci şi o
formă de manifestare a spiritualităţii divine creatoare. Probabil acesta este motivul care îi
conferă lemnului gradul ridicat de complexitate.
În ceea ce priveşte utilitatea materialului lemnos pentru omenire, din cele mai
vechi timpuri, aceasta îmbracă numeroase forme, de la uneltele, obiectele cele mai simple şi
adăposturile omului primitiv, la ansamblurile din ce în ce mai complexe şi mai apropiate de
specificul spiritualităţii umane (cum ar fi locuinţele moderne, avioanele şi desigur,
instrumentele muzicale cu coarde).
Rolul lemnului pentru umanitate este aşadar remarcabil, nu în mod întâmplător el
fiind considerat de vechile popoare asiatice unul din elementele esenţiale ale lumii, alături
de apă, aer, foc şi pământ. În prefaţa lucrării Produse forestiere şi Studiul lemnului, 2001,
prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu făcea o frumoasă constatare …„ pentru apariţia şi
dezvoltarea speciei umane lemnul a avut aceeaşi importanţă ca şi aerul, apa şi focul… (el)
este unul dintre compuşii cei mai preţioşi pe care natura ni i-a pus la dispoziţie”.
Manifestăm convingerea că efortul depus pentru cercetare nu ar fi căpătat aceeaşi
substanţă fără îndrumările şi sugestiile, scăldate în experienţa de o viaţă a celui care ne-a
călăuzit la un înalt nivel ştiinţific şi moral, regretatul prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu.
Considerând la început mai mult provocare decât interes ştiinţific, am ales tema
molidului de rezonanţă, călcând indecis şi nesăbuit pe tărâmul fragil al cercetării. Prin
studiul intens al materialelor bibliografice, având în permanenţă susţinerea şi încrederea
domnului profesor Eugen C. Beldeanu, care a simţit momentele cele mai dificile ale
derulării cercetărilor, cizelându-mi paşii şi limpezindu-mi gândurile, am realizat treptat că
8

asist la propria devenire profesională şi doresc din ce în ce mai intens să aduc contribuţii
ştiinţifice noi referitoare la molidul de rezonanţă.
Cu siguranţă că nu aş fi dobândit, în cei cinci ani ai doctoratului, simţul ştiinţific
pentru cercetarea molidului de rezonanţă, fără aportul titanic al conducătorului ştiinţific,
domnul prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu, căruia îi sunt profund recunoscător şi care va
rămâne pentru mine un emblematic model de profesionalism şi devotament ştiinţific.
Desfăşurarea cercetărilor şi elaborarea lucrării nu ar fi putut continua, după
sumbrul moment marcat de trecerea în nefiinţă a domnului prof. univ. dr. ing. Eugen C.
Beldeanu, fără amabilitatea domnului prof. univ. dr. ing. Ignea Gheorghe de a ne primi sub
îndrumarea dânsului. Pentru bunăvoinţa şi încrederea acordată, sugestiile şi indicaţiile
metodologice oferite, nutrim cele mai sincere recunoştinţe domnului prof. univ. dr. ing.
Ignea Gheorghe.
Exprimăm întreaga gratitudine faţă de domnul şef. lucrări. Dr. ing. Dinulică
Florin, care ne-a dirijat paşii mai ales la metodologia de lucru pentru rondele şi probe de
creştere, precum şi la prelucrările şi interpretările statistice.
Aducem mulţumiri Facultăţii de Silvicultură din Braşov pentru că ne-a pus la
dispoziţie aparatură necesară realizării măsurătorilor.
Nutrim alese cuvinte de recunoştinţă domnului inginer Gliga Vasile, patronul şi
managerul fabricii de instrumente muzicale Gliga din Reghin, unul dintre cei mai de seamă
maeştrii lutieri ai Europei, care reuşeşte să ducă peste graniţă faima lemnului şi artei
româneşti, prin instrumentele muzicale cu coarde şi arcuş pe care le produce de mai bine de
20 de ani, la standarde care rivalizează cu cele mai valoroase instrumente muzicale ale
trecutului şi contemporaneităţii. Dânsul a intuit interesul ştiinţific al prezentei teze de
doctorat şi ne-a permis realizarea de observaţii şi determinări în secţiile fabricii de
instrumente muzicale Gliga din oraşul Reghin, în acelaşi timp, oferindu-ne o parte din
experienţa proprie în materie de lutierie.
Aducem mulţumiri de asemenea întregului personal de la fabrica de instrumente
muzicale Gliga din Reghin, în frunte cu domnul inginer silvic Marc Ilie, pentru sprijinul
acordat pe parcursul măsurătorilor atât în fabrică cât şi în arborete. Fără bunăvoinţa şi
deschiderea de care a dat dovadă domnul inginer Marc Ilie, nu ar fi fost posibilă recoltarea
datelor de la buştenii şi semifabricatele de instrumente muzicale, dânsul uneori chiar a
reorganizat unele operaţii tehnologice din fabrică, astfel încât să putem efectua măsurătorile.
Un preţuit sprijin la realizarea prezentei teze l-am avut din partea direcţiunii de la
Colegiul Silvic Gurghiu, unitate în care îmi desfăşor activitatea de cadru didactic de mai
bine de cinci ani. Domnii directori: Mândru Marcel, Pop Călin, Creţ Ioan şi Miron Mircea
ne-au acordat încredere şi sprijin moral, ne-au pus la dispoziţie unele aparaturi de măsură şi
ne-au înţeles de multe ori nevoia de timp necesar cercetărilor. Mulţumesc tuturor cadrelor
didactice de la Colegiul Silvic Gurghiu, pentru impulsul moral, încrederea, colegialitatea şi
prietenia de care au dat dovadă, deseori suplinind absenţa mea de la serviciu.
Gânduri de recunoştinţă domnului maistru dulgher Cotârlan Dumitru pentru
ajutorul susţinut acordat în expediţile din teren, la măsurătorile din arborete şi fabrică.
Nu în ultimul rând, alese cuvinte de mulţumire familiei, mamei Albu Magdalena
şi fratelui geamăn, ing. silvic Albu Ioan - Călin pentru constantul sprijin moral şi financiar
oferit cu generozitate pe întregul parcurs al elaborării tezei.
Ne considerăm neputincioşi şi nevrednici să concepem şi să scriem rânduri alese
de recunoştinţă faţă de Creator, din mila căruia am izbutit să finalizăm prezenta teză de
doctorat. Totuşi, încercăm să aşternem pe corzile de rezonanţă ale sufletului, cuvintele
psalmistului David:
„Lăudaţi pe Domnul că Este Bun, că în veac Este Mila Lui !”
9

INTRODUCERE
Molidul de rezonanţă este, pe bună dreptate, arborele cu cea mai nobilă
utilizare de la noi din ţară şi nu numai, întrucât, din lemnul acestuia, prin măiestria
lutierului, ia naştere instrumentul cel mai sensibil pentru spiritul uman, cel care se
apropie cel mai mult şi uneori chiar depăşeşte tonalitatea corzilor vocale umane, vioara,
această sublimă punte de legătură între trecut, prezent şi viitor. Probabil că nu există pe
Pământ un alt instrument atât de bine înrădăcinat în istoria, arta şi spiritualitatea
omenirii, cum este vioara. Am putea spune că vioara odată cu unduiosul sunet pe care îl
produce, poartă pe undele ei şi mesajul vieţii arborelui de molid de rezonanţă, încărcat
de frumuseţea tărâmului în care a trăit, tărâm unde armonia şi splendoarea naturii au
desăvârşit sortimentul de lemn perfect pentru instrumentele muzicale cu coarde.
Aprecierea de care s-a bucurat molidul de rezonanţă în decursul timpului a
făcut ca acesta să îşi câştige un renume deosebit pe plan mondial, ajungând să fie cel
mai apreciat şi solicitat lemn în construcţia instrumentelor muzicale cu coarde.
Leagănul acestuia au fost pădurile virgine montane, cu structuri complexe şi stabile, a
căror suprafaţă s-a redus foarte mult ca urmare a impactului antropic, dar care ocupa în
trecut zone întinse (V. Giurgiu, 1978, 1995; N. Geambaşu, 1995; R. Ichim, 1988; I.
Milescu, 1997).
La confecţionarea instrumentelor muzicale, lemnul este un material folosit
încă din antichitate şi continuă să fie utilizat într-o măsură crescândă. Se apreciază că
industria de instrumente muzicale foloseşte lemnul a circa 160 de specii. Din cele mai
vechi timpuri pentru construcţia instrumentelor muzicale erau folosite unele specii
precum: nucul, cireşul, părul etc. Secolele XIV-XV marchează predilecţia pentru
lemnul de molid, acesta fiind preferat mai întâi datorită unor calităţi cum ar fi: se
prelucrează uşor, are o structură destul de omogenă, este uşor, moale, prezintă colorit
plăcut, alb – gălbui cu luciu mătăsos, se procură relativ uşor. Ulterior, prin dezvoltarea
artei instrumentelor muzicale cu coarde, s-a întărit ideea că lemnul de molid cu
structura fină, omogenă, cu inele anuale înguste (1-3mm) şi cu o bună regularitate a
inelelor anuale, este materialul cel mai bun pentru sonoritatea acestor instrumente, din
el fabricându-se piesa cea mai importantă numită capac, faţă sau rezonanţă, de ea
depinzând în cea mai mare măsură tonalitatea sunetelor emise de instrumente.
România se află încă printre puţinele ţări ale lumii care se bucură de păduri cu
arbori de răşinoase de prim rang, molizi cu lemn de rezonanţă. Generaţiile de astăzi
trebuie conştientizeze însă că valoarea ridicată a lemnului de molid de rezonanţă, nu
trebuie văzută doar din prisma intereselor economice, ci mai ales ca un element de o
deosebită importanţă ecologică şi istorică, pentru biodiversitatea şi patrimoniul
pădurilor româneşti.
Pentru confecţionarea pieselor instrumentelor muzicale cu coarde din familia
viorii (vioara, viola, violoncelul şi contrabasul) se utilizează în afară de molid şi alte
specii: paltinul de munte, păr pădureţ, abanosul, palisandru, pernambucul, masaranduba
etc., însă acestea interesează mai mult pentru designul, esteticul şi rezistenţa
instrumentului, decât pentru rolul acustic.
Cu toate că molidul de rezonanţă reprezintă o valoare deosebită atât
economică cât şi ecologică pentru ţara noastră, totuşi el a fost relativ puţin studiat.
Literatura română şi străină cuprinde relativ puţine date referitoare la condiţiile
10

staţionale şi particularităţile arboretelor cu molid de rezonanţă, iar în ceea ce priveşte
calitatea şi sortarea lemnului, studiile sunt şi mai puţine.
Tradiţia, dar şi încercările ulterioare de utilizare a altor specii lemnoase sau a
altor materiale, au arătat că lemnul de molid de rezonanţă este materialul cel mai în
măsură să redea în instrumentele muzicale, sonoritatea dorită la interpretarea unei
compoziţii muzicale.
Pădurile de molid de la noi se înscriu printre pădurile cu cel mai bun lemn de
rezonanţă din lume (aşa cum afirmă fabricanţii de instrumente muzicale de la Reghin).
Lemnul de molid de rezonanţă de la noi, în prezent este apreciat şi cerut în cantităţi
mari de către fabricanţi de instrumente muzicale de pretutindeni.
Molidul cu lemn de rezonanţă nu este uşor de recunoscut. Diagnosticarea şi
caracterizarea calităţii de rezonanţă a acestuia pot fi făcute luând în considerare
particularităţile morfologice ale arborilor, sunetul produs de lovirea trunchiului cu un
ciocan, caracteristicile inelelor de creştere şi îndeosebi proprietăţile fizico-acustice ale
lemnului. Aceste elemente sunt importante şi pentru silvicultură; cu ajutorul lor pot fi
identificate arboretele cu molid de rezonanţă, obiectiv de mare interes practic, pentru
conservarea şi gospodărirea durabilă a molidului de rezonanţă
În Europa, precum şi la nivel mondial, resursele de molid de rezonanţă au
scăzut îngrijorător de mult. Încă din 1947 există publicări despre nevoia protejării
molidului de rezonanţă (W. Scheidt, citat de W. Kolneder, 1998). În timp, nevoile de
materie primă pentru semifabricatele de instrumente muzicale au crescut din ce în ce
mai mult. Deşi pentru satisfacerea consumurilor s-au redus în timp exigenţele STAS -
urilor, problema resurselor molidului de rezonanţă nu s-a rezolvat.
Pentru ţara noastră interesul pentru lemnului de rezonanţă şi pentru
cunoaşterea pădurilor care conţin arbori de molid de rezonanţă, a stârnit interesul
specialiştilor încă de la începutul secolului al XIX-lea (N. Paşcovici, 1930, 1945). Deşi
au existat de-a lungul timpului mai multe cercetări legate de lemnul de molid de
rezonanţă şi de calitatea acestuia, putem afirma fără rezerve că încă mai sunt multe de
aflat. În România au existat, în general după modelul rusesc, preocupări pentru
cunoaşterea în teren a arborilor de molid de rezonanţă, a proprietăţilor fizico-acustice
ale lemnului de molidul de rezonanţă, însă nu au fost realizate cercetări aprofundate
care să pună în strânsă legătură preocupările silviculturale legate de molidul de
rezonanţă cu exigenţele fabricanţilor de instrumente muzicale, mai ales în ceea ce
priveşte sortarea corespunzătoare şi valorificarea integrală a acestui material. Acesta a
fost principalul argument care a motivat interesul cercetărilor noastre.
Fără intenţia de a desluşi pe deplin misterele lemnului de molid de rezonanţă,
considerăm demersul cercetărilor noastre doar o modestă contribuţie pentru o mai bună
cunoaştere a universului care gravitează în jurul acestui material atât de preţuit pentru
muzică şi artă.
11

Capitolul 1. Scopul, obiectivele şi locul cercetărilor
Scopul general al prezentei teze de doctorat, aşa cum reiese în parte şi din titlul
acesteia, este acela de a contribui cu elemente de originalitate, fundamentate ştiinţific,
la lărgirea orizonturilor de cunoaştere cu privire la arboretele cu molid de rezonanţă în
ansamblul lor, la arborii de molid de rezonanţă pe picior, din prisma calităţii lor după
caracteristicilor morfologice şi nu în cele din urmă la cel mai nobil sortiment lemnos al
pădurilor boreale, lemnul de molid de rezonanţă a cărui structură şi calitate a fost
cercetată în corelaţie cu exigenţele industriei instrumentelor muzicale.
Acestui scop general îi sunt subordonate mai multe obiective:
1. Analiza stadiului actual al cunoştinţelor referitoare la elementele structurale şi
calitative ale arboretelor cu molid de rezonanţă, arborii şi lemnul de molid de
rezonanţă;
2. Utilizarea unei metodologii de cercetare originale în ceea ce constă lemnul de
molid de rezonanţă, satisfăcătoare complexităţii factorilor care intervin în structura şi
exprimarea calităţii acestuia; integrarea coerentă în metodologia de cercetare a etapelor
şi fazelor aferente investigaţiilor;
3. Sintetizarea şi evidenţierea condiţiilor staţionale specifice arboretelor cu molid de
rezonanţă din ocoalele silvice studiate;
4. Evidenţierea particularităţilor morfologice ale arborilor de molid de rezonanţă pe
picior, cu precizarea caracterelor care sunt în cea mai strânsă legătură cu structura
lemnului;
5. Analiza structurii arboretelor din perimetrul cercetat prin intermediul
distribuţiilor experimentale şi teoretice;
6. Propunerea unor măsuri de gospodărire concretizate în intervenţii silvo-tehnice
eficiente, care să asigure managementul durabil al molidului de rezonanţă de la noi din
ţară;
7. Definirea, după fundamente ştiinţifice şi considerente practice, a unor clase de
calitate pentru arborii cu molid de rezonanţă pe picior, a unor clase de calitate, după
structura lemnului, pentru lemnul rotund brut de molid de rezonanţă, precum şi a unor
clase de calitate ale semifabricatelor pentru capacul („rezonanţa”) instrumentelor
muzicale cu coarde din familia viorii;
8. Studiul defectelor lemnului de rezonanţă, care apar la arborii pe picior, la
buştenii/butucii de rezonanţă, pe cheresteaua brută şi pe semifabricatele de instrumente
muzicale; cercetarea influenţei şi admisibilităţii acestor defecte pentru obţinerea
capacelor de instrumente muzicale din familia viorii;
9. Caracterizarea globală a calităţii lemnului unui exemplar (arbore) de molid de
rezonanţă.
10. Fundamentarea unor criterii originale pentru sortarea materialului lemnos de
rezonanţă, în acord cu principiile valorificării superioare şi integrale a lemnului,
respectând exigenţele de calitate impuse de fabricanţii de instrumente muzicale;
11. Evidenţierea principalelor etape şi faze ale procesului tehnologic de fabricare a
instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş;
Dincolo de valoarea neegalată a lemnului de molid de rezonanţă pentru industria
instrumentelor muzicale, cercetarea acestuia presupune incursiunea într-un tărâm al
12

complexităţii de factori de influenţă, unde incertitudinile, tatonările, şi munca, deseori
în aparenţă de Sisif, au fost prezente, mai ales în ceea ce priveşte direcţiile de abordare
a acestor factori şi natura investigaţiilor de teren. Totuşi considerăm că la capătul
acestei perioade oarecum specifică oricărei cercetări, am reuşit să elaborăm o
metodologie de lucru care să corespundă complexităţii temei alese, iar la final chiar să
ataşăm nivelului actual al cunoştinţelor despre lemnul de rezonanţă, elemente originale
de însemnătate atât teoretică cât şi practică.
Din punct de vedere fito-geografic, arboretele cercetate sunt situate pe catena
vestică a Carpaţilor Orientali, în etajele de vegetaţie: etajul montan al amestecurilor
(FM2) şi etajul montan al molidişurilor (FM3), la altitudinea de 1140-1450m, pe
versantul vestic al Munţilor Gurghiu (centrul lanţului eruptiv Căliman - Harghita), în
partea de răsărit a judeţului Mureş, la graniţa cu judeţul Harghita. După apartenenţa la
bazinele hidrografice, arboretele cercetate se află în bazinul superior al râului Gurghiu,
în zona de izvoare a afluenţilor Lăpuşna şi Fâncel. S-a optat pentru trei u.a. din U.P. VI
Lăpuşna, O.S. Gurghiu (42A; 43B şi 44B), şi pentru u.a. 111B din U.P. IV. Fâncel,
O.S. Fâncel, aceasta din urmă fiind aleasă pentru două considerente de bază (fig. 1.2.):
- în perioadele 01.03.2008 – 15.04.2008 şi 01.10.2008 – 15.12.2008, u.a 111B a
fost parcursă cu lucrări de exploatare, ceea ce a permis recoltarea materialului de
cercetare;
- arborii de molid de rezonanţă recoltaţi au ajuns la fabrica de instrumente muzicale
Gligadin Reghin, permiţând astfel cercetarea structurii interioare a lemnului de molid
de rezonanţă şi a defectelor şi calităţii acestuia în corelaţie cu exigenţele industriei
muzicale.
Fig. 1.2. Localizarea cercetărilor din teren (imaginea satelitară preluată la scara 1:40.000.
Imagine Google Earth)
13

2.1. Metodele de cercetare
Capitolul 2. Materialul şi tehnica cercetărilor
Structura şi calitatea lemnului de molid de rezonanţă se poate cerceta apelând la
numeroase posibilităţi de investigaţie, ca urmare a complexităţii factorilor care intervin
la exprimarea acesteia.
Pentru o cercetare cât mai elaborată a aspectelor de interes, am considerat că este
benefică utilizarea într-un sistem integrat, atât a unor metode din rândul celor clasice
sau tradiţionale, cum ar fi: documentarea bibliografică tradiţională, cercetarea prin
observaţie (pe itinerar şi în staţionar) şi raţionamentul, cât şi a unor metode relativ
moderne precum: documentarea din surse alternative (reţeaua INTERNET, diverse
Soft-uri ale unor aparaturi de investigare, filme şi documentare, magazine de prezentare
etc.), metoda istorică, cercetarea prin metode statistice, modelarea, algoritmizarea,
cercetarea pe bază de sondaj, etc.
2.2. Organizarea investigaţiilor de teren şi laborator
Investigaţiile realizate pentru atingerea obiectivelor propuse pot fi clasificate prin
prisma celor trei etape majore ale cercetării: etapa de teren, etapa de laborator şi etapa
de birou.
a) Etapa de teren
Investigaţiile din teren au fost organizate pe două planuri:
• Investigaţii în arborete, au constat în:
- delimitarea suprafeţelor de probă;
- în suprafeţele de probă s-au făcut aprecieri cu privire la structura orizontală şi
verticală a arboretelor şi la caracteristicile calitative ale acestora;
- s-au făcut observaţii asupra condiţiilor staţionale şi păturii erbacee a arboretelor
cercetate; în acest scop, pentru descrierea condiţiilor pedologice, au fost realizate 3
profiluri de sol în u.a. din U.P. VI. Lăpuşna, O.S. Gurghiu;
- recoltarea probelor de creştere şi probelor de solzi din suprafeţele de probă;
- întocmirea fişelor de caracterizare a arborilor pe picior, pentru toţi arborii de
molid cu diametrul mai mare de 20cm evidenţiaţi în suprafeţele de probă;
- alegerea după criterii morfologice a 10 arbori de molid de rezonanţă care urmau să
fie exploataţi;
- însemnarea şi măsurarea buştenilor de molid de rezonanţă care au rezultat după
doborârea celor 10 arbori aleşi pe picior;
- recoltarea probelor de conuri şi ace de la cei 10 arbori de molid de rezonanţă aleşi
pe picior;
• Investigaţii la fabrica de instrumente muzicale „Gliga company”,
prezentate sintetizat, au urmărit următoarele aspecte:
- calitatea şi defectele lemnului de rezonanţă, evidenţiate pe buşteni şi butuci, pe
cheresteaua brută de rezonanţă debitată radial şi pe semifabricatele de instrumente
muzicale;
14

- prelevarea de rondele de la buşteni secţionaţi din cei 10 arbori de molid de
rezonanţă aleşi pe picior;
- analiza proceselor tehnologice de debitare, uscare şi condiţionare a
semifabricatelor de instrumente muzicale, precum şi procesul tehnologic de fabricare a
instrumentelor muzicale;
b) Etapa de laborator, a vizat următoarele aspecte:
- condiţionarea eşantioanelor prelevate (probe de creştere, rondele, solzi de ritidom,
ace, conuri);
- măsurarea indicilor de structură ai lemnului la probele de creştere şi rondele;
- măsurarea parametrilor de culoare la solzii arborilor de molid studiaţi în
suprafeţele de probă;
- măsurarea unor dimensiuni la probele de ace şi conuri (lungimea şi lăţimea acelor,
lungimea şi lăţimea conurilor/solzilor de la conuri);
c) Etapa de birou, a constat în prelucrarea datelor obţinute, sintetizarea rezultatelor
şi formularea concluziilor. Parcurgerea acestei etape a dus la:
- caracterizarea condiţiilor staţionale ale arboretelor studiate;
- caracterizarea structurii orizontale, verticale şi calitative a arboretelor cercetate. O
importanţă majoră în acest sens a constituit-o analiza distribuţiilor experimentale şi
teoretice;
- evidenţierea particularităţilor morfo-structurale ale arborilor şi lemnului de molid
de rezonanţă;
- prelucrarea statistică a datelor rezultate din măsurători;
- formularea concluziilor cercetării în legătură cu scopul şi obiectivele fixate.
2.3. Constituirea probelor de lucru aferente efectuării determinărilor
2.3.1. Recoltarea probelor de creştere
Cercetarea lemnului de molid de rezonanţă trebuie să pornească de la alegerea unor
modalităţi de colectare a datelor care să includă cât mai multe variabile măsurabile
pentru lemnul unui arbore, cum ar fi: lăţimea inelelor, proporţia de lemn târziu,
culoarea lemnului, lăţimea alburnului, porţiunea cu defecte de pe proba respectivă etc.
Deoarece aceste variabile nu pot fi studiate amănunţit, pentru toată populaţia statistică
şi în acelaşi timp investigaţiile pe care le reclamă sunt contraindicate pe întreaga
suprafaţă, din punct de vedere ecologic, a fost necesar ca atenţia să se concentreze doar
pe o parte din populaţia statistică, adică pe sondaje sau eşantioane (probe de creştere
sau rondele). Astfel au fost alese 7 suprafeţe de probă din care s-au extras probe de
creştere de la arborii de molid cu diametrul de peste 20 cm (în SII din u.a. 43B s-au
extras probe de creştere de la toţi arborii de molid cu diametrul de peste 20 cm) şi o
suprafaţă de probă care a servit ulterior pentru recoltarea rondelelor de la 10 arbori de
molid morfologic de rezonanţă.
Suprafeţele de probă din care au fost extrase probe de creştere au fost amplasate în
U.P. VI Lăpuşna din O.S. Gurghiu în următoarele unităţi amenajistice: u.a. 42A, 3
suprafeţe de probă totalizând 3173m 2 ; u.a. 43B, 2 suprafeţe de probă totalizând 2656 m 2
şi în u.a. 44B, 2 suprafeţe de probă totalizând 2756 m 2 . În fiecare suprafaţă de probă din
cele amintite mai sus, mai întâi s-au însemnat toţi arborii de molid cu diametrul de bază
de peste 20cm. Concomitent cu completarea fişelor de caracterizare a acestor arbori, de
15

la fiecare exemplar au fost extrase câte două probe de creştere, de la înălţimea de 1,3m,
o probă de pe partea de tulpină cu cel mai bun elagaj natural, iar cealaltă de pe partea
mai puţin elagată. Direcţia de recoltare a fiecărei probe de creştere a fost raportată şi la
punctele cardinale (folosind o busolă magnetică) dar şi la linia de cea mai mar pantă.
2.3.2. Recoltarea rondelelor
Suprafaţa de probă care a servit pentru recoltarea de rondele a fost amplasată în
anul 2007, în u.a. 111B din U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel. Pentru această suprafaţă mai
întâi s-au identificat, după criterii morfologice, pornind de la precizările unor lucrări de
specialitate (Paşcovici, N., 1930a; Beldeanu, E., 2001; Geambaşu, N., 1995), toţi
arborii de molid cu lemn de rezonanţă (Planşele 1-3; 7-8). Aceşti arbori, în număr de
10, au fost însemnaţi cu vopsea concomitent cu completarea fişelor de caracterizare a
lor. În anul 2008, u.a 111B a fost parcursă cu lucrări de exploatare, ocazie cu care s-a
ţinut evidenţa celor 10 arbori însemnaţi pe picior. Din aceştia au fost secţionaţi 18
buşteni, fiecare primind un număr de identificare reprezentând arborele din care a fost
debitat şi poziţia buşteanului în trunchi. La capătul gros al fiecărui buştean s-a însemnat
cu cretă forestieră, direcţia N corespunzătoare arborelui pe picior. Pentru aceşti buşteni
s-au făcut măsurători în platforma primară, determinându-se: lungimea, diametrele
medii la capătul gros şi subţire, ovalitatea, lăbărţarea.
În vederea obţinerii de semifabricate de instrumente muzicale, ce 18 buşteni fost
transportaţi la fabrica de instrumente muzicale Gliga, unde fiecare buştean a fost
secţionat şi s-au extras rondele din 2 în 2m. Fiecare rondelă a primit un număr de
identificare şi a fost însemnată cu o săgeată pe direcţia N, astfel fiind posibilă
reconstituirea ulterioară a poziţiei rondelei în arbore şi a orientării acesteia în raport cu
punctele cardinale. În acest fel au fost recoltate şi însemnate 65 de rondele de molid
provenite de la arbori cu lemn de rezonanţă.
Recoltarea rondelelor a făcut posibilă compararea calităţii şi structurii lemnului de
rezonanţă din acelaşi arbore, pe verticală, prin investigaţii făcute la înălţimi din 2 în
2m, pentru unii arbori chiar până la 20m de la colet. În acelaşi timp, aceste rondele au
făcut posibilă compararea a două centre cu molid de rezonanţă din bazinul Gurghiului,
unul aparţinând U.P. IV. Fâncel, din O.S. Fâncel, iar altul U.P. VI Lăpuşna din O.S
Gurghiu.
O situaţie detaliată a volumului eşantionajului de probe de creştere şi rondele este
prezentată în tabelul 2.1.
16

Tab. 2.1. Volumul eşantionajului în arboretele cercetate
18

2.3.3. Descrierea staţiunii şi vegetaţiei în perimetrul investigaţiilor
Toate suprafeţele de probă au fost supuse unor investigaţii de la sol, cu privire la
caracteristicile staţiunii şi vegetaţiei. În acest scop s-a urmărit: morfologia terenului,
structura arboretului în plan orizontal şi vertical, trăsăturile calitative şi cantitative ale
arborilor, compoziţia şi răspândirea seminţişului şi păturii erbacee.
2.3.4. Completarea fişelor de caracterizare a arborilor pe picior
În suprafeţele de probă care au făcut obiectul cercetărilor s-au făcut inventarieri
integrale înregistrându-se fiecare exemplar de specie lemnoasă cu înălţimea de peste 1
m (tabelul 2.1.). Ulterior, datorită faptului că la diametre mici nu există date care să
arate diferenţe sesizabile (N. Geambaşu, 1995, arată doar că puieţii de la arborii de
molid din tipul de ramificaţie plat – în care se încadrează şi molidul de rezonanţă – au
după un sezon de vegetaţie înălţimi mai mici decât cei din molizii obişnuiţi), cercetarea
arborilor de molid de rezonanţă s-a făcut luând în considerare arborii pe picior cu
diametre de peste 20cm. Acest diametru a fost ales şi din considerente ştiinţifice legate
de structura internă a lemnului (V. Grapini şi N. Constantinescu, 1968, precizează că în
secţiunea transversală a trunchiului, la arborii de molid de rezonanţă, există o zonă
interioară (porţiune din rază) lată de 10-25cm, uneori şi mai lată, cu lemn „fără sunet”).
Altfel spus, potrivit acestei afirmaţii, până la diametre de 10-25 cm nu se evidenţiază
structural zona „cu sunet” la arborii de molid de rezonanţă.
În vederea caracterizării arborilor pe picior s-au întocmit şi s-au completat, în
suprafeţele de probă, fişe pentru toţi arborii cu diametre de peste 20 cm. Conţinutul
acestor fişe a constat în exprimarea unui număr de peste 40 de caractere calitative şi
cantitative la fiecare arbore din cei precizaţi. Variabilelor de caracterizare alternative şi
discrete li s-au atribuit scări valorice (coduri) care au făcut posibilă ulterioara
prelucrare statistică a datelor.
Variabilele folosite pentru fişele de caracterizare a arborilor au fost:
- vârsta arborilor (în ani) la înălţimea diametrului de bază;
- diametrul la 1,30m (în cm);
- diametrul la înălţimea cioatei;
- ovalitatea la 1,3m (în %);
- ovalitatea la cioată (în %);
- poziţia cenotică a arborelui în coronament, prin clasificarea Kraft (după I.
Florescu, 2004);
- distanţa medie faţă de arborii vecini (în m);
- orientarea diametrului maxim al secţiunii de bază faţă de linia de cea mai mare
pantă;
- lăbărţarea (în cm/m);
- orientarea înclinării trunchiului la 1,3m în raport cu direcţia înclinării terenului;
- mărimea înclinării trunchiului la 1,3m, a fost măsurată cu aparatul marca Laser
Ace.
- prezenţa curburii;
- localizarea curburii pe fus;
- lungimea tronsonului afectat de curbură (în m);
- lungimea relativă, procentuală, a tronsonului afectat de curbură (în %);
19

- înălţimea arborelui (Ha, în m);
- înălţimea până la primul ciot de pe arbore (Hci, în m);
- înălţimea până la prima ramură verde de pe arbore, evidentă ca făcând parte din
coroană (înălţimea până la baza coroanei) ( Hbc, în m), respectiv, în cazul arborilor cu
coroana asimetrică în plan vertical, înălţimea până la baza porţiunii de coroană
asimetrică (Hbca, în m);
- înălţimea până la baza coroanei simetrice (Hbcs, în m), înălţimea la care ramurile
din coroană încep să fie repartizate de jur împrejurul tulpinii (fig. 2.5.);
- înălţimea până la prima ramură lacomă (în m);
- înălţimea zonei cu ritidom pe arbore (în m), măsurată cu hipsometrul Laser Ace;
Ha Ha
Hbcs Hbc
Hci
Hbca
Hci
Fig. 2.5. Înălţimi măsurate pentru
arborii de molid
de rezonanţă pe picior
I – Arbore de molid de rezonanţă cu
coroana asimetrică;
II – Arbore de molid de rezonanţă cu
coroana simetrică;
Ha – Înălţimea arborelui;
Hc – Înălţimea până la baza coroanei;
Hca –Înălţimea până la partea de
coroană asimetrică;
Hcs –Înălţimea până la coroana
simetrică;
I II
- lungimea zonelor de calitate de calitate ale tulpinii arborelui de molid de
rezonanţă, respectiv zona I, zona II a, zona II b şi zona III, (fig. xxx);
- ponderea zonelor de calitate de calitate ale tulpinii arborelui de molid de
rezonanţă, (zona I, zona II a, zona II b şi zona III);
- ponderea trunchiului, în % din înălţimea arborelui;
- lungimea coroanei (în m);
- ponderea coroanei, în % din înălţimea arborelui;
- caracteristica morfologică dominantă a coroanei;
- forma proiecţiei orizontale a coroanei;
- unitatea morfologică intraspecifică a arborelui de molid (varietatea sau tipul de
ramificaţie) (fig. 2.8.);
- caracterizarea coroanei după simetrie, (fig. 2.9)
20

29.
A B C
Fig. 2.8. Tipuri morfologice intraspecifice la molid, după ramificaţie:
A- tipul plat; B-tipul perie; C – tipul plat-perie. (Arbori din suprafeţele studiate)
A B C D
a b c d
Fig. 2.9. Tipuri de coroane la arborii de molid arborii studiaţi, după simetrie:
A – coroană simetrică atât în plan orizontal cât şi vertical;
B – coroană asimetrică în plan orizontal, dar simetrică în plan vertical;
C - coroană asimetrică în plan vertical, dar simetrică în plan orizontal;
D – coroană asimetrică în ambele planuri;
a – d – proiecţiile orizontale ale coroanelor.
21

- lăţimea plăcilor de solzi de la înălţimea de 1,3m (în mm);
- raportul lungimea / lăţimea plăcilor de solzi de la înălţimea de 1,3m (în mm);
- prezenţa înfurcirii;
- înălţimea la care se produce înfurcirea (în m);
- prezenţa gelivurii;
- localizarea gelivurii;
- lungimea tronsonului afectat de gelivură (în m);
- prezenţa şi felul excrescenţei;
- înălţimea la care se localizează excrescenţa (în m);
- prezenţa scurgerilor de răşină din noduri;
- prezenţa şi specificul defectelor de rănire:
- lungimea tronsonului afectat de defecte de rănire (în m);
- prezenţa scorburii în buşteanul de picior;
- lungimea tronsonului afectat de scorbură (în m);
- clasa de calitate, după Normele tehnice privind evaluarea volumului de lemn
destinat comercializării;
- indicele de zvelteţe.
2.3.5. Recoltarea probelor de solzi
O dată cu completarea fişelor de caracterizare a arborilor de molid de pe picior, în
suprafeţele de probă (amplasate în u.a. 42A, u.a 43B şi u.a. 44B, U.P. VI Lăpuşna, O.S.
Gurghiu), s-au recoltat şi probe de solzi de la fiecare dintre aceştia. Proba de solzi
aferentă unui arbore a fost formată din 6 solzi recoltaţi de la înălţimea de 1,3m (3 solzi
de pe direcţia N şi 3 solzi de pe direcţia Sud, introduşi în plicuri separate; pe fiecare
plic s-au inscripţionat datele necesare identificării.). Plicurile cu solzi au servit pentru
determinarea în laborator a raportului lungimea/lăţimea solzilor şi a culorii interioare şi
exterioare a solzilor.
2.3.6. Recoltarea probelor de conuri
Probele de conuri au fost recoltate din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Gurghiu. Cu
ocazia exploatării acestei unităţi amenajistice, după doborârea arborilor, s-au recoltat
conuri atât de al cei 10 arbori de molid de rezonanţă care au fost identificaţi şi
însemnaţi pe picior cât şi de la 10 arbori de molid de rezonanţă obişnuiţi. Proba de
conuri aferentă unui arbore a constat în 5 conuri recoltate din primii 3-4m de la vârful
arborelui. Probele de conuri au servit pentru determinarea în laborator, după uscare, a
indicilor de caracterizare a conurilor (raportul lungimea/diametrul maxim al conurilor
şi raportul lungimea/lăţimea maximă a solzilor conurilor).
2.3.7. Recoltarea probelor de ace
În vederea descrierilor morfologice la acele de molid de rezonanţă, respectiv pentru
precizarea unor date biometrice ale acestora, s-au recoltat probe de ace de la cei 10
arbori de molid de rezonanţă identificaţi şi însemnaţi în teren în suprafaţa de probă a
u.a. 111B din U.P. IV Fâncel, O.S. Gurghiu.
22

2.3.9. Obţinerea semifabricatelor de instrumente muzicale
Semifabricatele de instrumente muzicale supuse investigaţiilor au fost obţinute prin
utilizarea unei linii tehnologice aparţinând Fabricii de Instrumente muzicale Gliga din
Reghin. Semifabricatele studiate în prezenta teză de doctorat au provenit de la cei 10
arbori de molid de rezonanţă identificaţi şi însemnaţi pe picior în suprafaţa de probă SI
din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel. Acestor semifabricate li s-au făcut
investigaţii cu privire la defectele identificate şi la criteriile care determină încadrarea
semifabricatului într-o anumită clasă de calitate.
2.5. Executarea determinărilor
2.5.1. Determinări la rondele şi la probele de creştere
2.5.1.1.Operaţii pregătitoare
Rondelele şi probele de creştere după perioada de condiţionare (uscare) au ajuns să
fie investigate în laborator. Pentru a putea fi analizate cu aparatura pentru determinarea
indicilor inelelor anuale (modulul WinDENDRO), rondelele au fost şlefuite pe una din
secţiunile transversale cu o maşină de şlefuit marca „BUDGET bandschleifer BBF
8005”, Suprafeţele şlefuite au fost scanate în modulul WinDENDRO, aceasta fiind
calea de intrare pentru investigarea lor electronică.
2.5.1.2. Măsurarea indicilor de structură ai lemnului la probele de creştere şi
la rondele
De mare utilitate pentru elaborarea prezentei teze de doctorat a fost existenţa în
dotarea laboratorului de Produse Forestiere de la Facultatea de Silvicultură şi
Exploatări Forestiere a pachetul instrumentar WinDENDRO Density, versiunea 2006c,
conceput de compania canadiană Regent Instruments Inc., care permite digitizarea
inelelor anuale şi determinarea pentru fiecare inel anual a următorilor indici: lăţimea
inelului, lăţimea lemnului timpuriu din inel, lăţimea lemnului târziu din inel, proporţia
de lemn timpuriu din inel şi proporţia de lemn târziu din inel.
Pachetul WinDENDRO este compus
dintr-un scanner Epson LA 2400 de
înaltă rezoluţie şi soft-ul propriu-zis
WinDENDRO. Pachetul poate fi folosit
pentru digitizarea inelelor anuale atât de
pe rondele cât şi de pe probele de
creştere extrase cu burghiul Presler,
modul de lucru fiind acelaşi (diferă doar
imaginea scanată). Cu ajutorul acestui
pachet, inelele anuale de pe toate cele
65 de rondele şi 375 de probe de
creştere, au fost digitizate. (fig. 2.11. şi
Fig. 2.11. Instantaneu la scanarea rondelelor
de molid de rezonanţă
fig. 2.12.).
23

S-a ales pentru scanare
rezoluţia de 900 dpi, care
este considerată optimă în
raport cu timpul de scanare
necesar, calitatea imaginilor
obţinute şi spaţiul de
memorie pe care îl reclamă
(F. Dinulică, 2008).
Fig. 2.12. Imaginea probelor de creştere
scanate cu EPSON LA 2400.
Bileţelele aferente fiecărei probe
reprezintă datele de identificare a acestora
Pentru analiza inelelor anule de pe imaginile cu rondele sau probe de creştere,
obţinute prin scanare, s-au parcurs în ordine următoarele etape (F. Dinulică, 2008):
1) încărcarea fişierelor cu imaginile scanate în programul WinDENDRO;
2) activarea modului de definire a traiectoriei de analiză a inelelor (selectorul
Path creation);
3) identificarea probei examinate (arborele de la care provine, staţiunea, înălţimea
arborelui, vârsta arborelui, înălţimea de la care a fost preluată proba – rondela
sau proba de creştere, după caz);
4) activarea modului de editare a inelelor de pe traiectoria căii de măsurare aleasă
(selectorul Path editor);
5) trasarea razei pe care vor fi măsurate inelele, prin tragere cu Mouse-ul din
poziţia măduvei spre scoarţă (au fost adoptate, ca direcţii de referinţă, şi linii
frânte, prin activarea opţiunii Multi segments Path);
6) definirea sau deschiderea bazei de date în care vor fi salvate măsurătorile
efectuate (fişiere standard tip ASCII);
7) identificarea automată a inelelor anuale înscrise pe direcţia trasată;
8) modificarea manuală a sensibilităţii de detectare automată a inelelor, în cazul
unor rezultate nefavorabile;
9) intervenţia manuală asupra rezultatelor identificării şi delimitării inelelor
anuale şi subunităţilor de lemn (lemn timpuriu, lemn târziu), prin: ştergerea,
mutarea, reorientarea sau inserarea limitelor, sau prin excluderea unor
discontinuităţi din masa lemnului - cum ar fi de pildă eventualele crăpături);
10) reluarea operaţiilor 4) – 9) pentru alte traiectorii de analiză;
11) salvarea imaginilor cu analizele efectuate.
Succesiunea etapelor amintite mai sus a fost dedusă pornind de la manualul de
utilizare a soft-ului din pachetul WinnDENDRO. Programul WinDENDRO încarcă
baza de date cu:
a. elementele de identificare a imaginii scanate (precizate la etapa 3);
b. elemente de caracterizare electronică a procesului de măsurare;
c. rezultatele măsurătorilor (lăţime inel, lăţime lemn timpuriu, lăţime lemn
târziu, proporţie lemn timpuriu, proporţie lemn târziu), în succesiunea de
la măduvă la scoarţă. (***, 2007b).
24

2.5.1.3. Definirea şi delimitarea zonelor de calitate a lemnului în secţiune
transversală
Se cunoaşte din literatura de specialitate (Beldeanu, 2001) că în mod obişnuit, la
înălţimea de 1,3m faţă de nivelul solului, pe secţiunea transversală a arborilor de molid
de rezonanţă se pot delimita, după lăţimea inelelor anuale, trei zone de creştere:
- Zona C (interioară), corespunzătoare creşterilor din primii ani, fără lemn pentru
sunet;
- Zona A (exterioară), cu lemn de rezonanţă, cu inele anuale înguste şi regulate. Cu
cât această porţiune este mai lată şi cu inele mai regulate, cu atât lemnul este mai
valoros pentru fabricarea viorilor.
- Zona B (intermediară) (fig.2.13.)
Fig. 2.13. Modele structurale privind
zonele de creştere la arborii de molid
de rezonanţă, identificate pe secţiunea
transversală (prelucrare după
E. Beldeanu, 2001)
Pornind de la aceste aspecte ştiinţifice, s-a urmărit ca pentru toate eşantioanele
extrase din suprafaţa cercetată (rondele şi probe de creştere) să se delimiteze cele trei
zone de creştere (C,B,A). Am considerat însă că este necesară o abordare puţin diferită
a delimitării acestor zone, care să fie în corelaţie cu exigenţele fabricării instrumentelor
muzicale, motiv pentru care facem precizările de mai jos.
Aşa cum rezultă din descrierile de mai sus, delimitarea zonelor A, B şi C s-a făcut
doar după lăţimea inelelor anuale. Observaţiile întreprinse la Fabrica de instrumente
Gliga din Reghin au scos în evidenţă că sortarea materialului apt pentru rezonanţă se
face ţinând cont în principiu de următorii indicatori:
- lăţimea inelelor anuale (b), care trebuie să fie mică (b≤4mm). Se preferă
următoarele valori: pentru vioară b=1-2mm (redă tonuri mijlocii şi înalte), pentru violă
şi violoncel b=2-3mm, iar pentru contrabas şi funduri de piane b=3-4mm;
- proporţia de lemn târziu din inelele anuale care nu trebuie să depăşească 20-34%
pentru viorile din clase de calitate superioare (Maestro şi Profesional) şi 35-38% pentru
viorile din clase de calitate Student şi Şcoală;
- diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive, care nu trebuie să depăşească 0,5-
0,7mm pentru viorile din clase de calitate superioare (Maestro şi Profesional) şi 0,8-
1,2mm pentru viorile din clase de calitate Student şi Şcoală.
Luând în calcul aceste exigenţe ale fabricanţilor de instrumente muzicale, am
considerat oportun ca la delimitarea zonelor C,B şi A de pe eşantioanele extrase să nu
ţinem cont doar de lăţimea inelelor anuale ci şi de ceilalţi doi indicatori (proporţia de
lemn târziu din inelele anuale, respectiv diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive).
Întrucât la delimitarea celor trei zone C, B şi A s-au luat în calcul indicatori
calitativi pentru lemnul de molid de rezonanţă, considerăm că pentru cercetarea de faţă,
25

termenul de zone de creştere trebuie înlocuit cu termenul de zone de calitate a
lemnului de molid (de rezonanţă) pe secţiunea transversală.
Delimitarea acestor zone de calitate pe secţiunea transversală a exploatat iniţial
baza de date de la rondele (obţinută cu ajutorul programului WinnDENDRO) existând
avantajului posibilităţii de examinare a tuturor inelelor anuale de pe secţiunea
respectivă. Ulterior, experienţa dobândită a fost extinsă şi la probele de creştere, la care
zona C de calitate nu este reprezentată în totalitate (burghiul Presler nu a atins măduva),
uneori chiar lipsind. Indiferent de tipul de eşantioane examinate (rondele sau probe de
creştere), etapele parcurse la delimitarea zonelor de calitate C, B şi A pentru fiecare
eşantion analizat au fost următoarele:
- determinarea electronică a celor trei indicatori (lăţimea inelelor anuale, proporţia
de lemn târziu din inelele anuale şi diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive), s-a
făcut prin introducerea formulelor de calcul în formatul EXCEL al bazei de date;
- obţinerea şirului statistic corespunzător fiecărui indicator, a rezultat prin
înşiruirea valorilor unitare de la fiecare inel anual;
- transpunerea grafică a şirurilor statistice, cu opţiunea „Insert Chart” a
programului EXCEL;
- compararea simultană a celor trei grafice aferente indicatorilor de la o probă sau
direcţie cardinală a unei rondele şi identificarea inelelor caracteristice ce impun
delimitarea zonelor C, B şi A (S-a considerat inel caracteristic, inelul care face trecerea
spre o altă tendinţă a valorilor);
- delimitarea pe grafice a zonelor de calitate C, B şi A, în dreptul inelelor
caracteristice.
În cazul rondelelor, cercetarea calităţii lemnului pe secţiunea transversală s-a făcut
separat pe fiecare direcţie cardinală principală (N,S,E şi V), iar la fiecare direcţie s-au
delimitat după grafice direcţiile C, B şi A.
Ulterior pentru fiecare zonă de calitate s-au calculat:
a) medii potenţiale referitoare la:
- lăţimea inelelor anuale;
- lăţimea lemnului timpuriu şi târziu;
- proporţia de lemn timpuriu şi proporţia de lemn târziu;
- diferenţa dintre două inele consecutive;
- abaterea individuală faţă de media aritmetică a lăţimii inelelor anuale;
- regularitatea între inelele consecutive;
- neregularitatea lăţimii inelelor pe circumferinţă.
b) Coeficienţi de variaţie:
- coeficientul de variaţie al lăţimii inelelor anuale;
- coeficientul de variaţie al proporţiei de lemn târziu.
2.5.1.4. Definirea claselor de calitate structurală a arborilor de molid din
suprafaţa studiată
Delimitarea zonelor de calitate a lemnului de molid de rezonanţă pe secţiunea
transversală (zonele C, B şi A) are mare importanţă pentru practică: Zona A reprezintă
porţiunea de lemn de rezonanţă de cea mai buna calitate, de lăţimea ei depinde în mare
măsură calitatea acustică a instrumentelor muzicale. Prezenţa zonei B nu limitează
obţinerea instrumentelor muzicale ci doar determină eventual o declasare calitativă a
26

acestora. Zona C este lipsită de interes din perspectiva fabricării instrumentelor
muzicale.
Ţinând cont de distribuţia şi amplitudinea celor trei zone de calitate pe lungimea
probei de creştere şi în acord cu exigenţele fabricanţilor de instrumente muzicale din
Reghin, am definit pentru prima dată clase de calitate structurală pentru lemnul
arborilor de molid eşantionaţi în suprafeţele de probă studiate.
Clasele de calitate structurală au fost deduse examinând toate situaţiile individuale
ale eşantioanelor extrase (probele de creştere din u.a.43 B şi rondelele din u.a. 111B).
Au rezultat 6 clase de calitate structurală:
1. Arbori cu lemn de rezonanţă de înaltă calitate (ArI), care permit debitarea de
semifabricate pentru viori de solişti (viori tip Maestro şi Profesional);
2. Arbori cu lemn de rezonanţă (ArII) care permit debitarea de semifabricate pentru
viori de orchestră (viori tip Student) sau didactice (viori tip Şcoală);
3. Arbori cu potenţial de rezonanţă (cu lemn de rezonanţă în devenire) (Apr);
4. Arbori fără rezonanţă (Afr);
5. Arbori cu lemn de rezonanţă compromis criptogamic (lemnul prezintă pe
suprafeţe apreciabile coloraţii sau putregai, defecte neadmise la debitarea
semifabricatelor de instrumente muzicale) (Arc);
6. Arbori cu lemn de rezonanţă parţial compromis (parţial valorificabil, care
prezintă coloraţii sau putregaiuri în apropiere de măduvă, adică pe porţiuni care nu
limitează debitarea semifabricatelor) (Arpc).
Definirea acestor clase s-a făcut ţinând cont de mai multe criterii:
- lăţimea zonelor cu lemn de rezonanţă de pe raza secţiunii transversale;
- valorile indicatorilor de calitate ai lemnului de rezonanţă (proporţia de lemn
târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive);
- vârsta arborilor, estimată la nivelul secţiunii transversale de la 1,3m. (determinată
cu ajutorul unei formule matematice, deoarece proba de creştere nu a atins măduva
arborelui);
- diametrul de bază al arborelui;
- prezenţa putregaiului sau a coloraţiilor anormale pe probele de creştere.
Fig. 2.14. Colorimetrul
portabil Konika CR-400
2.5.2. Măsurarea indicilor de culoare a solzilor de
pe ritidom
După condiţionarea solzilor prin uscarea lor întru-un şopron
bine aerisit, probele de solzi au ajuns la laborator unde s-a măsurat
lungimea şi lăţimea fiecărui solz şi s-au făcut determinări de
culoare, folosind colorimetrul portabil CR-400 produs de Konica
Minolta (fig. 2.14.). Aparatul determină culoarea lemnului în
spaţiul cromatic L*a*b (sin. CIELab):
- L* - luminanţa sau strălucirea (variază între 0
% pentru
negru şi 100 % pentru alb);
- a* - mărimea nuanţei de roşu/verde (cu valori negative pentru
nuanţa de verde şi pozitive pentru nuanţa de roşu);
27

- b* - mărimea nuanţei de galben/albastru (cu valori negative pentru nuanţa
de galben şi pozitive pentru nuanţa de
albastru);
La fiecare solz s-a determinat culoarea la interior (pe suprafaţa dinspre arbore) şi la
exterior (pe suprafaţa opusă) prin aşezarea într-o singură porţiune (cu diametrul de 8
mm) a capului de măsurare al colorimetrul portabil CR-400. Valorile măsurătorilor au
fost introduse într-o bază de date Excel pentru a fi ulterior prelucrate statistic.
2.5.3. Determinări la buştenii de molid de rezonanţă
Au fost supuşi analizei buştenii debitaţi din 10 arbori de molid de molid de
rezonanţă identificaţi şi însemnaţi pe picior din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel.
Examinarea s-a întreprins în compartimentul de secţionare şi sortare a buştenilor de la
fabrica Gliga, din Reghin, unde fiecare buştean a fost examinat atât la exterior (la
nivelul cojii), cât şi la interior (pe cele două secţiuni transversale de la capete). Cu
această ocazie s-au determinarea următoarelor elemente:
Examinarea la exterior a buştenilor. S-au
determinat:
a) Lungimea (în m);
b) Diametrul mediu, la capătul gros şi la capătul
subţire (în m);
c) Ovalitatea la capătul gros şi la capătul subţire (în
%);
d) determinări pentru noduri:
- numărul de noduri uşor evidente (cu diametrul ≥
1 cm);
- numărul de noduri foarte mici şi trandafir
(noduri foarte mici fiind cele cu diametrul < 1cm,
iar nodurile trandafir (fig. 2.15.) fiind cele care au
fost identificate pe coajă după desenele
caracteristice);
- numărul de planuri transversale cu noduri. ( Am numit plan transversal cu
nod / noduri, un plan imaginar perpendicular pe tulpină care poate conţine fie
planul verticilului fie un singur nod interverticilar;
- distanţa dintre planurile transversale cu noduri (în cm);
- diametrul mediu al nodurilor dintr-un plan transversal
cu noduri (în cm);
Examinarea interioară a buştenilor (pe cele două secţiuni transversale
de la capete) a constat în:
Fig. 2.15. Nod trandafir evidenţiat la
nivelul ritidomului
a) observaţii referitoare la lăţimea şi regularitatea inelelor anuale precum şi la
gruparea acestora în zonele de creştere C, B şi A;
b) determinări pentru defectele identificate pe cele 2 secţiuni de la capetele
buştenilor:
28

- Noduri. Acolo unde planul acestor secţiuni a conţinut noduri, s-a evidenţiat
prezenţa nodurilor căzătoare şi aderente, gruparea lor (în verticil sau nu), poziţia lor
(faţă de zonele de creştere C, B şi A);
- Coajă înfundată (%);
- Excentricitatea (în %);
- Rulura totală sau parţială (cm/cm)
2.5.4. Determinări pe cheresteaua brută de molid de
rezonanţă
Cheresteaua brută de molid de rezonanţă se obţine prin
debitarea radială a buştenilor / butucilor de molid de
rezonanţă.
Pentru toţi buştenii examinaţi s-au fotografiat toate
piesele de cherestea brută de molid de rezonanţă rezultate de
la debitarea radială, după care prin studierea fotografiilor sau
examinat toate defectele de pe aceste piese. Pentru fiecare
piesă de cherestea brută s-au numărat pungile de răşină şi
nodurile evidenţiate pe una din secţiunile radiale. Nodurile
au fost grupate în 2 categorii: noduri cu diametrul ≤ 1cm şi
noduri cu diametrul > 1cm. Pentru a se putea stabili scara de
fotografiere, instrumentul de măsură (panglica ruletei) a fost
fotografiat împreună cu piesa de cherestea brută (fig. 2.17.).
Fig. 2.17. Cherestea brută de molid de rezonanţă, obţinută prin debitarea
radială a buştenilor (Însemnările reprezintă coduri pentru identificare)
Determinările de pe cheresteaua brută au completat imaginea defectelor identificate
pe aria laterală a acestor buşteni cu imaginea defectelor din interiorul lor, la final
reuşindu-se chiar să se construiască o imagine generală a defectelor de pe tulpinile
celor 10 arbori de molid de rezonanţă, până la înălţimi de 20m.
5.5.5. Determinări pe semifabricate de instrumente muzicale
Determinările pe semifabricate s-au realizat în secţia de debitare a semifabricatelor
de la fabrica de instrumente muzicale Gligadin municipiul Reghin şi au vizat
cunoaşterea tipurilor de defecte care pot apărea pe semifabricatele de molid de
rezonanţă precum şi influenţa pe care o au aceste defecte pentru calitatea
semifabricatelor respective. Studiul defectologiei pe semifabricatele de instrumente
muzicale provenite din suprafaţa cercetată a evidenţiat că în afară de noduri şi pungi de
răşină (pentru care există unele restricţii cu privire la poziţia lor pe semifabricat şi la
mărimea lor), orice alt defect determină refuzarea intrări semifabricatului respectiv pe
linia de producţie a instrumentelor muzicale.
Au fost alese toate pieselor de semifabricate de violoncel (25 de semifabricate
pereche de violoncel = 50 piese de semifabricat de violoncel) care prezentau noduri
şi/sau pungi de răşină din totalul de pieselor de violoncel debitate din buştenii celor 10
29

arbori de molid de rezonanţă identificaţi pe picior în u.a 111B. Pentru aceste piese
pentru care s-au făcut determinări pentru nodurile şi pungile de răşină:
A) Determinări pentru nodurile evidenţiate pe semifabricatele de violoncel
În fig. 2.18. este redată schematic poziţia pieselor pereche ale unui semifabricat de
violoncel, într-un buştean/butuc de
rezonanţă şi este prezentată o
configuraţie posibilă a nodurilor pe una
din piesele pereche ale acestui
a)
semifabricat.
La măsurarea nodurilor pe secţiunile
examinate s-a folosit o procedură
originală:
b)
Ci
n2
n3
n1
Cp
Măsurători la nodurile de pe
secţiunea radială a
semifabricatelor de violoncel (fig.
2.20.):
- Di = diametrul mare al nodului i,
evidenţiat pe secţiunea radială a piesei
(cm);
- di = diametrul mic al nodului i,
evidenţiat pe secţiunea radială a piesei
(cm);
- αi = înclinarea nodului i înspre
colet (în grade sexagesimale). Ex: αi =
85 o , înseamnă că axul nodului face un
unghi de 85 o cu axa longitudinală a
arborelui;
- lungimea zonelor de aderenţă,
notate zona1 şi zona 2 (cm), precum şi
numărul de inele corespunzătoare
fiecăreia din aceste zone (fig. 2.21.).
Fig. 2.21. Zonele de aderenţă pentru nodurile de pe secţiunea
radială a piesei semifabricatului de violoncel:(Zona 1 – de aderenţă
(concreştere); Zona 2 – de neaderenţă)
Pentru nodurile de pe secţiunea radială s-au făcut măsurători şi în ceea ce priveşte
efectul acestora la devierea fibrelor (fig. 2.22.):
Fig. 2.18. a) Poziţia pieselor pereche ale semifabricatului
de violoncel, într-un butuc de rezonanţă; b) Exemplu de
configuraţie posibilă a nodurilor
pe o piesă a semifabricatului de violoncel: Cp – cant
periferic; Ci – cant interior; n1 – nod aderent; n2 – nod
neaderent; n3 – nod „cui” sau „purice”;
30
Fig. 2.20. Măsurători la nodurile de pe
secţiunea radială a piesei semifabricatului
pereche de violoncel

- dni = diametrul nodului în dreptul măsurării distanţei devierii fibrelor;
- dfi =distanţa de deviere a fibrelor.
Fig. 2.22. Măsurarea distanţei de deviere a fibrelor pentru nodurile
de pe secţiunea radială a piesei semifabricatului pereche de violoncel
B)Determinări pentru pungile de răşină de pe semifabricatele de violoncel.
Măsurători pe pungile de răşină evidenţiate pe secţiunile radiale; Au fost luate în
considerare atât pungile de răşină pereche, observate pe cele două piese pereche
ale semifabricatelor de violoncel (fig. 2.24.), cât şi pungile de răşină care s-au
observat doar pe una din cele două piese pereche: S-au măsurat următoarele
elemente (fig. 2.25.):
- Li = lungimea pungii de
răşină i, măsurată pe secţiunea radială a
primei piese (piesa impară) a
semifabricatului pereche de violoncel
(cm);
- li = lăţimea pungii de răşină i, măsurată la
jumătatea lungimii Li şi perpendicular pe aceasta,
în plan transversal, pentru prima piesă (piesa
impară) a semifabricatului pereche de violoncel
(cm); Pentru măsurarea acestei valori s-a utilizat o
fâşie flexibilă de tablă de oţel, de formă
dreptunghiulară cu dimensiunile 80x5x0,3mm,
care a fost introdusă
în deschiderea pungii
respective, căutânduse
prin tatonări
adâncimea maximă de pătrundere.
Fig. 2.24. Pungă de răşină pereche pe
secţiunea radială a unui semifabricat
pereche de violoncel
- gi = grosimea pungii de răşină i măsurată pe piesa
impară (cm)i;
- Hi = lungimea pungii de răşină i, măsurată pe secţiunea
radială a celei de-a doua piese (piesa pară) a
semifabricatului pereche de violoncel (cm);
- hi = lăţimea pungii de răşină i, măsurată la
jumătatea lungimii Hi şi perpendicular pe aceasta, în
plan transversal, pentru cea de-a doua piesă
- ji = grosimea pungii de răşină i (cm), măsurată pe
piesa;
Fig. 2.25. Dimensiuni măsurate
pentru pungile de răşină
31

De fapt aceste pungi nu reprezintă decât porţiuni ale formei spaţiale a pungilor de
răşină întregi existente în buşteni. Pentru reconstituirea dimensiunilor reale ale pungilor
de răşină întregi, pornind de la măsurătorile efectuate, am stabilit relaţiile de mai jos:
Măsurători pe pungile de răşină evidenţiate pe secţiunile tangenţiale. S-au
măsurat următoarele dimensiuni (fig. 2.26.):
Fig. 2.26. Dimensiuni măsurate pentru pungile de răşină de pe
secţiunea tangenţială a pieselor semifabricatului pereche de
violoncel
- Lpi = Lungimea pungii de răşină i, măsurată pe cantul piesei (cm);
- lpi = lăţimea pungii de răşină i, măsurată pe cantul piesei (cm);
2.5.7. Determinarea randamentului la debitarea/obţinerea semifabricatelor de
molid de rezonanţă
Randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor a fost raportat atât la volumul
tuturor buştenilor debitaţi (aparţinând suprafeţei de probă SI din u.a 111B, U.P. IV
Fâncel, O.S. Fâncel), cât şi la volumul arborilor pe picior.
Capitolul 3. Cadrul fizico – fito –geografic al teritoriului cercetărilor
Spaţiul geografic al cercetărilor se află localizat în etajul geomorfologic şi fitoclimatic
montan din partea vestică a Carpaţilor Orientali, în lanţul vulcanic neogencuaternar
Călimani – Gurghiu – Harghita, pe catena vestică a Munţilor Gurghiu, în
caldera Fâncel-Lăpuşna, situată în bazinul de recepţie al râului Gurghiu (afluent de
stânga al Mureşului). Arboretele studiate aparţin, din punct de vedere teritorialadministrativ,
unităţilor de producţie IV Fâncel şi VI Lăpuşna, administrate de Regia
Naţională a Pădurilor, prin Direcţia Silvică Târgu-Mureş, respectiv Ocoalele silvice
Fâncel şi Gurghiu.
În urma cercetărilor efectuate, profilurile de sol realizate au confirmat prezenţa a
trei tipuri de sol, pentru unităţile amenajistice din U.P. VI Lăpuşna şi a unui tip de sol
în u.a. 111B din U.P. IV Fâncel (fig. 3.3.a, b şi c):
32

a) b) c)
Fig. 3.3. Tipuri de sol identificate în teritoriul cercetat (vedere a peretelui de profil):
a)sol brun feriiluvial-podzolic; b) sol brun-acid, tipic; c) sol brun eumezobazic
Vegetaţia lemnoasă
Arboretele cu molid de rezonanţă sunt
situate în subzona de interferenţă dintre
amestecurile de răşinoase cu fag şi
molidişuri. Pe teren s-au identificat asociaţii
fitocenotice remarcabile de amestecuri
naturale de molid cu fag sau de molid cu
brad şi fag (fig. 3.7.).
Vegetaţia erbacee şi subarbustivă
Aşa cum arată şi tipurile de staţiune
identificate aici, vegetaţia erbacee din
arboretele studiate este acidofilă, cu specii
indicatoare de humus de tip mull-moder sau
moder:
Capitolul 4. Stadiul actual al cunoştinţelor cu privire la molidul de rezonanţă
(arboretele în care se întâlneşte şi lemnul acestuia)
4.1.2. Originea molidului de rezonanţă
Fig. 3.7. Asociaţie fitocenotică cu molid şi fag într-un arboret
de molid de rezonanţă (u.a. 44B, U.P. VI Lăpuşna)
Mult timp s-a susţinut ipoteza că particularităţile ecologice, biologice şi
morfologice ale molidului de rezonanţă sunt produsul unor anumite condiţii staţionale.
Existenţa în arborete, a exemplarelor de rezonanţă sub formă izolată, alături de molidul
obişnuit, infirmă însă această ipoteză. Mai recent, cercetările au arătat că molidul de
rezonanţă este un ecotip cu particularităţi bine fixate şi transmisibile de la o generaţie la
alta, dar cauzele care au concurat la formarea acestui ecotip nu sunt cunoscute pe deplin
(N. Geambaşu, 1984). În legătură cu originea, formarea şi evoluţia ecotipului de molid
de rezonanţă există mai multe ipoteze, cele mai justificate susţinând că ecotipul molidul
de rezonanţă s-a format ca urmare a influenţei îndelungate a mediului într-o perioadă
foarte îndelungată asupra pădurii virgine din trecut (V. Grapini; N., Constantinescu,
1968; N. Geambaşu, 1995; G. Zlei, 2008).
4.4. Molidul de rezonanţă şi unităţile morfologice inraspecifice ale speciei Picea
abies (P. excelsa). Natura genetică a molidului de rezonanţă.
33

Din punct de vedere sistematic la molid, prof.V. Stănescu (1997) identifică mai
multe varietăţi sau tipuri: după forma coroanei, după caracteristicile scoarţei, după
culoarea conurilor, forma solzilor, după modul de ramificaţie al ramurilor de diferite
ordine. De exemplu, după modul de ramificaţie al ramurilor de diferite ordine se pot
diferenţia tipurile: molidul de tip plat, molidul de tip perie şi molidul de tip pieptene.
Dacă se compară molidul de rezonanţă cu cele trei tipuri prezentate mai sus, se
constată că el de încadrează în tipul plat. Are ca şi acesta ramurile de ordinul I aplecate
în jos, mai ales cele din treimea inferioară şi mijlocie a coroanei, prezintă o creştere
înceată, mai ales de la vârsta de 45-60 de ani, când conform literaturii de specialitate
începe formarea lemnului de rezonanţă (Constantinescu şi Grapini, 1968). Întrucât cele
trei tipuri de molid (plat, perie şi pieptene) sunt forme morfologice bine stabilizate
genetic, caracterele lor fiind ereditare, s-a ajuns la afirmaţia că şi molidul de rezonanţă
este un ecotip bine stabilizat din punct de vedere genetic.
4.9. Însuşirile macro şi microscopice ale lemnului de molid bun pentru
rezonanţă
a) Din punct de vedere macroscopic, lemnul de rezonanţă trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
- Inelele anuale trebuie să prezinte creştere regulată în grosime, mai ales la exterior
unde s-a constatat că se formează lemnul de rezonanţă. Referitor la această regularitate
s-a stabilit indicele de regularitate a inelelor anuale, o mărime a cărei valoare pentru
molidul de rezonanţă, trebuie să fie de 30-40% (pentru molidul obişnuit valoarea este
de 55-90%, după Geambaşu, 1984). Diferenţa între două inele anuale consecutive nu
trebuie să depăşească 0,5mm la construirea unui instrument de calitate (V. Giurgiu,
1978). Această uniformitate a inelelor anuale consecutive garantează condiţii acustice
omogene pentru a reda tonuri clare. Schimbările bruşte în lăţimea inelelor anuale fac
lemnul impropriu pentru rezonanţă;
- Lăţimea inelelor anuale (b) să fie mică (b

spre dreapta a torsiunii, care poate acoperii o torsiune spre stânga, apărută în tinereţe”
(V. Grapini; N. Constantinescu, 1968). De asemenea, nodurile, incluziunile de răşină,
crăpăturile au o influenţă defavorabilă asupra transmiterii sunetului. Putregaiul poate fi
tolerat doar dacă cuprinde doar inima cu lemn inapt pentru rezonanţă. De asemenea,
nodurile, incluziunile de răşină, crăpăturile au o influenţă defavorabilă asupra
transmiterii sunetului. Culoarea lemnului trebuie să fie aceeaşi cu cea a lemnului
sănătos, neatacat de ciuperci sau bacterii, adică să aibă luciu mătăsos, să fie albă-aurie.
b) În ceea ce priveşte însuşirile microscopice, din datele existente se cunosc
următoarele:
- traheidele, in zona periferică (de sunet) sunt mai lungi ca la molidul obişnuit;
valorile medii sunt 4,59mm pentru prima categorie şi 3,67mm pentru cea de-a doua
categorie (E. Beldeanu, 2006).
- între lungimea traheidelor şi lăţimea inelelor anuale s-a găsit o corelaţie destul de
strânsă (la inele mai late corespund traheide mai scurte). Axa lungă a traheidelor este
întotdeauna paralelă cu axul arborelui (N. Geambaşu, 1995);
- diametrul traheidelor, măsurat pe direcţie radială, este mai mic cu 14% la lemnul
de rezonanţă, faţă de lemnul obişnuit. Pe direcţie tangenţială nu au fost semnalate
diferenţe;
- secţiunea transversală a traheidelor din lemnul de rezonanţă este cu 15 % mai
mică ca în cazul lemnului de molid obişnuit (V. Bucur, 1976).
- proporţia de participare a pereţilor celulari este mai mare ca la molidul obişnuit;
grosimea lor fiind cu circa 27% mai mare ca la molidul obţinut (Geambaşu, 1995);
- în structura lemnului de molid de rezonanţă, pereţii celulari participă cu
aproximativ 2% mai mult decât în cazul lemnului obişnuit (V. Bucur, 1976);
- lemnul juvenil (din primii 15-30 de ani) are traheide mai scurte decât lemnul
adult, aceasta având implicaţii asupra propagării sunetelor (E. Beldeanu, 2006);
4.15.1. Condiţii de exploatare
Arborii cu lemn de rezonanţă din O.S. Fâncel şi Gurghiu se doboară în perioada
repaosului vegetativ, deoarece în timpul sezonului de vegetaţie prezenţa sevei, care
conţine şi răşină, depreciază caracteristicile acustice ale lemnului.
Doborârea se face pe o vreme cu temperatura de 3-5ºC cu zăpadă mare, nu pe ger,
pentru a nu se produce crăpături interne lemnului. Exploatarea după încălzirea vremii
(15 aprilie -1 mai) nu se aplică întrucât expune ulterior lemnul la atacul insectelor
xilofage.
4.15.2. Condiţii referitoare la dimensiunile şi defectele buştenilor de molid de
rezonanţă
Buştenii de molid exploataţi se sortează în trei clase: rezonanţă(R) furnir(F) şi
cherestea(C).
Pentru livrarea buştenilor de molid de rezonanţă STAS-urile (***, 1983a; ***,
1993) prevăd ca aceştia să îndeplinească anumite condiţii referitoare la dimensiuni şi
defecte (tab. 4.9. şi tab. 4.10.).
35

Tabelul 4.9. Condiţii pentru dimensiunile buştenilor
Clasa Diametrul minim la
capătul subţire(cm)
Lungime (cm)
R 34 Minim 2oo, cu creşteri din
10 în 10cm
Tabelul 4.10. Condiţii de admisibilitate pentru defectele identificate pe buşteni
Denumirea defectului Admisibilitatea
Curbură Nu se admite
Conicitate anormală Nu se admite
Lăbărţare Nu se admite
Ovalitate Nu se admite
Fibră răsucită Nu se admite
Neregularitatea lăţimii
inelelor anuale
Se admit doar creşteri anuale regulate, cu inele concentrice de
maxim 4mm grosime; lemnul târziu nu trebuie să depăşească 25% din
lăţimea inelului anual.
Inimi concrescute Nu se admite
Noduri Nu se admite
Crăpături la capete Se admit dacă nu depăşesc 50% din diametrul capătului respectiv
50% din diametrul la mijlocul piesei pentru crăpăturile ce se prelungesc
şi pe suprafaţa laterală a piesei
Crăpături inelare Nu se admite
Găuri şi galerii Nu se admite
Coloraţie anormală Nu se admite
Putregai Nu se admite
Capitolul 5. Fabricarea instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş
Undeva, la graniţa dintre natură şi muzică, unde natura îşi desăvârşeşte în taină
structura lemnului, iar muzica însufleţeşte arta, acolo ia naştere vioara, acest sublim
instrument acordat pe corzile sufletului uman, mărturie sonoră a legăturii omului cu
natura.
5.2. Etapele obţinerii semifabricatelor pentru faţa
(capacul sau rezonanţa) instrumentelor muzicale cu
coarde şi arcuş
Obţinerea semifabricatelor pentru faţa (capacul sau
rezonanţa) instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş
(viori, violoncele şi contrabasuri), din buşteni de molid de
rezonanţă, la fabrica de instrumente muzicale Gliga din
Reghin, se face prin parcurgerea următoarele etape:
- Secţionarea buştenilor la lungimi de 2 - 4m,;
- Spintecarea buştenilor (butucilor) în sferturi;
- Sortarea sferturilor - în sferturi pentru viori şi viole,
sferturi pentru violoncele şi sferturi pentru contrabasuri.
- Spintecarea sferturilor la grosimi apropiate de cele ale
semifabricatelor.
36

- Secţionarea la lungimi de semifabricat, curăţirea de coajă şi îndepărtarea măduvei. -
Spintecarea (calibrarea) la grosime exactă de semifabricat:
- Tivirea semifabricatelor;
- Finalizarea semifabricatelor pe categorii şi
sortarea semifabricatelor de la fiecare categorie:
În urma acestei etape se obţin de regulă trei
categorii de semifabricate de instrumente
muzicale: semifabricate pentru viori şi viole (fig.5.11.), semifabricate pentru violoncele
şi semifabricate pentru contrabasuri:
Dimensiunile semifabricatelor pentru faţa (capacul sau rezonanţa)
instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş sunt prezentate în tab. 5.1..
Tabelul 5.1. - Dimensiunile semifabricatelor pentru faţa (capacul sau rezonanţa)
instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş
Semifabricat
pentru faţă de
...
Lungimea
(L)
Lăţimea
(1)
Dimensiuni (mm)
Grosimea la baza mare a
trapezului (la cantul superior
sau secţiunea
tangenţială mare) (G)
Fig. 5.11. Semifabricat spintecat de vioară:
stânga-vedere pe cantul intern; dreaptavedere
pe cantul periferic.
Grosimea la baza mică a
trapezului (la cantul inferior sau
pe secţiunea
tangenţială mică) (g)
Vioară 410 130 50 25
Violă 410 130 50 25
Violoncel 850 240 45 20
Contrabas 1250 370 55 20
Capitolul 6. Rezultatele investigaţiilor efectuate asupra arborilor pe picior,
lemnului brut şi semifabricatelor pentru instrumente muzicale
6.1.1.1. Variabilitatea radială a mărimii indicilor inelelor anuale
Stabilirea indicii calitativi ai structurii lemnului de rezonanţă (lăţimea inelelor
anuale, proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre două inele consecutive) şi a valorilor
pe care aceştia trebuie să le prezinte pentru a fi atestată calitatea de rezonanţă a
lemnului de molid, reprezintă o contribuţie proprie, la care s-a ajuns prin interpretarea
de sinteză a precizărilor din literatura de specialitate, referitoare la lemnul de molid de
rezonanţă, în strânsă asociere cu exigenţele fabricanţilor de instrumente muzicale de la
Reghin. În urma cercetărilor întreprinse s-a constatat că valorile indicilor calitativi ai
structurii lemnului de molid de rezonanţă sunt caracterizate de o anumită variabilitate
care poate fi surprinsă prin definirea unor modele de creştere şi de calitate radială.
6.1.1.2. Modele ale variaţiei creşterii/calităţii radiale în secţiunea
diametrului de bază
Pornind de la modelul general al creşterii radiale în secţiunea diametrului de bază
(fig. 2.13.), existent în literatura de specialitate (E. Beldeanu, 2001), s-a urmărit ca
pentru toate eşantioanele extrase din suprafaţa cercetată (rondele şi probe de creştere)
să se delimiteze cele trei zone de creştere (C,B,A). Mai întâi, delimitarea celor trei zone
37

s-a făcut prin examinarea vizuală a tuturor eşantioanelor (probe de creştere şi rondele),
exclusiv după lăţimea inelelor anuale. Astfel, pentru arborii eşantionaţi, examinându-se
secţiunile transversale ale rondelelor şi suprafeţele probelor de creştere, au fost deduse
două modele de creştere radială:
a) Modelul descrescător al lăţimii inelelor anuale, pentru care în secţiune
transversală se diferenţiază 3 zone (C-B-A) ( (fig.6.1.). Corespunde modelului general
din literatura de specialitate şi este cel mai răspândit între arborii studiaţi, fiind întâlnit
în proporţie de 98% din cazurile studiate.
A fost numit modelul descrescător întrucât, pe măsură ce inelele se îndepărtează de
măduvă, tendinţa generală este de diminuare a lăţimii inelelor anuale.
Fig. 6.1. Modelul descrescător al lăţimii inelelor anuale Fig. 6.2. Modelul constant al lăţimii inelelor anuale
b) Modelul relativ constant al lăţimii inelelor anuale
La acest model, se constată că zona C este foarte redusă, cuprinzând doar măduva
lemnului + încă 3-5 inele anuale (are o lăţime măsurată pe rază de doar 1-3 cm). După
zona C urmează zona A care prezintă inele anuale aproximativ de aceeaşi lăţime.
Potrivit precizărilor personalului responsabil cu sortarea buştenilor de rezonanţă, de la
fabrica Gliga, buştenii cu acest model sunt cei mai apreciaţi la fabricarea de
instrumente muzicale, dar se întâlnesc doar în proporţie de 2% din buştenii intraţi anual
în ciclul de producţie al instrumentelor muzicale.
Ulterior am considerat că este necesară o abordare puţin diferită a delimitării
acestor zone, care să fie în corelaţie cu exigenţele fabricării instrumentelor muzicale.
Întrucât la Fabrica de instrumente Gliga din Reghin, pe lângă condiţiile legate de
prezenţa defectelor (pungi de răşină, noduri, coloraţii şi putregai), sortarea materialului
apt pentru rezonanţă se face ţinând cont în principal de următorii indicatori:
- lăţimea inelelor;
- proporţia de lemn târziu din inelele anuale;
- diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive, am considerat oportun ca la
delimitarea zonelor C,B şi A de pe eşantioanele extrase să nu ţinem cont doar de
lăţimea inelelor anuale ci şi de ceilalţi doi indicatori (proporţia de lemn târziu din
inelele anuale, respectiv diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive). Întrucât la
delimitarea celor trei zone C, B şi A s-au luat în calcul indicatori calitativi pentru
lemnul de molid de rezonanţă, am convenit, pentru cercetările din teză, să înlocuim
expresia: zone de creştere pe secţiunea transversală, cunoscută în literatura de
specialitate (Beldeanu, 2001) cu expresia: zone de calitate a lemnului de molid (de
38

ezonanţă) pe secţiunea transversală. Prin delimitarea acestor zone de calitate pe
secţiunea transversală, am evidenţiat modele de calitate radială.
Definirea modelelor de calitate radială s-a realizat după delimitarea grafică a
zonelor de calitate radială. Delimitarea acestor zone a presupus stabilirea inelelor
caracteristice de pe graficele de variaţie cu vârsta a indicilor inelelor anuale (fig. 6.3.)
39

Fig. 6.3. Stabilirea inelului caracteristic pentru delimitarea zonelor de calitate C şi B de pe secţiunea
transversală a unei rondele extrase de la înălţimea de 1,3m, provenită de la un arbore de molid de
rezonanţă din u.a. 111B, O.S. Fâncel:
a) după graficul variaţiei cu vârsta a lăţimii inelelor anuale (inelul caracteristic = 15);
b) după graficul variaţiei cu vârsta a diferenţei dintre două inele consecutive (inelul
caracteristic = 7);
c) după graficul variaţiei cu vârsta a proporţiei de lemn târziu (inelul caracteristic = 11).
Prin interpretarea simultană a graficelor rezultă că pentru această situaţie inelul caracteristic de
referinţă la delimitarea zonelor C şi B este inelul cu numărul 15.
Prin analiza individuală a zonelor de calitate delimitate pe secţiunea
transversală a fiecărui eşantion, au rezultat diferite variante de modele de calitate
radială. Acestea au fost grupate în două categorii:
1. Modele generale de calitate radială:
Modelul general de calitate radială cu succesiunea C-B-A
Din punct de vedere structural acest model corespunde modelului general de
creştere radială (modelului descrescător al lăţimii inelelor anuale) (fig.6.1.). Modelul
general de variaţie a fost întâlnit în aprox. 70% din cazurile analizate. Frecvenţa mare
de apariţie a acestui model în secţiunea transversală a arborilor analizaţi ne
îndreptăţeşte să îl considerăm cel mai reprezentativ pentru arborii de molid de
rezonanţă (fig.6.7.);
Fig. 6.7. Modelul general de calitate radială cu succesiunea C-B-A. Exemplificare
la arborele 8. Cifrele 22 şi 40 reprezintă inelele caracteristice de referinţă.
Modelul general de calitate radială cu succesiunea C-B, este mai ales cazul
arborilor cu potenţial în ceea ce priveşte lemnul de rezonanţă (arbori cu lemn de
rezonanţă în formare), care nu au ajuns încă la vârsta la care să formeze lemn de
rezonanţă în cuantumul zonei A (fig. 6.9.).
40

Fig. 6.9. Modelul general de calitate radială cu succesiunea C-B,
la un arbore de molid cu potenţial de rezonanţă
2.
Modele particulare de calitate radială.
Toate variantele de modele de calitate radială pentru care nu s-a întâlnit
succesiunile C-B-A sau C-B a zonelor de calitate radială, au fost grupate în categoria
modelelor particulare de calitate radială, principalul motiv fiind frecvenţa scăzută de
apariţie a lor, comparativ cu modelele generale de calitate radială. Variantele modelelor
particulare de calitate radială au fost prezentate atât pentru rondele, cât şi pentru
probele de creştere; fiecare caz particular a fost apoi interpretat.
În tab.6.1 şi tab. 6.2. sunt prezentate clasamentele modelelor de calitate radială
pentru rondelele şi probele de creştere de la 1,3m, supuse examinărilor:
41

6.1.1.2.1. Interpretarea statistică a mărimii zonelor de calitate structurală
în secţiunea diametrului de bază
Întrucât mărimea zonelor A şi B de calitate structurală, influenţează productivitatea
la debitarea de semifabricate de instrumente muzicale, analiza indicatorilor statistici ai
distribuţiilor acestora, prezintă un real interes practic.
Pentru început au fost testaţi parametrii statistici ai eşantionului de probe de
creştere recoltate din suprafaţa de referinţă amplasată în u.a. 43B (tab. 6.5.).
Interpretând datele din acest tabel, putem desprinde următoarele concluzii:
- pentru arborii eşantionaţi, zona A de calitate variază dimensional dea 9,5
la 196mm, iar zona B, de la 12,5 la 223,9mm. Valorile centrale indică
superioritatea zonei A de calitate structurală, chiar dacă valorile
individuale extreme ar favoriza zona B;
- populaţia examinată este neomogenă sub aspectul mărimii ambelor zone,
în special a zonei B de calitate (coeficientul de variaţie depăşeşte 45%),
ceea ce oferă o imagine despre structura actuală relativ plurienă a
arboretului;
- examinarea asimetriei şi excesului şi testarea normalităţii celor două
distribuţii, evidenţiază faptul că:
- distribuţia mărimii zonei B este puternic asimetrică şi excedentară;
42

- distribuţia mărimii zonei A prezintă o formă similară distribuţiei normale.
Foarte importantă pentru analiza statistică ulterioară este şi constatarea rezultată
prin aplicarea testului Shapiro-Wilk, că frecvenţele mărimii zonei A de calitate se
distribuie după legea normală. Din acest motiv, procedura de analizei de varianţă poate
fi un mijloc statistic valid pentru evidenţierea influenţei unor factori asupra mărimii
acestei zone (tab. 6.7.) .Conform datelor din tab. 6.7., singurul factor al cărei influenţă
este confirmată statistic, este poziţia în coronament a arborilor.
Tab. 6.7. Semnificaţia statistică a influenţei unor factori asupra mărimii zonei A de calitate
Factor Grade de
libertate
factor de
influentă
Varianţa între
varianţele
factorului de
influenţă
Grade de
libertate
- eroare
Varianta
reziduală
Statistica
Ficher
( F )
Probabilitatea
de
transgresiune
p-level
Poziţia în
coronament 3 5328,956 78 1343,817 3,966 0,011
Proba
(variabilă
alternativă) 1 332,951 80 1505,896 0,221 0,639
Punctele
cardinale 7 2133,620 73 1450,261 1,471 0,191
Orientarea
probei in
raport cu linia
de cea mai
mare pantă 2 1246,641 56 1531,943 0,814 0,448
43

Tab. 6.8. Mărimea coeficienţilor de corelaţie Spearman ne-parametrici între lăţimea zonei B şi celelalte caracteristici
morfologice şi structurale ale arborilor din suprafaţa de probă
Caracter de corelaţie
Distanţa medie faţă de arborii vecini
vârsta arborelui
diametrul mediu al secţiunii de baza
ovalitatea secţiuni de bază
diametrul mediu al trunchiului la înălţimea cioatei
lăbărţarea
lăţimea alburnului
nr inele din alburn
lăţimea cumulată a coloraţiilor anormale
lăţimea cumulată a zonelor cu putregai
lăţimea inelelor din zona C
lîţimea inelelor din zona B
Coeficientul de variaţie al lăţimii inlelor din zona B
Lăţimea medie a lemnului tirziu din zona B
Lăţimea medie a inelelor din zona A
Nr.
probe de
creş-tere
Coeficient
Spearman
R
t(N-2)
Probabilitatea de
transgresiune
77 -0,014 -0,123 0,903
64 0,114 0,901 0,371
77 0,361 3,350 0,001
77 -0,236 -2,101 0,039
77 0,331 3,039 0,003
77 0,096 0,837 0,405
76 0,235 2,077 0,041
57 -0,131 -0,981 0,331
76 0,019 0,159 0,874
75 -0,181 -1,569 0,121
74 0,042 0,354 0,725
77 0,000 0,001 0,999
77 0,231 2,059 0,043
77 0,101 0,878 0,383
67 0,263 2,199 0,031
44

Lăţimea zonei B de calitate nu se supune legii normale, prin urmare analiza ei
statistică urmează procedurile neparametrice. Una din procedurile ne-parametrice a
permis determinarea şi testarea coeficienţilor Spearman între lăţimea zonei B şi
celelalte caracteristici morfologice şi structurale ale arborilor (tab. 6.8.). Aceasta
evidenţiază legătura de intensitate moderată, dar distinct (foarte) semnificativă între
lăţimea zonei B, pe de-o parte, şi caracterele taxatorice ale arborilor, pe de altă parte.
Coeficienţii de corelaţie de mărime maximă, leagă diametrul de bază al arborelui de
mărimea zonei B, relaţie în care se înţelege, intervine vârsta arborilor.
Interesantă este şi relaţia de inversă proporţionalitate între ovalitatea secţiunii de
bază şi lăţimea zonei B (cu cât secţiunea transversală a secţiunii de bază este mai
circulară, cu atât zona B este mai bine reprezentată).
O altă concluzie leagă mărimea zonei B de calitate de eterogenitatea lăţimii inelelor
sale, cu alte cuvinte, zonele late conţin inele diverse ca lăţime.
6.1.1.3. Definirea claselor de calitate structurală a arborilor de molid din
suprafaţa studiată. Variabilitatea inter-arbori a calităţii structurale de rezonanţă
La fabrica de instrumente muzicale din Reghin semifabricatele de instrumente
muzicale debitate din buştenii de rezonanţă se sortează în 4 clase de calitate: Clasa I –
semifabricate pentru instrumente tip Maestro;
Clasa II – semifabricate pentru instrumente tip Profesional;
Clasa III – semifabricate pentru instrumente tip Student;
Clasa IV – semifabricate pentru instrumente tip Scoală.
Clasele de calitate structurală pentru arborii de molid din suprafaţa studiată,
au fost definite plecând de la aceste 4 clase de calitate ale semifabricatelor. Clasele de
calitate structurală au fost deduse examinând toate situaţiile individuale ale
eşantioanelor extrase (probe de creştere din u.a.43 B). Facem precizarea că aceste clase
de calitate structurală se referă doar la arborii cu diametre de peste 22 cm, întrucât nu
au fost extrase probe de creştere de la arbori cu diametre mai mici de această valoare.
S-a optat pentru diametre mai mari de 22 cm deoarece s-a constatat din teren că
diferenţele morfologice dintre arbori cu diametre mai mici de această valoare sunt
foarte greu de stabilit şi induc o notă însemnată de subiectivitate. În urma cercetărilor
întreprinse, rezultatele au condus la stabilirea unui număr de 6 clase de calitate
structurală pentru arborii de molid din suprafaţa studiată:
1. Clasa arborilor cu lemn de rezonanţă de calitate primară (ArI), care permit
debitarea de semifabricate de înaltă calitate, pentru viori de solişti (permit debitarea de
semifabricate din clasele I - Maestro şi II - Profesional);
Pentru aceşti arbori, lăţimea zonei cu rezonanţă (zona A + zona B) în
secţiunea transversală de la 1,3m trebuie să reprezinte cel puţin lăţimea unui
semifabricat uzual de vioară (12-13 cm), iar indicatorii calitativi al lemnului (lăţimea
inelelor anuale, diferenţa dintre inelele consecutive şi proporţia de lemn târziu) trebuie
să îndeplinească următoarele condiţii:
- lăţimea inelelor anuale să fie de max: 2,5 mm pt. vioară, 3mm pt. violă şi 4-5 mm
pentru violoncel şi contrabas;
- proporţia de lemn târziu nu trebuie să depăşească 35 – 37%. Se acceptă maxim 5-7
inele cu valori care depăşesc pragul de 38%, dar nu cu mai mult de 45%;
45

- diferenţa dintre două inele consecutive să nu depăşească 0.6 – 0,8mm. Se acceptă
maxim 5-7 inele cu valori care depăşesc pragul de 0,7%, dar nu mai mult de 1mm;
Arborii de molid de rezonanţă din clasa ArI aparţin mai ales modelelor de
calitate radială cu succesiunea C-B-A şi C-A, pentru care inelele din zona A au cele
mai bune valori ale indicatorilor calitativi. Dacă lăţimea semifabricatelor de
instrumente muzicale poate fi asigurată în proporţie de peste 50% de zona A, atunci
semifabricatele care se debitează aparţin clasei I (semifabricate pentru instrumente
Maestro).
2. Clasa arborilor cu lemn de rezonanţă de calitate secundară (ArII), care
permit debitarea de semifabricate pentru viori de orchestră (permit debitarea de
semifabricate din clasa III - Student) sau didactice (permit debitarea de semifabricate
din clasa IV - Şcoală);
Arborii cuprinşi în această clasă pot să aparţină în principiu oricărui model de
calitate radială din cele amintite, numai că zonelor cu rezonanţă trebuie să fie succesive
(neîntrerupte de zone fără rezonanţă) şi luate împreună să depăşească 12-13 cm. Este
cazul arborilor pentru care zona A nu asigură 50% din lăţimea, aceasta realizându-se
prin participarea zonei B. Pentru arbori din clasa ArII , indicatorii calitativi ai lemnului,
stabiliţi de pe secţiunea transversală de la 1,3m, trebuie să prezinte următoarele valori:
- lăţimea inelelor anuale să fie de max: 3 mm pt. vioară, 4mm pt. violă şi 5-7 mm
pentru violoncel şi contrabas;
- proporţia de lemn târziu nu trebuie să depăşească 39 - 43%. Se acceptă maxim 5-7
inele cu valori care depăşesc pragul de 43%, dar nu cu mai mult de 55%;
- diferenţa dintre două inele consecutive să nu depăşească 0.5 – 0,7 %. Se acceptă
maxim 5-7 inele cu valori care depăşesc pragul de 0,7%, dar nu mai mult de 0,8mm;
3. Clasa arborilor cu potenţial de rezonanţă (cu lemn de rezonanţă în
devenire) (Apr). Această clasă de arbori cuprinde arborii de molid de rezonanţă cu
diametre de peste 22cm, pentru care zonale A şi B, de pe raza secţiunii transversale de
la 1,3m împreună reprezintă > 5cm, ceea ce evidenţiază un potenţial de formare în
viitor a lemnului de rezonanţă. Din cercetările întreprinse reiese că arborii cu vârste de
peste 160 de ani (diametre de peste 40-45 cm), dacă au o zonă cu lemn de rezonanţă de
doar 5-8cm, nu pot fi incluşi în clasa arborilor cu potenţial de rezonanţă întrucât aceasta
ar însemna că ei vor trebui conduşi până la vârste foarte mai (peste 180 de ani).
Adoptarea unor cicluri de producţie foarte mari (peste 180 de ani) ar putea fi în
defavoarea arborilor din clasele ArI şi ArII care la vârsta de 160 – 180 de ani au
acumulat suficient lemn de rezonanţă pentru a se putea debita instrumente muzicale.
Cercetările întreprinse în suprafeţele studiate au arătat că arborii din clasa Apr au
diametre cuprinse între 22 şi 35cm şi vârste estimate între 110-150 de ani.
Prin creşterea lor, aceşti arbori ar putea să producă lemn de rezonanţă astfel
încât ulterior să poată fi destinaţi debitării de semifabricate pentru instrumente
muzicale. Desigur că potenţialul pe care îl prezintă aceşti arbori în prezent, se poate sau
nu concretiza în lemn de rezonanţă, în funcţie de rezistenţa arborilor la acţiunea
diferiţilor factori limitativi, cum ar fi:
- atacurile de boli şi dăunători;
- eliminarea naturală, datorită concurenţei exercitate de arborii vecini;
- rănirea arborilor cu potenţial din cauza: exploatărilor, căderilor de arbori
bătrâni sau doborâţi de vânt, acţiunii unor mamifere etc.
46

- manifestarea unor factori climatici vătămători: gerul, vântul, zăpezile
abundente etc.
Luând în calcul aceşti factori limitativi, facem afirmaţia că nu toţi arborii cu
potenţial de rezonanţă vor fi pe viitor arbori de rezonanţă ci doar cei care vor rezista
adversităţilor factorilor limitativi.
4. Clasa arborilor fără rezonanţă (Afr), Cuprinde arbori de molid cu diametre
de peste 22 cm, care nu corespund criteriilor morfologice de identificare pe picior a
arborilor de molid de rezonanţă. La aceşti arbori zonele A şi B fie nu există pe
secţiunea transversală de la 1,3m, fie însumează o lăţime mai mică de 5 cm. Tot în
această clasă intră şi arborii cu vârste de peste 160 de ani (diametre de peste 40-45 cm)
care au o zonă de rezonanţă de numai 5-8 cm. Aceştia din urmă au fost incluşi în clasa
Afr deoarece până la vârstă propusă a fi fixată prin ciclu de producţie (160 – 180 de ani,
după G. Zlei, 2007) nu vor putea să acumuleze lemn de rezonanţă astfel încât să
permită debitarea de semifabricate pentru vioară.
5. Clasa arborilor cu lemn de rezonanţă compromis criptogamic (Arc).
Lemnul acestor arbori prezintă pe suprafeţe apreciabile coloraţii sau putregai, defecte
neadmise la debitarea semifabricatelor de instrumente muzicale. Altfel spus, ambele
probe de creştere extrase de la un arbore studiat au prezentat coloraţii şi/sau putregai în
zonele cu rezonanţă (zona A şi/sau zona B ), ceea ce a făcut ca aceste zone să nu mai
poată asigura lăţimea unui semifabricat uzual de vioară.
6. Clasa arborilor cu lemn de rezonanţă parţial compromis (Arpc) (Arbori
parţial valorificabili), pentru care examinarea probelor de creştere a evidenţiat prezenţa
coloraţiilor şi/sau a putregaiului în apropiere de măduvă, adică în zona C, care nu
limitează debitarea semifabricatelor. Tot în această clasă au fost incluşi şi arborii cu
lemn de rezonanţă pentru care coloraţiile şi putregaiul apăreau în zonele cu rezonanţă
(zona A şi zona B), însă numai la o probă de creştere din cele două extrase de la un
arbore.
Analiza acestor ultime două clase structurale este deosebit de importantă
pentru alegerea judicioasă a momentului în care trebuie exploataţi arborii de molid de
rezonanţă. Este cert că orice întârziere a momentului exploatării arborilor de molid de
rezonanţă din aceste clase, duce la extinderea în arbore a coloraţiilor şi/sau
putregaiului, în detrimentul volumului util de lemn de rezonanţă. Observaţiile arată că
peste 50% din arborii incluşi în aceste clase de calitate structurală, au vârste de peste
160 de ani. Această observaţie întăreşte ideea că arborii de molid de rezonanţă, pentru a
nu se deprecia calitativ lemnul pe care îl conţin, nu trebuie ţinuţi pe picior mai mult de
160 – 180 de ani.
La definirea celor 6 clase de calitate structurală s-a ţinut cont de mai multe
criterii:
- lăţimea zonelor cu lemn de rezonanţă de pe raza secţiunii transversale, criteriu care a
limitat încadrarea arborilor în clasele cu lemn de rezonanţă (ArI , ArII , Arc şi Arpc ), în
clasa arborilor cu potenţial de rezonanţă (Apr), sau în clasa arborilor fără rezonanţă (Afr)
- valorile indicatorilor de calitate ai lemnului de rezonanţă (lăţimea inelelor anuale,
proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive);
- vârsta arborilor, estimată la nivelul secţiunii transversale de la 1,3m. Vârsta a fost
estimată cu ajutorul unei formule matematice, deoarece probele de creştere nu au atins
măduva arborelui:
V1,3 = npr + {(d1,3 – c)/2] – Lpr}/bC , unde:
47

V1,3 - vârsta estimată arborelui în secţiunea diametrului de bază (vârsta estimată
a arborelui la 1,3m înălţime);
d1,3 - diametrul de bază al arborelui, măsurat cu coajă (mm);
c – grosimea dublă a cojii (convenţional s-a folosit c = 15mm);
Lpr – lungimea probei de creştere (mm), fără coajă (fig. 6.18.);
bC – lăţimea medie a inelelor din zona C de calitate radială a probei de creştere;
npr – numărul de inele anuale din proba de creştere.
Ll
Fig. 6.18. Elemente dimensionale pentru probele de creştere studiate: Lpr – lungimea probei de
creştere extrase; Ll – lungimea lipsă a probei de creştere; r1,3 – raza arborelui la 1,3 m
Vârsta a ajutat la încadrarea arborilor, după caz, în clasa structurală a arborilor cu
potenţial de rezonanţă (Apr) sau în clasa structurală a arborilor fără rezonanţă (Afr);
- diametrul de bază al arborelui; a fost folosit ca reper pentru încadrarea arborilor în
clasa Apr sau în clasa Afr.
- prezenţa putregaiului sau a coloraţiilor anormale pe probele de creştere, a influenţat
încadrarea arborilor de molid de rezonanţă, după caz, în clasele structurale ale arborilor
compromişi (Arc) sau parţial compromişi (Arpc).
6.1.1.3.2. Observaţii cu privire la vârsta de exploatare a arborilor de molid
cu lemn de rezonanţă
În suprafaţa de probă principală cercetată (SII, din u.a.43B, U.P. VI Lăpuşna, O.S.
Gurghiu) au fost analizaţi toţi arborii cu diametrul de bază de peste 20cm, extrăgânduse
probe de creştere. După ce s-a determinat vârsta estimată în secţiunea transversală de
la 1,3, pentru fiecare din arborii studiaţi s-a obţinut următoarea repartiţia pe clase de
vârstă din (tab. 6.10.):
Tabelul 6.10. Repartiţia claselor de vârstă ale arborilor eşantionaţi după
numărul arborilor cu d1,3 > dminr
Nr. crt. Vârsta estimată la 1,3m (ani) Nr. arbori Nr. arbori cu
d1,3 > dminr
1 200 6 6 100
Total 50 34 68%
Se observă din tabelul de mai sus că diametrul de bază minim al arborii de molid de
rezonanţă (dminr = 38cm) este asigurat în proporţie de peste 50% la clasa de vârstă 160-
180 de ani. Aceasta însemnă că după vârsta de 160 de ani majoritatea arborilor de
r1,3
Lpr
%
48

molid din suprafeţele studiate, vor avea diametre de peste 38 cm, adică vor putea fi
exploatabili.
Din cei 50 de arbori examinaţi în Lăpuşna, care aveau diametrele de peste 22 cm,
un număr de 11 arbori prezentau vârsta de 140-160 de ani. N. Paşcovici (1973)
consideră ca vârstă a exploatabilităţii la molidul de rezonanţă, vârsta de 150 de ani.
Din dorinţa de a verifica dacă această vârstă se justifică pentru arborii din suprafaţa
cercetată, am comparat diametrele arborilor din aceeaşi clasă de vârstă, cu valoarea
diametrului de bază minim pentru arborii de molid de rezonanţă (dminr = 38cm) (tab.
6.10.). Se observă din acest tabel că din cei 11 arbori de la clasa de vârstă 140-160 de
ani, doar 5 arbori (45,5%) au un diametru de bază mai mare decât diametrului de bază
minim pentru arborii de molid de rezonanţă (dminr = 38cm). Aceasta observaţie ne
îndreptăţeşte să afirmăm că nu se justifică vârsta de 150 de ani ca vârstă a
exploatabilităţii pentru arborii din suprafaţa cercetată, întrucât la această vârstă arborii
nu ajung la diametrul minim pe care îl reclamă debitarea semifabricatelor de
instrumente muzicale. Deşi numărul de arbori analizaţi nu este suficient pentru a trage
o concluzie suficient de întemeiată din punct de vedere statistic, estimă totuşi că pentru
arborii de molid de rezonanţă de la Lăpuşna nu se justifică cicluri de producţie mai mici
de 160 de ani.
Din tabelul 6.10. reiese că vârsta la care peste 70% din arborii examinaţi ating
diametrul de bază de 38 cm, este de peste 160 de ani. Într-adevăr, la vârste de peste 200
de ani, toţi arborii depăşesc diametrul de 38 cm, însă adoptarea unei vârste atât de mari
pentru exploatabilitate, implică un mare risc, întrucât este foarte probabil că un număr
mic da arbori ajung la această vârstă fără să fie periclitaţi de factori biotici (agenţi
criptogamici, animale etc.) sau abiotici (vânt, zăpadă, ger etc.) care au implicaţii
negative asupra calităţii lemnului. În mod similar, considerăm şi clasa de vârstă de 180-
200 de ani.
Având în vedere cele arătate mai sus, considerăm, pe baza cercetărilor noastre, că
vârsta cea mai potrivită, fixată ca ciclu de producţie pentru arborii de molid de
rezonanţă din munţii Gurghiului, este de 160-180 de ani. De remarcat că la această
valoare a vârstei exploatabilităţii au ajuns şi alţi cercetători, însă de pe alte direcţii de
cercetare (G. Zlei, 2007; V. Giurgiu, 1988) .
Din cercetările întreprinse s-a concluzionat că există în teren arbori de molid de
rezonanţă cu vârste de peste 180 de ani, majoritatea nefiind compromişi de existenţa în
lemn a agenţilor patogeni, adică au lemnul foarte sănătos, lipsit de coloraţii şi putregai.
De remarcat că au fost găsiţi şi arbori cu vârste de peste 200 de ani, (cel mai vârstnic
arbore avea 290 de ani) la care examinarea probelor de creştere a evidenţiat că aceştia
sunt lipsiţi de acţiunea agenţilor vătămători.
6.1.1.3.3. Repartiţia pe clase de calitate structurală a arborilor eşantionaţi
După stabilirea claselor de calitate structurală pentru toţi arborii din suprafaţa de
probă de la care s-au extras probe de creştere (SII din u.a. 43B, U.P. VI Lăpuşna, O.S.
Gurghiu), s-a obţinut următoarea repartiţie (tab. 6.12.):
49

Tab. 6.12. Repartiţia arborilor eşantionaţi pe clasele de calitate structurală
Clasa de calitate structurală Nr. de %
număr indicativ arbori
1 ArI 11 22
2 ArII 16 32
3 Apr 2 4
4 Afr 10 20
5 Arc 5 10
6 Arpc 6 12
TOTAL 50 100
Este remarcabil faptul că arborii încadraţi în clasele de calitate 1 şi 2, din care se pot
debita semifabricate de instrumente muzicale, participă în suprafaţa de probă studiată în
proporţie de 54% din totalul arborilor examinaţi cu diametre de peste 22 cm, ceea ce
depăşeşte cu mult proporţia arborilor cu lemn de rezonanţă amintită în literatura de
specialitate. În general se consideră că molidul de rezonanţă se întâlneşte în proporţie
de 1-2 % în arboretele din nordul Moldovei (N. Geambaşu, 1997; G. Zlei, 2007). Alţi
autori afirmă că în munţii Gurghiului arborii cu lemn de rezonanţă existenţi în proporţie
de 20-30% reprezintă o adevărată raritate (N. Paşcovici, 1945). Pentru a motiva
proporţia ridicată la care au condus cercetările noastre, se cuvine să facem o precizare.
Literatura de specialitate amintită a identificat aceşti arborii de molid de rezonanţă doar
după caracterele morfologice stabilite de Paşcovici, 1945, nu şi după structura
interioară a lemnului. Deoarece caracterele morfologice pe care le susţine Paşcovici,
sunt foarte riguroase, arborii care le satisfac pe deplin sunt foarte rari. Astfel se explică
proporţia mică a arborilor de molid de rezonanţă pe picior, pe care o aminteşte
literatura de specialitate. Cercetările noastre scot în evidenţă aspecte noi referitoare
caracterele morfologice, aspecte care se sprijină pe date legate de structura interioară a
lemnului. nu doar de morfologia arborilor pe picior.
Prin confruntarea claselor de calitate structurală cu descrierile morfologice pe care
l-am consemnat în fişele arborilor inventariaţi, remarcăm că se întâlneşte lemn apt
pentru semifabricate de instrumente muzicale şi la arborii de molid care morfologic nu
se încadrează în toate caracterele amintite de N. Paşcovici, adică şi la arborii care
prezintă coroană asimetrică, cu elagaj foarte bun doar pe jumătate din aria laterală a
tulpinii, arbori consideraţi în trecut lipsiţi de rezonanţă.
În tabelul 6.13. sintetizăm care sunt caracterele morfologice pe care trebuie să le
prezinte arborii de molid de rezonanţă, după Paşcovici, 1945, comparativ cu caracterele
morfologice pe care le prezintă arborii studiaţi de molid de rezonanţă, care au fost
încadraţi, prin cercetările noastre, în clasele structurale 1(ArI) şi 2 (ArII).
Caracterele morfologice amintite de ing. N. Paşcovici, 1930 apar, potrivit
cercetărilor noastre, mai ales la arborii din clasa ArI, care include arborii cu lemnul cel
mai valoros. Alegerea pentru semifabricatele de instrumente muzicale doar a arborilor
care respectă cu stricteţe caracterele morfologice amintite de N. Paşcovici, ar însemna
nerespectarea principiului valorificării superioare a lemnului, întrucât arborii de molid
de rezonanţă cu coroana asimetrică şi cu elagaj bun doar pe jumătate din aria laterală a
tulpinii, ar fi în mod eronat destinaţi altor sortimente lemnoase mai puţin valoroase
(cum este de pildă cheresteaua), arbori la care, potrivit cercetărilor noastre se confirmă
prezenţa lemnului de rezonanţă.
50

Tab. 6.13. Sinteză comparativă a caracterelor morfologice ale arborilor de molid de rezonanţă
Caracterele morfologice stabilite de
Ing. N. Paşcovici, 1930
- arbori bine elagaţi, fără noduri pe o lungime
de 3-7 m;
- arbori cu diametre de peste 40 cm;
- arbori cu vârsta de peste 140 de ani;
- trunchiul este drept, aproape cilindric, fără
noduri;
- arbori întotdeauna cu coroana simetrică, cu
ramuri subţiri; „Molizii cu corona asimetrică de
regulă sunt lătăuşi, prezintă inele neuniforme şi
lemnul lor este pietros”;
- arbori fără fibră răsucită, sau aceasta să nu
depăşească 3-4 cm / m;
- coaja molidului de rezonanţă este fină, cu
solzi mici şi rotunjiţi.
Caracterele morfologice pe care le prezintă
arborii de molid la care structura interioară a
lemnului atestă prezenţa lemnului de rezonanţă
(cercetările noastre)
- arbori cu elagaj natural foarte bun, fără
noduri, până la înălţimi de 3-5 m, sau cu elagaj
foarte bun şi fără noduri, însă doar pe jumătate din
aria laterală a tulpinii, până 4-8m; cealaltă
jumătate de arie laterală prezentând cioturi de la
înălţimi mai mici de 3m;
- arbori cu diametre de peste 38 cm;
- arbori cu vârsta de peste 160 de ani;
- arbori cu trunchiul drept, cilindric, puţin
lăbărţat la bază;
- arbori cu coroana simetrică dar şi asimetrică,
cu ramuri subţiri (diametrul ramurilor la inserţia
pe tulpină nu depăşeşte 5cm) şi cele de la bază
aplecate în jos;
- ritidomul molidului de rezonanţă este solzos,
cu solzi mărunţi, de culoare cenuşie-brună,
alungiţi, cu marginile răsfrânte în afară. La vârste
înaintate (aprox. peste 80-100 de ani) apar plăci
solzoase separate de crăpături longitudinale,
aproape paralele cu axul tulpinii. Dacă arborii
prezintă solzi mari, brun-roşcaţi, este un indiciu
foarte bun că lemnul acestora are o structură
neregulată, cu inele late şi deseori cu lemn de
compresiune.
- arbori din clasele I şi II Kraft, dar uneori
chiar şi din clasa III Kraft;
Rezultatele cercetărilor noastre impun formularea unor amendamente la caracterele
morfologice ale arborilor de molid de rezonanţă, prevăzute în literatura de specialitate.
Trebuie să precizăm că suntem departe de a contesta rezultatele cercetărilor
realizate de ing. N. Paşcovici, a cărui aport la cunoaşterea molidului de rezonanţă din
ţara noastră a fost unul colosal. Pentru a susţine amendamentele care trebuie aduse la
caracterele morfologice stabilite de marele cercetător, facem următoarele precizări. Ing.
N. Paşcovici a formulat caracterele morfologice ale molidului de rezonanţă în contextul
economic existent în trecut, când ţara noastră nu avea o dezvoltată o industrie a
instrumentelor muzicale. În acea vreme (anii ’30-’40), lemnul de molid de rezonanţă cu
calităţi deosebite se găsea în proporţii apreciabile, şi era destinat exportului. Se înţelege
că pentru acoperirea costurilor de transport fabricanţii străini, îndeosebi italieni (aşa
cum precizează V.P. Vaida, 1958) preferau doar lemnul cu calităţi excepţionale, nefiind
interesaţi de buştenii care puteau fi doar parţial valorificabili (aşa cum este cazul
buştenilor proveniţi de la arborii elagaţi doar pe jumătate din aria laterală a tulpinii). În
mod cert că aceste exigenţe ale fabricanţilor străini au stat la baza formulării
caracterelor morfologice formulare de ing. N. Paşcovici.
6.1.1.3.4. Interpretarea prelucrărilor statistice ale valorilor măsurate pentru
indicatorii inelelor anuale. Interpretări de pe grafice.
51

După delimitarea zonelor de calitate structurală de pe eşantioanele examinate
(rondele şi probe de creştere) s-a trecut la stabilirea mai multor indicatori pentru fiecare
zonă, după care valorile obţinute au fost prelucrate statistic cu programul STATISTICA
2007. Principalii indicatori care au fost calculaţi pentru zonele de calitate structurală
amintite au fost:
- lăţimea zonei;
- lăţimea medie a inelelor;
- amplitudinea de variaţie a lăţimii inelelor;
- proporţia medie a lemnului târziu;
- amplitudinea de variaţie a proporţiei de lemn târziu a inelelor;
- diferenţa medie dintre inelele consecutive;
- amplitudinea de variaţie a diferenţei dintre inelele consecutive;
- coeficientul de variaţie al lăţimii inelelor anuale;
- coeficientul de variaţie al proporţiei de lemn târziu;
- coeficientul de variaţie al diferenţei dintre inelele consecutive.
Clasificarea arborilor eşantionaţi cu probe de creştere, pe clase de calitate
structurală (clasele 1-6), a permis compararea indicatorilor de mai sus şi prelucrările
statistice pentru fiecare din aceste clase de calitate structurală.
Lăţimea zonelor de calitate radială C, B şi A
Compararea lăţimilor zonelor A pentru toţi arborii eşantionaţi cu probe de creştere,
aparţinând u.a. 43 B, s-a făcut prin împărţirea zonei A de calitate în clase de mărimi de
câte 20 mm (fig. 6.19.).
Fig. 6.19. Histograma mărimii zonei A de calitate,
pentru arborii din u.a 43 B, eşantionaţi
cu probe de creştere.
Se observă din fig. 6.19.
că cei mai mulţi arbori,
dintre cei eşantionaţi cu
probe de creştere, se află la
clasele de mărime ale zonei
A cu valorile de 40-60mm
(14 arbori, adică 29%), şi
80-100mm (14 arbori, adică
29%). Arborii pentru care
lăţimea zonei A de pe raza
secţiunii transversale
depăşeşte valoarea de
120mm (lăţimea minimă pentru
un semifabricat uzual de vioară,
mărimea 4/4), reprezintă 16% din
arborii eşantionaţi. Aceasta înseamnă că pentru 16% din arborii eşantionaţi cu probe de
creştere, se pot debita semifabricate de instrumente muzicale a căror lăţime (de
120mm) să fie asigurată doar de zona cu proprietăţile de rezonanţă cele mai bune, zona
A, fără participarea zonei intermediare B. Astfel, 16% din arborii eşantionaţi vor
permite obţinerea de semifabricate de instrumente muzicale din clasele de calitate
superioare (clasaI, pentru viori Maestro şi clasa a II-a, pentru viori Profesional).
În fig. 6.20. se prezintă histogramele lăţimii zonelor A de calitate pentru arborii
eşantionaţi cu probe de creştere, diferenţiat pentru fiecare clasă de calitate structurală
52

ogra
din
Fig. 6.20. Histogramele mărimii zonei A de calitate, pentru arborii eşantionaţi
cu probe de creştere, prezentate diferenţiat pe clase de calitate structurală
Hist
ma
fig.
6.21. arată că arborii eşantionaţi se distribuie pe clasele de mărimi ale zonei B,
aproximativ după distribuţia teoretică β.
Fig. 6.21. Distribuţia arborilor eşantionaţi cu probe de creştere din u.a 43 B, pe clase
de mărime ale zonei B de calitate. Ajustarea distribuţiei după curba teoretică β.
Din examinarea fig. 6.21., remarcăm că majoritatea arborilor eşantionaţi
prezintă o lăţime a zonei B de calitate radială mai mică de 60mm. Aceasta arată că
ponderea zonei B de calitate la asigurarea lăţimii zonei apte pentru rezonanţă, este în
general mai mică de 50%, pentru majoritatea arborilor lăţimea aptă pentru rezonanţă,
asigurându-se din zona A. Prin aplicarea testului hi pătrat, pentru o probabilitate de
transgresiune de 0,53 s-a verificat calitatea ajustării distribuţiei experimentale a
arborilor pe clasele de mărime ale zonei B, după distribuţia beta (β), rezultatul fiind
unul semnificativ.
53

Lăţimea inelelor din zonele de calitate C, B şi A
În fig. 6.23. se prezintă distribuţia probelor de creştere analizate, pe clase de mărimi
ale lăţimii inelelor anuale şi pe zone de calitate structurală. Se observă că pentru zona
de calitate A, există cea mai mare frecvenţă a claselor mici de mărime a lăţimii inelelor
anuale (cele mai mici lăţimi de inele anuale sunt grupate în zona A). Zonei B de calitate
îi revin de regulă clase mijlocii de mărime a lăţimii inelelor anuale (zona B are lăţimile
inelelor anuale mai mari ca în zona A şi mai mici ca în zona C). Zonei de calitate C îi
corespund cele mai mari clase de mărimi ale inelelor anuale (Zona C are cele mai late
inele dintre toate zonele de calitate radială). În acelaşi timp, remarcăm că lăţimile
inelelor anuale ale zonei A de calitate, pentru arborii eşantionaţi cu probe de creştere,
sunt repartizate doar la 3 clase de mărime, aceasta sugerând o omogenitate strânsă.
Omogenitate lăţimilor inelelor anuale pentru zona B este mai mică, întrucât acestea
sunt repartizate în 4 clase de mărimi.
Fig. 6.23. Distribuţia probelor de creştere analizate, pe clase
de mărimi ale lăţimii inelelor anuale şi pe zone de calitate structurală
Coeficienţii de variaţie ai lăţimii inelelor anuale din zona C de calitate structurală
Se cunoaşte din literatura de specialitate că zona C de creştere radială a lemnului de
rezonanţă este lipsită de proprietăţi acustice şi are inele variate ca lăţime (E.Beldeanu,
2008). Considerând lăţimea medie a inelelor anuale din zona C de calitate structurală,
pentru toţi arborii eşantionaţi, am vrut să verificăm gradul de variabilitate al acestora
prin intermediul coeficienţilor de variaţie. Rezultatele obţinute l-am sintetizat grafic în
fig. 6.24. Se observă din această figură că pentru majoritatea arborilor (histograma
colorată cu albastru), lăţimea medie a inelelor anuale din zona C este de peste 2mm.
Pentru fabricarea viorilor, lăţimea inelelor anuale de regulă trebuie să fie sub 2mm.
Uneori însă (la viorile de calitate inferioară) se acceptă si valori mai mari (2-3mm).
Aceasta ar însemna aparent că zona C de calitate structurală ar putea avea destinaţie
acustică în capacele viorilor de calitate inferioară. Totuşi, aşa cum s-a mai precizat, la
aprecierea calităţii acustice a lemnului nu interesează doar lăţimea inelelor anuale ci şi
alţi indicatori (proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive), ai căror
valori, pentru zona C, sunt nefavorabile rezonanţei.
54

Fig. 6. 24. Valorile lăţimilor medii ale inelelor anuale din zona C de calitate structurală, în
raport cu coeficienţii de variaţie ai acestora, pentru arborii eşantionaţi cu rondele din u.a. 43 B
Majoritatea coeficienţilor de variaţie calculaţi pentru şirurile statistice ale lăţimilor
inelelor anuale la arborii eşantionaţi, înregistrează valori de 20-35%, ceea ce arată o
variabilitate moderată a lăţimilor medii a inelelor anuale din zona C a arborilor
eşantionaţi.
Proporţia medie a lemnului târziu din zona A de calitate structurală
Reprezentarea grafică a proporţiei medii de lemn târziu din zona A, ‚ în funcţie de
lăţimile zonei A de calitate structurală, pentru arborii eşantionaţi cu probe de creştere
din u.a 43B (fig. 6.25.), poate fi ajustată printr-o ecuaţie de regresie foarte
semnificativă (r = - 0.505***). Conform acestei ecuaţii, se observă că pe măsură ce
lăţimea zonei A de calitate structurală creşte, scade proporţia lemnului târziu din
lăţimea inelelor anuale. Altfel spus, potrivit ecuaţiei de regresie stabilite, cu cât lăţimea
zonei A de calitate structurală este mai mare, cu atât se asigură mai bine criteriul
calitativ care se referă la proporţia cât mai scăzută a lemnului târziu. Aşa se explică de
ce semifabricatele a căror lăţime este asigurată doar prin zona A de calitate, sunt cele
mai valoroase. Fig. 6.25.
55

6.1.1.3.4.1. Studiu de sinteză pentru indicatorii calitativi ai lemnului de molid
de rezonanţă, analizaţi pe rondele
Studiul acestor indicatori pentru arborii doborâţi de molid de rezonanţă din
suprafaţa de probă SI din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel, s-a făcut prin
examinarea rondelelor de la 1,3m. Exprimarea indicatorilor calitativi ai inelelor anuale
s-a făcut prin calculul mediilor valorilor obţinute pentru cele 4 direcţii cardinale ale
unei rondele (N;E;S;V)
Lăţimea inelelor anuale de pe semifabricatele de instrumente muzicale reprezintă
primul criteriu care se ia în calcul la sortarea acestora în cele patru clase de calitate
amintite. Cu cât această valoare este mai mică şi în jur de 1mm, cu atât lemnul de
rezonanţă este mai valoros. De obicei se preferă lăţimi ale inelelor anuale de 1-2mm
pentru vioară şi violă, 2-3mm pentru violoncel şi 4-5mm pentru contrabas. Cu cât
lăţimea inelelor anuale este mai mică sunetul produs în corpul vioarei este mai înalt.
Inelele cu lăţimi mari determină tonuri joase.
Prin cumularea lăţimilor medii aferente inelelor anuale ale unei rondele urmată de
reprezentarea grafică a lor, s-a obţinut curba de dezvoltare radială a arborelui respectiv.
În fig. 6.30. se prezintă curbele de dezvoltare radială pentru toţi cei 12 arbori de molid
de rezonanţă eşantionaţi cu rondele.
Fig. 6. 30. Curbele de dezvoltare radială pentru 12 arbori de molid de rezonanţă, eşantionaţi
cu rondele
Interpretând graficul de mai sus, constatăm că în afară de arborii 6 şi 9, există o
tendinţă aproape liniară a valorilor lăţimilor cumulate, ceea ce evidenţiază diferenţele
mici între lăţimea inelelor anuale consecutive.
Dinamica diferită a curbelor de dezvoltare pentru arborii 6 şi 9 sugerează prezenţa
unor modele diferite de creştere radială, modele care evidenţiază existenţa unei
variabilităţi a creşterii radiale a ecotipului molid de rezonanţă. Aşadar, arborii 6 şi 9
sunt cazuri particulare pentru care s-au definit modele diferite de creştere radială.
Pentru cei 12 arbori din u.a 111B, doborâţi şi eşantionaţi cu rondele, s-au întocmit
grafice de variaţie radială a lăţimii medii pe circumferinţă pentru inelele anuale. Aceste
56

grafice, aşa cum s-a mai arătat au folosit la delimitarea zonelor de calitate radială C,B şi
A. În figura 6.31. se prezintă coroborat toate aceste grafice, alături de media tuturor
variaţiilor reprezentată cu culoare roşie îngroşată.
Delimitarea zonelor de calitate radială, după valorile mediei tuturor variaţiilor,
evidenţiază modelul general de variaţie radială al lăţimilor inelelor anuale pentru
molidul de rezonanţă din Munţii Gurghiului. , cu succesiunea zonelor de calitate
radială: C-B-A.
Fig. 6.31. Variaţia radială a lăţimii medii pe circumferinţă, pentru inelele anuale, şi
delimitarea zonelor de calitate radială C,B şi A, după graficul valorilor medii ale
tuturor variaţiilor, la arborii de molid de rezonanţă eşantionaţi cu rondele.
Analiza acestui model general duce la formularea unor concluzii în ceea ce priveşte
lemnul de molid de rezonanţă din Munţii Gurghiului, care uneori se pare că nu
corespund cu afirmaţiile altor cercetători:
- în general, lemnul de molid de rezonanţă începe să se formeze de la vârsta de 30
de ani şi uneori chiar mai repede (nu de la 45-60 de ani cum apreciază unii cercetători
(V.Grapini, 1968; P. Ştefănescu, 1964);
- pentru majoritatea arborilor de molid de rezonanţă, zona B de calitate radială
însumează circa 50 de ani;
- abia la o vârstă în jur de 80 de ani, pentru majoritatea arborilor de molid de
rezonanţă începe formarea zonei celei mai valoroase din punct de vedere al rezonanţei
(Zona A de calitate structurală);
- pentru ca majoritatea arborilor de molid de rezonanţă să prezinte o zonă A de
calitate structurală bine reprezentată pe secţiunea transversală a buştenilor, este
necesară conducerea acestor arbori până la vârste înaintate. Din acest motiv,
considerăm justificată o vârstă a exploatabilităţii de peste 160 de ani şi un diametru ţel
de peste 40 de cm.
57

Prin ajustarea polinomială a variaţiilor radiale ale lăţimilor medii pe circumferinţă
pentru inelele anuale ale arborilor de molid de rezonanţă, din fig. 6.31., se obţin
graficele din fig. 6.32.
Fig. 6.32. Ajustarea polinomială a variaţiilor radiale ale lăţimilor medii pe circumferinţă
pentru inelele anuale ale arborilor de molid de rezonanţă
Ajustarea polinomială evidenţiază o particularitate interesantă: pentru ultimele circa
20-25 de inele anuale de la majoritatea arborilor, se remarcă o activare a creşterilor
radiale, activare ce este surprinsă şi de media ajustărilor polinomiale (graficul
reprezentat cu culoare roşie îngroşată). Activarea creşterilor din ultimii ani are
repercusiuni negative asupra calităţii semifabricatelor de instrumente muzicale, întrucât
tocmai ultimele inele anuale (care ar trebui să fie înguste) ajung în capacul viorii în
porţiunea care vibrează cel mai puternic (mijlocul instrumentului).
În fig. 6.33. se prezintă separat graficul mediei ajustărilor polinomiale ale variaţilor
radiale ale lăţimii inelelor anuale de la 1,3m, fiind precizată şi ecuaţia curbei de
ajustare.
Căutarea explicaţiei pentru activarea creşterilor radiale din ultimii ani, ne trimite la
condiţiile pe care l-au avut arborii de molid de rezonanţă pe picior şi la intervenţiile
silvo-tehnice aplicate în ultimii ani. Din amenajamentul Ocolului Silvic Fâncel (***,
2000a), am constatat că în urmă cu 30 de ani (începând din 1980), unitatea amenajistică
111B, în care s-au dezvoltat arborii eşantionaţi cu rondele, a fost prevăzută a fi parcursă
cu tăieri progresive. Ultima tăiere (tăierea de racordare) s-a executat în iarna anului
2007- primăvara anului 2008.
Posibil ca deschiderea, lărgirea şi luminarea ochiurilor caracteristice tratamentului
regenerărilor progresive, aplicat pentru această u.a., să ducă la punerea destul de bruscă
în lumină a arborilor de molid de rezonanţă rămaşi pe picior, ceea ce ar fi putut să
determine activarea creşterilor din ultimii 20-25 de ani. Această constatare este
deosebit de preţioasă pentru gospodărirea molidului de rezonanţă, întrucât arată
nepotrivirea tratamentului regenerărilor progresive pentru arboretele de molid de
58

2007).
Fig. 6.33. Media ajustărilor polinomiale din fig. 901 sau
Variaţia radială a lăţimii inelelor anuale de la 1,3m
(medie pentru toate cele 12 rondele)
rezonanţă. Tăierile de
exploatare/regenerare ale
acestui tratament duc la
activarea creşterilor
radiale ale arborilor
rămaşi pe picior, activare
care corespunde aproape
fidel anilor din perioada
de regenerare aleasă.
Datorită observaţiilor
de mai sus, apreciem că
cel mai potrivit tratament
pentru arboretele cu
arbori de molid de
rezonanţă este tratamentul
codrului grădinărit,
tratament recomandat şi de
alţi cercetători (N.
Geambaşu, 1995; G. Zlei,
Diferenţa dintre două inele consecutive, are o mare influenţă pentru
omogenitatea acustică a instrumentelor muzicale. Dacă diferenţa dintre inelele
consecutive este foarte mare (peste 1 mm la majoritate inelelor), nu se creează condiţii
omogene de propagare a sunetului în corpul viorii. Cele mai bune condiţii de
omogenitate se obţin la diferenţe mai mici de 0,5-0,7mm. În fig. 6.35. este reprezentă
grafic variaţia medie a tuturor rondelelor în ceea ce priveşte diferenţele medii pe
circumferinţă între inelele consecutive, pentru toţi arborii eşantionaţi.
Fig. 6.35. Variaţia radială a diferenţelor între inelele consecutive
(media tuturor rondelelor de la 1,3m)
Din această figură reiese că indicatorul calitativ al diferenţei dintre inelele
consecutive are valori mai mici de 0,5mm, ceea ce atestă calitatea lemnului acestor
59

arbori. Se remarcă că pentru primii circa 30 de ani, se înregistrează valori ceva mai
mari ale acestui indice, ceea ce corespunde zonei C de calitate radială.
6.1.1.4. Variabilitatea radială a calităţii structurale a lemnului de rezonanţă,
cercetată pe direcţiile cardinale
Cercetarea variabilităţii calităţii structurale a lemnului de rezonanţă pe cele patru
direcţii cardinale de bază (N,S,E,V), s-a realizat pe 12 rondele extrase din arbori de
molid de rezonanţă, de la înălţimea de 1,3m. Pentru fiecare rondelă, cercetarea
variabilităţii calităţii structurale a lemnului pe direcţii cardinale, s-a făcut prin
intermediul a doi indici calitativi ai lemnului de rezonanţă (proporţia de lemn târziu şi
diferenţa dintre două inele consecutive). S-au utilizat două metode:
a) Metoda grafică, a pornit de la întocmirea, pentru fiecare rondelă terieră, a unui
număr de 8 grafice, după cum urmează:
• 4 grafice referitoare la variaţia cu vârsta a proporţiei de lemn târziu,
corespunzătoare celor 4 direcţii cardinale de bază: N;S;E;V (un grafic pentru
fiecare direcţie) (fig. 6.38.);
Proporţiei lemnului târziu (%)
- direcţia Nord
Proporţiei lemnului târziu (%)
- direcţia Sud
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151
70
60
50
40
30
20
10
Vârsta în rondela de la 1,3m (ani)
0
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151
Vârsta în rondela de la 1,3m (ani)
0
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151
Fig. 6.38. Variaţia cu vârsta a proporţiei de lemn târziu din inelele anuale, pentru direcţiile
cardinale ale rondelei de la 1,3m aparţinând arborelui 1 de molid de rezonanţă
• 4 grafice referitoare la variaţia cu vârsta a diferenţei dintre inelele
consecutive, corespunzătoare celor 4 direcţii cardinale de bază: N;S;E;V (un
grafic pentru fiecare direcţie) (fig. 6.39.);
Prin interpretarea graficelor, pentru fiecare rondelă analizată au rezultat două
clasamente ale calităţii lemnului pe direcţiile cardinale: un clasament în funcţie de
proporţia de lemn târziu şi un clasament în funcţie de diferenţa dintre inelele
consecutive. Direcţia cardinală cu cele mai scăzute valori ale proporţiei de lemn târziu
din zonele A şi B a fost clasată pe locul I, iar cea cu proporţia de lemn târziu cea mai
ridicată, a fost clasată pe locul IV. În mod similar, direcţia cardinală cu cele mai mici
Proporţiei lemnului târziu (%)
- direcţia Est
Proporţiei lemnului târziu (%)
- direcţia Vest
60
50
40
30
20
10
60
50
40
30
20
10
Vârsta în rondela de la 1,3m (ani)
0
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151
Vârsta în rondele de la 1,3m (ani)
60

valori ale diferenţelor dintre inelele consecutive, a fost clasată locul I, iar cea cu
valorile cele mai mari, a fost clasată pe locul IV.
Diferenţa între inelele
consecutive (mm) - direcţia Nord
Diferenţa între inelele
consecutive (mm) - direcţia Sud
2
1,8
1,6
1,4
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151
2
1,8
1,6
1,4
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
Vârsta în rondele da la 1,3m (ani)
0
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151
Vârsta în rondela de la 1,3m (ani)
0
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151
Fig. 6.39. Variaţia cu vârsta a diferenţei dintre inelele anuale consecutive, pentru direcţiile
cardinale ale rondelei de la 1,3m aparţinând arborelui 1 de molid de rezonanţă
La final, considerându-se că cei doi indici calitativi ai inelelor anuale (proporţia de
lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive) contribuie în egală măsură la
valoarea acustică a semifabricatelor de instrumente muzicale, numărul de apariţii pe
locul I la o direcţii cardinală pentru proporţia de lemn târziu, a fost însumat cu numărul
de apariţii pe locul I la aceleiaşi direcţie cardinale pentru diferenţa dintre inelele
consecutive. Clasamentul final obţinut este prezentat este prezentat în tab. 6.41.
Tabelul 6.41. Clasamentul calităţii structurale a lemnului de molid de rezonanţă pe direcţii
cardinale, pentru rondelele examinate (obţinut prin metoda grafică)
Indicele de Direcţia
Număr de Punctaj general al
calitate structurală cardinală
apariţii pe locul I apariţiilor pe locul I de calitate
de calitate (Clasament final)
Proporţia de Nord 1
lemn târziu
Sud 4
Diferenţa
dintre inelele
Est
Vest
Nord
Sud
4
3
2
1
Nord = 3 apariţii (Locul IV)
Sud = 5 apariţii (Locul III)
Est = 9 apariţii (Locul I)
Vest = 6 apariţii (Locul II)
consecutive
Est 5
Vest 3
Conform tab. 6.41., lemnul cel mai valoros, în cazul arboretului studiat, se
întâlneşte cel mai frecvent pe direcţia E, după care urmează direcţiile V şi S, cel mai
puţin valoros (cu proporţia mai mare de lemn târziu şi cu o mai mare diferenţă între
ielele consecutive) întâlnindu-se pe direcţia N. Trebuie însă să precizăm că această
Diferenţa între inelele
consecutive (mm) - direcţia Est
Diferenţa între inelele
consecutive (mm) - direcţia Vest
1,4
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
2
1,8
1,6
1,4
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
Vârsta în rondela de la 1,3m (ani)
0
1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151
Vârsta în rondela de la 1,3m (ani)
61

situaţie nu reprezintă o regulă universal valabilă, ci doar o medie a examinărilor
realizate. Potrivit cercetărilor noastre, afirmăm că cel mai bun lemn de rezonanţă nu se
întâlneşte mai ales pe direcţia sud, aşa cum precizează unii autori (W. Kolneder, 1998),
ci pe direcţiile E şi V;
b) Metoda numerică (metoda valorilor medii ale indicilor inelelor anuale,
calculate pentru fiecare direcţie cardinală), s-a aplicat ulterior pentru a se înlătura
subiectivismul la interpretarea graficelor de variaţie cu vârsta a indicilor inelelor anuale
(proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive). Metoda constă în
calculul mediilor indicilor inelelor anuale, pentru fiecare direcţie cardinală a unei
rondele (tab. 6.42.).
Tabelul 6.42. Valorile medii ale indicilor inelelor anuale pe direcţiile cardinale ale rondelelor
examinate
Indicii inelelor anuale
Rondela de la Proporţia medie de lemn târziu
Diferenţa medie între inelele
1,3m a
(%)
consecutive (mm)
arborelui… Nord Est Sud Vest Nord Est Sud Vest
1 23,38 22,77 31,29 21,13 0,17 0,23 0,26 0,21
2 22,56 26,54 19,47 23,75 0,25 0,20 0,20 0,18
3 22,96 22,25 25,24 24,12 0,22 0,21 0,17 0,21
4 24,75 30,13 21,22 28,56 0,24 0,21 0,18 0,20
5 28,60 30,13 26,22 29,21 0,22 0,21 0,20 0,23
6 25,38 25,36 31,06 27,92 0,16 0,15 0,15 0,14
7 19,83 26,57 25,93 20,01 0,21 0,20 0,25 0,25
8 23,43 20,49 18,3 19,63 0,22 0,20 0,21 0,20
9 20,06 18,96 21,32 24,76 0,18 0.20 0,17 0,16
10 21,09 16,48 22,09 18,41 0,21 0,21 0,22 0,21
11 21,17 19,11 19,44 20,79 0,19 0,18 0,19 0,20
12 21,30 21,72 22,83 21,55 0,21 0,16 0,17 0,24
Valori medii 23,45
9 23,376 23,701 23,320 0,207 0,196 0,198 0,203
Se remarcă din tabelul de mai sus că valorile medii ale indicilor inelelor anuale
pentru toţi arborii analizaţi diferă foarte puţin între ele, ceea ce sugerează un grad înalt
de omogenitate între direcţiile cardinale ale rondelelor de la 1,3m.
Mediile valorilor din tabelul de mai sus, pentru fiecare direcţie cardinală pot fi
folosite la stabilirea a două clasamente ale calităţii structurale a lemnului de rezonanţă,
pe direcţiile cardinale: un clasament în funcţie de proporţia medie de lemn târziu şi un
clasament în funcţie de diferenţa medie dintre inelele consecutive.
Dacă vom considera că cei doi indici calitativi ai lemnului de molid de rezonanţă
(diferenţa medie dintre inelele consecutive şi proporţia medie de lemn târziu) participă
în egală măsură la exprimarea calităţii structurale a lemnului de molid de rezonanţă, şi
prin metoda numerică se poate ajunge la un clasament final (tab. 6.45.):
Tab. 6.45. Clasamentul final al calităţii structurale a lemnului
de molid de rezonanţă, analizat pe direcţii cardinale, obţinut prin metoda numerică
Direcţia cardinală Locul
Nord IV
Sud III
Est II
62

Vest I
Dacă analizăm cele două clasamente finale ale calităţii structurala a lemnului de
molid de rezonanţă pe direcţii cardinale, obţinute prin cele două metode: metoda
grafică şi metoda numerică (tab), se remarcă acelaşi rezultat: lemnul de molid de
rezonanţă cu cea mai bună structură din punct de vedere al indicilor inelelor anuale
(proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive), se obţine de pe
direcţiile cardinale est şi vest.
6.1.2.1. Distribuţia axială a calităţii structurale pentru lemnul de molid de
rezonanţă
Cercetarea distribuţiei axiale (cu depărtarea de sol) a calităţii structurale pentru
lemnul de molid de rezonanţă a pornit de la determinarea unor caracteristici pentru
fiecare rondelă a arborilor de molid de rezonanţă eşantionaţi (10 arbori de molid de
rezonanţă proveniţi din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel):
a) determinarea numărului de inele anuale din fiecare zonă de calitate radială;
b) determinarea lăţimii fiecărei zone de calitate radială;
c) calculul valorilor medii ale indicilor inelelor anuale pentru fiecare zonă de
calitate radială în parte:
- lăţimea medie a inelelor anuale din zona respectivă;
- diferenţa medie dintre inelele consecutive pentru zona respectivă;
- proporţia medie de lemn târziu pentru zona respectivă;
- calculul neregularităţii între inelele consecutive, cu ajutorul formulei :
max ( bi
; bi
+ 1 ) − min ( bi
; bi+
1 )
Ng
( )
[ 0
i;
i+
1 =
x100
0]
bi
+ bi
+ 1
2
, în care:
- Ng i; i+1 – neregularitatea între două inele consecutive;
- bi – lăţimea inelului i;
- bi+1 - lăţimea inelului următor i+1;
Pornind de la valorile obţinute pentru aceste caracteristici, au fost formulate
următoarele concluzii:
- pentru toţi arborii examinaţi, odată cu depărtarea de la secţiunea de 1,3m, dacă
zona de lemn de rezonanţă acoperă pe rază, lăţimea unui semifabricat (120mm), nu se
remarcă modificarea clasei de calitate structurală a arborelui. Altfel spus, calitatea
structurală se păstrează odată cu depărtarea de la secţiunea de bază. Observaţia este de
o remarcabilă valoare, întrucât arată că lemnul arborilor de molid de rezonanţă poate fi
evaluat structural foarte precis doar prin informaţii provenite de la înălţimea de 1,3m;
- de la o anumită înălţime a arborelui, rondele sunt clasate în clasa a 4-a de
rezonanţă, însă nu din cauza valorilor necorespunzătoare ale indicilor calitativi ai
lemnului de rezonanţă, ci datorită faptului că lăţimea însumată a zonelor radiale cu
lemn de rezonanţă (zonele B şi A ) nu acopere lăţimea unui semifabricat de vioară de
mărimea uzuală 4/4;
- lăţimea zonei cu lemn de rezonanţă (suma lăţimilor zonelor A, B şi B’) poate
depăşi 120mm şi la înălţimi de 11,3 şi chiar 17,3m. Aceasta înseamnă că, în limita
nodurilor sau a altor defecte, se pot obţine semifabricate de vioară chiar şi din buştenii
ai căror capăt subţire se află la 11,3 şi chiar 17,3m, pe înălţimea arborelui. Această
63

observaţie are o deosebită importanţă practică, evidenţiind că există posibilitatea de a fi
folosit şi lemnul de la înălţimi de peste 7m (înălţime considerată de unii cercetători (N.
Paşcovici, 1930) ca înălţime limită pentru obţinerea de instrumente muzicale);
- lăţimea zonei A de calitate radială, pentru majoritatea arborilor examinaţi,
înregistrează o descreştere şi o variabilitate axială scăzută până la înălţimea de 5,3 - 7,3
m a arborelui, după care înregistrează o scădere accentuată (fig. 6.44.).
- lăţimea zonei C pe
Lăţimea zonei A de calitate radială (mm)
160
140
120
100
80
60
40
20
0
1,3
3,3
5,3
7,3
9,3
11,3
13,3
15,3
17,3
19,3
21,3
Arb.1.
rază, pentru rondelele
examinate, variază între
8,26mm şi 75, 26mm,
media fiind de
33,39mm. Aceasta arară
că diametrul porţiunii
centrale inapte pentru
rezonanţă, la buştenii de
molid de rezonanţă, este
cuprins între 1,65cm şi
15,5cm
6.1.2.3. Prelucrări statistice pentru cercetarea variabilităţii mărimii indicilor
inelelor anuale cu depărtarea de sol
Folosind programul STATISTICA 2007 a fost analizată variabilitatea mărimii
indicilor inelelor anuale pentru toate rondelele extrase de la cei 10 arbori de molid de
rezonanţă identificaţi în teren după criterii morfologice, proveniţi din suprafaţa de
probă a u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel. În total au fost analizate 63 de rondele
prelevate din aceşti arbori de la înălţimi din 2 în 2 m. (6.50).
Din tab. 6.50. pot fi desprinse următoarele concluzii:
- valorile mici ale coeficienţilor de variaţie pentru toţi indicii calitativi arată
omogenitatea structurală ridicată pentru rondelele analizate:
- omogenitatea indicilor calitativi sugerează că alegerea celor 10 arbori de molid ca
arbori cu rezonanţă s-a făcut după criterii justificate din punct de vedere statistic. Altfel
spus, criteriile morfologice folosite la identificarea arborilor de molid de rezonanţă se
dovedesc a fi valide;
- proporţia medie de lemn târziu, lungimea razei şi Neregularitatea între inelele
consecutive, pentru rondelele analizate se distribuie după legea normală, confirmată
prin testul statistic w (Shapiro-Wilks);
Arb.8.
Arb.4.
Arb.1.
Arb.2.
Arb.3.
Arb.4.
Arb.5.
Arb.6.
Arb.8.
Arb.9.
Arb.10.
Fig. 6.44. Variaţia axială a lăţimii zonei A de calitate radială, pentru arborii eşantionaţi cu rondele
64

Variabilitatea indicilor calitativi ai inelelor anuale, a fost analizată statistic şi separat, pe rondele prelevate de la aceeaşi înălţime pe
tulpina arborelui, obţinându-se indicatorii statistici ai variabilităţii acestor indici cu depărtarea de sol. Valorile acestora au dus la
următoarele concluzii:
- odată cu depărtarea de la secţiunea de 1,3m, omogenitatea inelelor anuale creşte, diferenţele între inele cu privire la lăţime şi
proporţia de lemn târziu, micşorându-se. Această concluzie are o foarte mare importanţă din punct de vedere practic întrucât sugerează
posibilitatea utilizării pentru semifabricate a lemnului de la înălţimi mari de la sol.
- cel mai mari valori ale coeficienţilor de variaţie au fost înregistrate pentru inelele anuale ale rondelelor provenite de la 1,3m, ceea
ce arată că în ceea ce priveşte inelele anuale, lemnul de la baza trunchiului este mai puţin omogen decât cel de la înălţimi mai mari;
- până la înălţimea analizată statistic de 17,3m, valorile medii ale indicilor inelelor anuale sunt foarte apropiate, indiferent de nivelul
pe care se află poziţionate rondelele. Lăţimea medie a inelelor anuale are valorile cele mai apropiate, fiind cuprinsă între 1,27 şi 1,34cm.
Proporţia medie de lemn târziu variază între 21,07 şi 25,16%, diferenţa medie dintre inelele consecutive variază între 0,16 şi 0,24mm, iar
neregularitatea între inele consecutive ia valori între 12,64% şi 14,78%. Potrivit acestei observaţii, odată cu depărtarea de sol (până la
înălţimea analizată de 17,3m) nu există diferenţe majore între indicii calitativi ai inelelor anuale, ceea ce întăreşte ideea folosirii
lemnului de la diferite înălţimi ale trunchiului pentru semifabricatele de instrumente muzicale.
65

Din acest motiv, se pare că utilizarea lemnului de la diferite înălţimi de pe tulpina
arborelui nu este limitată decât de prezenţa defectelor (mai ales nodurile) şi diametrul
arborelui la înălţimea respectivă (diametru care trebuie să depăşească dublul lăţimii
semifabricatelor). În fig. 6.45 şi fig. 6.46 sunt prezentate graficele amplitudinii axiale
pentru lăţimea medie a inelelor anuale, proporţia medie a lemnului târziu şi
neregularitatea între inele consecutive ale rondelelor examinate.
Fig. 6.45. Amplitudinea axială a proporţiei de lemn târziu,
în % (sus) şi a neregularităţii între inelele consecutive, în % (jos)
Fig. 6.46 Amplitudinea axială a lăţimii
medii a inelelor anuale (mm)
Cercetarea corelaţilor între înălţimea secţiunii transversale şi mărimea indicilor
structurali din secţiunea respectivă, pentru rondelele examinate, s-a realizat statistic
prin intermediul testului Student (t) şi al coeficienţilor de corelaţie Spearman (tab.
6.52.). Corelaţiile asigurate statistic sunt marcate în tabel cu culoarea albastră.
66

Datele din tabelul de mai sus ne conduc la următoarele concluzii:
- Lăţimea zonei C se micşorează odată cu depărtarea de sol (creşterea înălţimii
secţiunii transversale prin arbore), legătura fiind de intensitate mare (coeficientul de
corelaţie Spearman depăşeşte valoarea de 0,5, înregistrând valoarea de 0,61).
Această observaţie are o deosebită importanţă practică, deoarece arată că zona C de
calitate (zona fără rezonanţă) descreşte proporţional cu descreşterea diametrului
arborilor. În felul acesta, se explică posibilitatea utilizării lemnului de la înălţimi
mai mari pe trunchi;
- Proporţia medie a lemnului târziu din zona A de calitate este în legătură de
intensitate medie cu înălţimea secţiunii, coeficientul Spearman având valoarea de
-0,3. Astfel, odată cu depărtarea de sol se înregistrează o scădere a proporţiei de
lemn târziu din zona A de calitate radială (zona cu lemn de rezonanţă de cea mai
bună calitate). Desprindem de aici concluzia că odată cu depărtarea de la sol, până
Fig. 6.48. Regresia lăţimii zonei A de
calitate radială cu depărtarea de colet
la înălţimea analizată de
17,3m, creşte calitatea
lemnului (calitatea
lemnului de rezonanţă
fiind invers proporţională
cu proporţia de lemn
târziu din inelele anuale);
- Prelucrările statistice
au concluzionat că nu
există o legătură între
diferenţa dintre inelele
67

consecutive şi înălţimea secţiunilor transversale ale arborilor de molid de rezonanţă,
în cazul zonelor A şi B .
Corelaţiile asigurate statistic au fost reprezentate grafic sub formă de regresii
(fig.6.48.), ecuaţia de regresie fiind stabilită în programul STATISTICA 2007. Pentru
toate situaţiile programul a detectat ecuaţii polinomiale de gradul 2.
6.1.3. Lemnul de rezonanţă în contextul manifestării unor defecte
Cunoaşterea defectelor arborilor e molid de rezonanţă, a influenţei acestora asupra
calităţii lemnului destinat instrumentelor muzicale, are o importanţă majora pentru
fundamentarea măsurilor de gestionare durabilă a arboretelor cu molid de rezonanţă. În
timp ce defectele de formă şi gradul de elagaj oferă informaţii referitoare la calitatea
arborilor pe picior, alte categorii de defecte (defectele de structură, nodurile, coloraţiile
anormale etc.), informează despre calitatea structurii lemnului, influenţând sortarea
materiei prime pentru capacele de instrumente muzicale cu coarde. Cercetarea
defectologiei lemnului din arboretele cu molid de rezonanţă s-a realizat atât pentru
arborii pe picior, cât şi pentru lemnul debitat.
68

6.1.3.1. Rezultatele examinării defectelor de formă la arborii pe picior
Caracterizarea arborilor pe picior s-a realizat prin intermediul unor fişe de descriere, întocmite pentru fiecare arbore în parte. Aceste
fişe de descriere au fost completate în suprafeţele de probă cercetate odată cu inventarierea arborilor şi conţin printre altele şi date
referitoare la unele defecte de formă ale arborilor pe picior.
Prin prelucrarea statistică a mărimii defectelor de formă identificate la arborii pe picior s-au obţinut indicatorii statistici din tab. 6.53.
Conform datelor din tab. 6.53., analiza de ansamblu a întregii colectivităţi de arbori măsuraţi (ne-stratificaţi după provenienţa
geografică), relevă un nivel ridicat al variabilităţii, cu precădere în ceea ce priveşte mărimea curburii - exprimată în % din înălţimea
arborilor.Testul Wilks-Shapiro (w) aplicat pentru mărimile defectelor analizate, evidenţiază că niciuna din distribuţiile mărimii
defectelor menţionate nu respectă legitatea normală.
Din cauza variabilităţii ridicate a valorilor pentru mărimea defectelor de formă măsurate la arborii pe picior, pentru suprafaţa de
probă SII din u.a. 43B (suprafaţa de probă principală) s-a trecut la stratificarea colectivităţii de arbori studiaţi. S-a optat pentru
stratificarea arborilor pe clase de calitate structurală, urmată de prelucrarea statistică a mărimilor defectelor de formă de la fiecare clasă
de calitate structurală. Stratificarea colectivităţii arborilor din u.a. 43B după clasa de calitate structurală a lemnului a condus la
normalizarea distribuţiilor mărimii unor defecte ale formei fusului, deschizând posibilitatea aplicării analizei simple de varianţă (analizei
dispersionale simple). Aplicând analiza de varianţă simplă s-a cercetat dacă un anumit defect de formă poate fi considerat semnificativ
pentru diferenţierea claselor de calitate structurală (tab.6.55.)
69

Fig. 6.49. Distribuţia mărimii indicilor de zvelteţe,
în funcţie de clasa de calitate structurală a arborilor
eşantionaţi (în u.a. 43B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel)
Aşa cum se poate remarca din tab. 6.55., singurii indici care se diferenţiază statistic semnificativ după clasa de calitate structurală a
arborilor sunt: LĂBĂRŢAREA, EXCRESCENŢELE ŞI INDICELE DE ZVELTEŢE. Altfel spus, pentru lăbărţarea, excrescenţa şi
indicele de zvelteţe sunt indicatori cate pot fi consideraţi semnificativi pentru diferenţierea pe picior a claselor de calitate structurală
pentru arborii de molid de rezonanţă.
În fig. 6.49. este redată diferenţierea mărimii indicilor de zvelteţe a arborilor eşantionaţi în u.a 43B după clasa de calitate a lemnului
conţinut de aceştia. Histogramele din fig. 6.49. pot conduce la următoarele concluzii referitoare la indicii de zvelteţe:
- cei mai valoroşi arbori de molid de rezonanţă din arboret (clasele cu lemn de rezonanţă 1 şi 2) prezintă indici de zvelteţe de 60-80%;
- clasa arborilor de molid de rezonanţă cu lemn parţial compromis criptogamic (clasa 6) conţine arbori pentru care indicii de zvelteţe
au în general valori apropiate arborilor de la clasele 1 şi 2;
- pentru clasele structurale 4 şi 5 (arbori de molid fără rezonanţă şi arbori de molid de rezonanţă compromişi criptogamic), indicii de
zvelteţe înregistrează valori foarte variabile (de la 40(50)%, la 100% );
70

6.1.3.2. Rezultatele examinării defectelor interioare ale lemnului de molid de rezonanţă
Cu ocazia lucrărilor de exploatare întreprinse în u.a 111B din U.P. IV Lăpuşna, cei 10 arbori morfologic de rezonanţă identificaţi pe
picior în suprafaţa de probă SI, au fost secţionaţi în parchet şi în platforma primară, rezultând 18 buşteni de molid de rezonanţă care au
fost transportaţi la fabrica de instrumente muzicale Gliga din Reghin, unde, prin secţionare şi debitare radială (pe sferturi), au servit ca
materie primă pentru obţinerea semifabricatelor pentru capacele de instrumente muzicale. Observaţiile şi măsurătorile care au fost
întreprinse asupra lemnului acestor buşteni pe tot parcursul operaţiilor de secţionare şi debitare, desfăşurate în cascadă, până la obţinerea
semifabricatelor de instrumente muzicale, a permis examinarea defectelor interioare aferente acestor buşteni.
6.1.3.2.1. Cercetarea defectelor lemnului de rezonanţă, pe secţiunile transversale ale buştenilor
În tabelul 6.56. sunt prezentate dimensiunile pentru cei 18 buşteni examinaţi şi valorile defectelor determinate pe secţiunile
transversale ale acestora. Rândurile haşurate cu galben se referă la buştenii de picior. Interpretarea datelor din tabelul 234. duce la
următoarele concluzii referitoare la defectele de pe secţiunile transversale al buştenilor:
71

- excentricitatea are valori de la scăzute la medii pentru capătul gros al buştenilor
de picior (la secţiunea cioatei), oscilând între 2,85% şi 17,09% . Se subînţelege că
excentricitatea are implicaţii la debitarea radială a buştenilor de molid de rezonanţă
întrucât determină ca scândurile brute de rezonanţă să fie debitate oblic pe fibră;
- pentru capătul subţire al buştenilor analizaţi, valoarea excentricităţii este foarte
mică, de regulă sub 5%, greu sesizabilă la examinarea cu ochiul liber, doar într-un
singur caz a fost de 9,9%;
- excentricitatea scade cu depărtarea de la cioată, la înălţimi de peste 8-12m
ajungând în general la valori nesemnificative (

- referitor la S.R. 1294/1993, facem precizarea că acesta prevede că rulura
(crăpătura ineleră) nu se admite pentru buştenii de rezonanţă. Am propus
modificarea prevederilor STAS-ului în ceea ce priveşte rulura, considerând că:
- se poate admite rulura pentru buşteni, în situaţia în care aceasta este
poziţionată central, în zona C de calitate radială sau la delimitarea zonelor C
şi B. În general, această regulă se respectă dacă diametrul rulurii nu depăşeşte
20% din diametrul buşteanului;
- se poate admite şi rulura parţială
poziţionată în zonele pentru rezonanţă (A
sau B), dacă aceasta se întinde doar pe
maxim jumătate din secţiunea transversală a
buşteanului.
- lăbărţarea este un defect exclus de la debitarea
semifabricatelor de instrumente muzicale, întrucât
determină o creştere neregulată a lăţimii inelelor
anuale. În secţiune radială, pe o cherestea brută de
rezonanţă, lemnul de lăbărţare se recunoaşte după
înclinarea fibrelor faţă de axul arborelui (fig. 6.55.).
În tabelul 6.57. se prezintă valorile măsurate
Fig. 6.55. Secţiune radială cu lemn
de lăbărţare pe piese de cherestea
brută de molid de rezonanţă
pentru lăbărţare şi calculul acesteia, Din acest tabel se pot desprinde următoarele
concluzii:
-lăbărţarea înregistrează valori variabile, de la 5 la 20 cm/m, ceea ce înseamnă
valori de la scăzute la mijlocii;
- Diferenţele destul de mari ale arborilor examinaţi, în ceea ce priveşte
lăbărţarea sugerează condiţii de înrădăcinare diferite, chiar dacă aceştia se află
în aceeaşi unitate amenajistică. Această observaţie evidenţiază o oarecare
variabilitate a sistemului de înrădăcinare al molidului de rezonanţă.
Tab. 6.57.Valorile măsurate pentru lăbărţare şi calculul acesteia la buştenii de molid de rezonanţă
- lungimea de influenţă pentru lăbărţare pentru toţi arborii ia valori sub 0,8m, ceea
ce arată că există lemn bun pentru rezonanţă şi mai jos de planul diametrului de bază al
arborelui. Pentru valorificarea acestui lemn este necesară secţionarea buşteanului nu în
dreptul diametrului de la 1,3m ci în dreptul diametrului limită pentru lăbărţare (dl);
73

6.1.3.2.2. Cercetarea defectelor lemnului de rezonanţă pe piesele de cherestea
brută, debitate radial
Studiul defectelor pe piesele de cherestea brută de molid de rezonanţă a vizat
îndeosebi nodurile şi pungile de răşină.
Numărul mare de noduri ale cherestelei de rezonanţă, evidenţiate prin debitarea
butucilor de rezonanţă (6.58.) ar sugera calitatea scăzută a materialului lemnos. În
realitate însă, cele mai multe noduri (îndeosebi cele cu diametrul < 1 cm) ale butucilor
cu diametre de peste 28-30 cm sunt poziţionate în zona de lemn fără importanţă pentru
rezonanţă (în zona C), motiv pentru care ele nu determină mari pierderi la debitare.
Tab. 6.58. Numărul de noduri şi pungi de răşină ale cherestelei de rezonanţă,
la m3 de buştean pentru rezonanţă
Număr de noduri la m
Arborele nr.
3 Număr de
pungi de
răşină la m3 Noduri cu Noduri cu Număr total de
diam. max. diam. max. noduri (buc)
1cm (buc)
1 107 111 218 14
2 159 172 331 32
3 88 127 215 12,4
4 157 137 294 9
5 135 105 240 14
6 189 157 346 7
7 140 151 291 9
8 82 110 192 19
9 133 107 240 39
10 83 77 160 18
Valorii medii 128 125 253 17
Din tabelul de mai sus se poate constate că numărul de noduri ale cherestelei de
rezonanţă, determinate la m3 de buştean pentru rezonanţă diferă foarte mult de la un
arbore la altul. Aceasta evidenţiază o variabilitate destul de ridicată în ceea ce priveşte
desimea ramurilor la molidul de rezonanţă. Din acelaşi tabel, se observă că numărul de
pungi de răşină ale cherestelei de rezonanţă, determinate la m 3 de buştean, înregistrează
o variabilitate şi mai ridicată de la un arbore la altul.
Analizându-se variaţia axială a nodurilor, s-a constatat că nu există diferenţe foarte
mari între numărul de noduri pentru butucii provenişi de la diferite înălţimi ale tulpinii.
Desprindem de aici ideea că, pentru molidul de rezonanţă odată cu creşterea în înălţime
nu există fluctuaţii mari ale numărului de ramuri produse de coroană. În ceea ce
priveşte variaţia axială a numărului de pungi de răşină, s-a remarcat o mare variabilitate
cu înălţimea arborelui.
6.1.4. Distribuţia axială a nodurilor pe tulpina arborilor de molid de rezonanţă
Pentru cercetarea distribuţiei nodurilor în tulpina arborilor de molid cu lemn de
rezonanţă s – au făcut investigaţii atât la arborii de molid de rezonanţă identificaţi în
u.a. 111B, din U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel, D.S. Mureş, cât şi la buştenii proveniţi din
aceşti arbori, examinaţi în centrul de prelucrare al fabricii de instrumente muzicale
Gliga din Reghin,.
74

6.1.4.1. Modele şi zonele axiale de calitate pentru lemnul de molid de
rezonanţă, în funcţie de distribuţia nodurilor
În urma observaţiilor din teren s-a constatat că distribuţia nodurilor pe tulpina unui
arbore de molid cu lemn de rezonanţă, poate fi surprinsă printr-un model axial de
calitate al lemnului, ce conţine un umăr de trei sau patru zone axiale de calitate,
delimitate în funcţie de prezenţa nodurilor şi de gradul de aderenţă al acestora. Acest
model este diferit la arborii cu coroana asimetrică faţă de cei cu coroana simetrică,
motiv pentru care s-au introdus noţiunile de:
- model axial general de calitate al
lemnului tulpinii în funcţie de noduri;
- model axial particular de calitate al
lemnului tulpinii în funcţie de noduri
a) Modelul axial general de calitate al
lemnului tulpinii în funcţie de noduri,
presupune existenţa următoarelor trei zone
axiale de calitate pe tulpina arborelui (fig.
6.78.):
- Zona I (zona de la baza tulpinii sau zona
complet elagată);
- Zona II (zona aflată imediat sub coroană
sau zona incomplet elagată);
- Zona III (zona coroanei).
Acest model se întâlneşte la arborii de
molid cu lemn de rezonanţă care prezintă
coroane simetrice şi la care elagajul decurge
în aproximativ acelaşi mod de jur împrejurul
tulpinii.
Zona I (zona de la baza tulpinii) este de
calitate superioară pentru rezonanţă deoarece
Fig. 6.78. Modelul axial general de calitate
al lemnului tulpinii în funcţie de noduri
are la partea periferică a tulpinii un număr
foarte mic de noduri ascunse sau căzătoare
sau acestea chiar lipsesc complet.
Zona II (zona de sub coroană) are la
partea periferică ramuri uscate, urme de ramuri căzute, sub formă de umflături locale
sau de neregularităţi ale crăpăturilor cojii, precum şi multe noduri ascunse şi căzătoare.
În partea centrală există aceleaşi noduri concrescute. Chiar dacă prezintă noduri sau
cioturi, această zonă ar putea fi folosită pentru obţinerea semifabricatelor pentru viorile
de mărime mică, dacă se îndeplinesc simultan două condiţii:
- diametrele minime ale buştenilor din această zonă să fie de 34 cm (limita
minimă a buştenilor de rezonanţă);
- distanţa dintre verticilele neelagate să permită debitarea semifabricatelor
de vioară de mărime mică.
Zona III (zona coroanei) prezintă ramuri verzi şi noduri concrescute. Datorită
prezenţei nodurilor în număr mare, a distanţei mici între planurile cu noduri şi a
diametrului mic al tulpinii, această zonă nu permite obţinerea de semifabricate de
instrumente muzicale.
75

) Modelul axial particular de calitate al lemnului tulpinii în funcţie de noduri,
este caracteristic arborilor cu coroane asimetrice. Cuprinde patru zone axiale de calitate
(notate I; IIA; IIB şi III):
Zona I (complet elagată pe ambele sectoare ale
ariei laterale a tulpinii), este mai puţin înaltă decât
zona I a arborilor simetrici la coroană şi elagaj. Se
Zona
III
Zona
II B
Zona
II A
Zona
I
întinde de la colet până la apariţia cioturilor. Această
zonă conţine lemn de rezonanţă care poate fi debitat din
ambele sectoare ale ariei laterale a tulpinii. Precizăm
însă că lemnul din sectorul mai umbrit este de calitate
superioară (fin, adică la care lăţimea lemnului târziu nu
depăşeşte 30% din lăţimea inelului anual), în timp ce
lemnul mai puţin umbrit este de calitate inferioară sau
inapt (poate prezenta de regulă lemn de compresiune,
format datorită prezenţei coroanei asimetrice).
Dacă lemnul de compresiune determină o lăţime şi
mai mare a lemnului târziu, atunci materialul de
rezonanţă se apreciază ca fiind pietros, inapt pentru
rezonanţă.
Zona II A (bine elagată doar pe sectorul mai
umbrit al ariei laterale a tulpinii), este de regulă mai
înaltă decât zona II a arborilor simetrici la coroană şi
elagaj. Se întinde de la apariţia primelor cioturi până la
baza coroanei asimetrice (primele ramuri verzi).
Conţine lemn de rezonanţă de calitate destul de bună, pe
porţiunea sectorului mai umbrit (bine elagat) şi lemn de
rezonanţă de calitate inferioară sau lemn inapt pentru
rezonanţă, pe sectorul mai puţin umbrit (cu elagaj
deficitar);
Zona II B (cu ramuri pe un sector al ariei laterale
a tulpinii şi cu cepuri sau fără cepuri pe celălalt
sector). Este cuprinsă între baza coroanei asimetrice
(primele ramuri verzi) şi porţiunea în care coroana îşi
reface simetria (baza coroanei simetrice). Această zonă
este de importanţă scăzută în ceea ce constă debitarea de
semifabricate pentru instrumentele muzicale deoarece
prezintă multe noduri aderente (pe sectorul cu ramuri) şi
multe noduri căzătoare (pe sectorul cu cepuri).
Observaţiile din teren arată că există şi situaţii deosebite
în care pe sectorul mai umbrit, elagajul are loc până la baza coroanei simetrice. O astfel
de situaţie creează ipoteza că baza acestei zone, ar putea servii pentru debitarea
semifabricatelor de viori mici, dacă sunt îndeplinite regulile referitoare la diametrul
minim şi distanţa dintre cepuri (noduri).
Zona III (zona coroanei simetrice) se întinde de la porţiunea în care coroana îşi
reface simetria (baza coroanei simetrice) până la vârful arborelui. Din cauza prezenţei
unui număr ridicat de noduri aderente, porţiunea de tulpină din această zonă este inaptă
pentru fabricarea instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş.
76

6.1.4.2. Rezultatele examinării nodurilor pe buştenii arborilor de molid de
rezonanţă
În urma examinării nodurilor evidenţiate la nivelul cojii buştenilor proveniţi de la
cei 10 arborii de molid de rezonanţă identificaţi în teren s-a constatat că:
- Numărul mediu de noduri pe un plan transversal cu noduri este de 2-3 buc;
- Diametrul mediu al nodurilor dintr-un plan transversal cu noduri (probabil
verticil) ia valori între 1-6 cm;
- Diametrul mediu al nodurilor întru-un verticil (plan transversal cu minim 3
noduri) înregistrează un maxim la baza coroanei simetrice (unde ia valori de 5-6 cm),
după care scade uşor atât mergând înspre vârful arborelui cât şi înspre baza tulpinii
(unde ia valori de 1-3 cm);
- Numărul de noduri foarte mici (cu d

dintre lungimea şi lăţimea solzilor la molidul de rezonanţă şi la molidul obişnuit s-a
constatat că acesta are o valoare de 2-2,5 la molidul de rezonanţă şi 1,5-1,7 la molidul
obişnuit. Raportul lungimea/lăţimea solzilor de conuri ar putea fi numit marker
morfologic al molidului de rezonanţă.
Ritidomul este subţire, cu fisurile dirijate aproape paralel cu axa tulpinii, cu solzii
subţiri, rotunjiţi sau alungiţi. La arborii cu diametre mari (peste 44 cm) se poate
observa gruparea solzilor în plăci alungite, cu marginile puţin răsfrânte în afară. În
acest caz solzii sunt grupaţi în şiruri verticale şi frecvent sunt de culoare cenuşie.
Raportul între lungimea şi lăţimea solzilor oscilează între 2,6-3,1 în timp ce pentru
molidul obişnuit s-au obţinut valori de 1,7 - 2,1. Gradul de diferenţiere a raportului
lungimea /lăţimea solzilor de ritidom, între molidul de rezonanţă şi molidul obişnuit ne
sugerează că acest raport ar putea fi considerat marker morfologic al molidului de
rezonanţă.
Forma coroanei şi modul de inserţie a ramurilor pe fus. Coroana este de regulă
conică îngustă sau conic-columnară, descreşte treptat de la bază spre vârf într-un unghi
de 35-60º, formată din ramuri subţiri majoritatea orientate în jos. Ramurile verticilelor
1-6, luate de la vârf spre bază, sunt deseori orientate în sus, în timp ce restul ramurilor
din treimea superioară sunt aproape perpendiculare pe tulpină. Ramurile din treimea
mijlocie şi inferioară a tulpinii sunt orientate în jos, într-un unghi de 35-40º.
Trunchiul arborilor de molid de rezonanţă este aproape perfect vertical, aproape
cilindric, până la inserţia ramurilor coroanei, în secţiune transversală circular sau cu
ovalitate scăzută, complet spălat de crăci pe o porţiune apreciabilă (uneori chiar 6-10m
de la colet). Unele exemplare sunt bine elagate numai pe o parte a ariei laterale a
trunchiului, unde elagajul se poate continua până sub coroană.
Spre deosebire de molidul de rezonanţă, la molidul obişnuit elagajul natural se
realizează deficitar, crăcile uscate rămân mult timp pe arbore, sunt evidente nodurile şi
cioturile mari care acoperă semnificativ aria laterală a treimii inferioare a tulpinii.
Pe lângă aceste caracteristici morfologice relativ bine distincte cu ochiul liber,
molidul de rezonanţă se poate determina pe teren, prin aşa-numita metodă a loviturii.
Metoda aceasta lasă însă loc multor interpretări subiective. Mai mult, cei care
exploatează în delict, obişnuiesc să înlăture ritidomul de pe porţiunea unde se aplică
lovitura de ciocan, ceea ce are implicaţii nefaste asupra stării fitosanitare a arborilor în
viitor. Aşadar propunem renunţarea la această metodă pe care o considerăm nesilviculturală
şi insistăm pe identificarea arborilor după caracteristicile morfologice
arătate.
6.2.3. Criterii pentru identificarea arborilor cu calităţi de rezonanţă, pe picior
Pentru identificarea caracteristicilor morfologice exterioare ale arborilor care pot
oferii indicaţii cu privire la structura calitativă interioară a lemnului, am procedat la
determinarea electronică a distanţelor euclidiene între toate caracterele arborilor şi
probelor de creştere recoltate (tab. 6.68.). Studiind diversitatea distanţelor euclidiene
între trăsăturile arborilor, am stabilit în mod arbitrar, o distanţă prag de 50 de unităţi
euclidiene, pentru a alege caracterele exterioare ale arborilor, cele mai apropiate de
calitatea structurală de rezonanţă a lemnului lor. Din această perspectivă, în mod
surprinzător, caracteristicile de interes, în ordinea descrescătoare a relevanţei lor, au
fost: distanţa medie între arbori, ovalitatea la 1,3m, ovalitatea la 0,3m şi lăbărţarea.
78

Caracterele de mai sus, foarte apropiate de calitatea structurală de rezonanţă, pentru
care, în mod convenţional, s-a stabilit o distanţă prag de 50 de unităţi euclidiene, au fost
numite markeri ai arborilor de molid de rezonanţă, întrucât pot servi la estimarea în
teren a arborilor din clasele structurale de rezonanţă.
6.2.4. Cercetarea legăturii între caracteristicile coroanei şi clasele de calitate
structurală ale arborilor
Cercetarea statistică a existenţei unei legături între unele caracteristicile
morfometrice ale coroanelor arborilor şi clasele de calitate structurală ale acestora
(stabilite prin examinarea probelor de creştere şi rondelelor în modulul WinDENDRO),
s-a realizat prin analiza simplă a varianţei (analiza simplă dispersională), rezultatele
fiind prezentate în tab. 6.69.
Se observă din tabelul 6.69., că dintre toate caracteristicile morfometrice ale
coroanei, analizate statistic cu ajutorul analizei simple a varianţei, numai lungimea
coroanei se dovedeşte a fi influentă pentru clasa de calitate structurală, legătura fiind
semnificativă.
6.3. Particularităţi de ordin colorimetric la materialul examinat
Probele de solzi recoltate de pe ritidomul arborilor de molid (de pe direcţiile nord şi
sud), din suprafeţele de probă cercetate, au fost analizate la laborator, determinându-se
culoarea solzilor atât la interior (pe suprafaţa dinspre arbore), cât şi la exterior (pe
suprafaţa opusă). Determinarea culorii solzilor de pe ritidom s-a făcut folosind
colorimetrul portabil CR-400 (fig. 2.14.) care determină culoarea în spaţiul cromatic
L*a*b*:
- L* - luminanţa sau strălucirea (variază între 0 % pentru negru şi 100 % pentru alb);
- a* - mărimea nuanţei de roşu/verde (cu valori negative pentru nuanţa de verde şi
pozitive pentru nuanţa de roşu);
- b* - mărimea nuanţei de galben/albastru (cu valori negative pentru nuanţa de
galben şi pozitive pentru nuanţa de albastru);
79

În urma prelucrării statistice a măsurătorilor pentru culoarea solzilor, pentru
suprafaţa de probă principală din u.a.43B (Anexa 3), s-au obţinut indicatorii statistici ai
distribuţiei experimentale a mărimii parametrilor cromatici.
6.3.1. Examinarea statistică a diferenţelor între solzi, cu privire la mărimea
indicilor culorii
Pentru evidenţierea diferenţelor între solzi, cu privire la mărimea indicilor culorii
solzilor, a fost aplicat testul Student (T). Rezultatele aplicării acestui test au evidenţiat
următoarele concluzii:
1. Existenţa deosebirilor între faţa externă a solzilor şi existenţa deosebirilor între
faţa internă a solzilor:
- nu sunt deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea strălucirii în
sectorul nordic al trunchiului (t = 0.149, p= 88.13%). Altfel spus, pentru direcţia nord a
trunchiului arborilor gradul de strălucire al solzilor (indicele de culoare L*) are o
stabilitate ridicată, neexistând diferenţe semnificative între arbori;
- sunt deosebiri de strălucire pe faţa sudică a trunchiului (t = -6.077***, p =
0.0001%); adică pentru solzii de pe partea sudică a arborilor, gradul de strălucire are o
variabilitate foarte mare, ceea ce însemnă că apar diferenţe mari între arborii populaţiei;
- există deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea a* şi b* în sectorul
nordic al trunchiului;
- există deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea a* şi b* în sectorul
sudic al trunchiului;
2. Existenţa deosebirilor între sectorul nordic şi cel sudic al trunchiului:
- sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare (nord şi sud), cu privire la
mărimea strălucirii (L*) şi a nuanţei de galben-albastru (b*) pe faţa externă a solzilor;
- nu sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare (nord şi sud) cu privire la
mărimea indicelui a* pe faţa externă a solzilor (t = 1.92 p = 5.9 %);
- sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare cu privire la mărimea
strălucirii (L*) şi a nuanţei de roşu-verde (a*) pe faţa internă a solzilor;
- nu sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare cu privire la mărimea
indicelui b* pe faţa internă a solzilor (t = 1,92; p = 6,01 %).
3. Existenţa deosebirilor între arbori de clase structural-calitative diferite, pornind
de la mărimea indicilor culorii
Pentru a putea fi surprinse eventualele deosebiri între arborii din clase structurale
diferite, cu privire la indicii culorii, întreaga colectivitate de solzi examinaţi în u.a. 43
B, a fost analizată în legătură cu clasele de calitate structurală, apelându-se la analiza
simplă de varianţă (tab. 6.71.).
Aşa cum se poate remarca din tab. 6.71., nici unul din indicii cromatici testaţi nu
realizează o diferenţiere semnificativă statistic între clasele structural-acustice ale
arborilor din suprafaţa de probă principală amplasată în 43B. O oarecare indicaţie, cu
privire la calitatea acustică a materialului, poate oferi numai intensitatea de roşu (a*)
(probabilitatea de transgresiune asociată statisticii Ficher (F), fiind apropiată de nivelul
semnificaţiei statistice).
În fig. 6.89. este prezentat graficul dispersiei gradului de roşu pe faţa
interioară. Analizând această figură se poate remarca:
80

- diminuarea gradului de roşu odată cu clasa de calitate structurală la arborii din
primele 3 clase structurale;
- mărimea nuanţei de roşu de pe faţa interioară a solzilor de pe sectorul nordic se
distribuie după legea normală (curba verde);
- pentru cele mai multe cazuri, mărimea nuanţei de roşu, cuprinde valori între 9 şi 12%.
Tab. 6.71. Examinarea semnificaţiei statistice a legăturii dintre mărimea indicilor
culorii şi clasa de calitate structurală a arborilor
a* - mărimea nuanţei de roşu/verde (%)
Fig. 6.89. Dispersia gradului de roşu pe faţa interioară a
solzilor de pe sectorul nordic, în raport cu clasa de calitate
structurală a arborilor
81

6.4. Randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor
de instrumente muzicale
Urmărirea în cascadă a tuturor proceselor tehnologice prin care a trecut
lemnul celor 10 arbori de molid de rezonanţă din suprafaţa de probă SI din u.a. 111B,
din U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel, a făcut posibil, printre altele, calculul randamentului la
debitarea în semifabricate de instrumente muzicale. Pentru aceasta, la fabrica de
instrumente muzicale „Gliga” din Reghin s-a urmărit înregistrarea numărului tuturor
semifabricatelor debitate din buştenii celor 10 arbori de molid de rezonanţă. În tab.
6.72. este redată evidenţa pe tipuri de instrumente muzicale, pentru numărul de
semifabricate obţinute din fiecare arbore.
Tabelul 6.72. Evidenţa semifabricatelor obţinute
din arborii de molid de rezonanţă
Nr. Număr de semifabricate obţinute
arbore Vioară Violoncel Contrabas
1 238 4 -
2 199 7 2
3 194 18 3
4 162 3 -
5 340 10 2
6 117 2 -
7 120 3 -
8 230 5 2
9 158 3 -
10 307 7 3
Total 2065 62 12
Se observă din tab. 6.72. că numărul de semifabricatelor de vioară obţinute
este mult mai mare faţă de numărul semifabricatelor de violoncel sau contrabas.
Situaţie este uşor de înţeles, întrucât semifabricatele de vioară au dimensiuni mai mici,
deci presupun o suprafaţă mai mică care trebuie să fie liberă de defecte (noduri şi/sau
pungi de răşină). Prin comparaţie, semifabricatele de violoncel şi contrabas având
dimensiuni mai pari, presupun ca porţiunea de lemn lipsită de noduri să fie mai mare,
ceea ce se întâlneşte mult mai rar în trunchiul arborelui. Se poate astfel deduce că la
debitarea rezonanţei apar probleme în ceea ce priveşte obţinerea de semifabricate
pentru instrumente mari (mai ales pentru contrabas). Numărul mic de semifabricate de
violoncel şi contrabas este însă oarecum compensat de o mai mică cerinţă pe piaţă a
acestor instrumente, faţă de cerinţele pentru viori.
Pornind de la datele din tabelul de mai sus se poate calcula randamentul la
debitarea/obţinerea de semifabricate de instrumente muzicale, atât pentru buşteni cât şi
pentru arbori, individual, pentru fiecare arbore de molid de rezonanţă în parte, sau total,
avându-se în vedere toţi cei 10 arbori examinaţi.
82

6.4.1. Randamentul la debitarea din buşteni
Γ
A fost calculat cu formula: 0 ,în care:
b =
x100
[ ]
- Γb = randamentul la debitarea semifabricatelor din buşteni;
- Vts = volumul total al semifabricatelor rezultate (cm 3 );
- Vtb = volumul total al buştenilor debitaţi (cm 3 );
În tab. 6.74. sunt prezentate rezultatele calculelor pentru randamentul la
debitarea semifabricatelor din buşteni. Conform datelor din acest tabel, în cazul
buştenilor celor 10 arbori de molid de rezonanţă examinaţi, randamentul la debitarea de
semifabricate de instrumente muzicale variază de la 18,91% (situaţia arborelui 6), la
32,23% (situaţia pentru arborele 5), valoarea corespunzătoare pentru întreg volumul de
buşteni care au fost debitaţi (randamentului total la debitarea din buşteni) fiind de
25,19% .
Tab. 6.74. Randamentul la debitarea din buşteni a semifabricatelor aparţinând celor
10 arbori de molid de rezonanţă examinaţi
Folosind datele din tabelul 6.74., poate fi calculat numărul de semifabricate de
instrumente muzicale care pot fi debitate dintr-un m3 de buştean de molid de
rezonanţă, pentru fiecare arbore în parte, precum şi valoarea medie a acestuia,
corespunzătoare întregului volum de buşteni studiaţi. (tab. 6. 75).
Tab. 6.75. Numărul de semifabricate de instrumente muzicale debitate dintr-un m3 de buştean de
molid de rezonanţă. (Calculat pentru cei 10 arbori de molid de rezonanţă din O.S. Fâncel)
Nr. arbore Volumul total al Nr. de semifabricate la m 3 de buştean debitat
V
V
ts
tb
0
83

uştenilor folosiţi la
debitare (m 3 (buc.)*
) vioară violoncel contrabas
1 1,75 136 2 0
2 2,87 69 2 1
3 2,51 77 7 1
4 1,26 129 2 0
5 2,73 125 4 1
6 1,37 85 1 0
7 1,46 82 2 0
8 2,23 103 2 1
9 1,33 119 2 0
10 3,73 82 2 1
Valori medii 100,7 2,6 0,5
Din tab. 6.75., desprindem următoarele concluzii referitoare la lemnul arborilor de
molid de rezonanţă examinaţi:
- dintr-un m 3 de buştean de molid de rezonanţă se pot obţine circa 70-135 de
semifabricate pentru vioară, media obţinută pentru arborii examinaţi fiind de circa 100
de semifabricate de vioară la m 3 de buştean de molid de rezonanţă;
- dintr-un m3 de buştean de molid de rezonanţă se pot obţine 1 - 7 semifabricate pentru
violoncel, media obţinută pentru arborii examinaţi fiind de circa 2 - 3 semifabricate de
violoncel la m3 de buştean de molid de rezonanţă;
- în medie, însă desigur cu referire strictă la arborii de molid de rezonanţă din suprafaţa
cercetată (u.a. 111B), este nevoie de 2 m3 de lemn de buştean de molid de rezonanţă
pentru a se obţine un semifabricat pentru contrabas;
- Pentru obţinerea de semifabricate pentru contrabas lemnul din suprafaţa cercetată se
dovedeşte a fi nesatisfăcător, existând arbori din care nu se poate obţine nici măcar un
semifabricat pentru acest tip de instrument muzical.
Referitor la legătura dintre numărul de noduri dintr-un buştean şi randamentul
la debitarea de semifabricate pentru instrumente muzicale, ar fi de aşteptat ca buştenii
de molid de rezonanţă care prezintă mai multe noduri, să ducă la randamente la
debitare mai mici comparativ cu cei cu un număr mai mic de noduri. Pentru a verifica
această ipoteză, am comparat randamentele la debitarea de semifabricate muzicale din
buşteni, cu numărul total de noduri la m3 , existente la fiecare arbore din cei 10 studiaţi (
fig. 6.91.).
Analizând tab. 6.76.
Arborii examinaţi
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
21,69
26,62
26,64
19,04
18,91
32,23
28,73
160
192
240
240
291
294
346
Randamentul la debitare
(%)
Nr. de noduri la m3 *(buc)
şi fig. 6.91., se observă
însă că numărul total de
noduri nu este în
legătură strânsă cu
randamentul la debitare
(fig. 234.).
29,04
215
Fig. 6.91. Reprezentarea grafică comparativă a
19,44
331 randamentului la debitarea din buşteni a
30,17
218
semifabricatelor de instrumente muzicale şi a
V a lori pe ntru ra nda m e ntul la de bita re numărului şi de noduri la m
num ă rul de noduri la m 3
3 , pentru buştenii celor 10
arbori analizaţi
84

Această constatare sugerează că majoritatea nodurilor din buşteni sunt grupate în
zona de calitate radială C, care se elimină în procesul de debitare; aşa se explică de ce
există arbori pentru care se poate obţine un randament mare, chiar dacă aceştia au mai
multe noduri decât alţi arbori;
6.4.2. Randamentul la obţinerea semifabricatelor din arbori
Γ
A fost calculat cu ts 0 formula: ,unde:
a =
V
V
x100
- Γa = randamentul la obţinerea semifabricatelor din arbori;
- Vta = volumul total al celor 10 arbori studiaţi în cascadă.
În urma calculelor, volumul total al arborilor examinaţi (26,407 m 3 ) şi volumul total
al semifabricatelor obţinute la debitare (5,351 m 3 ), au făcut posibil calculul
randamentului total la obţinerea semifabricatelor din arborii de molid de rezonanţă
(Γa total = 20, 26 m 3 ). Altfel spus, din volumul total al celor 10 arbori de molid de
rezonanţă examinaţi (26,407 m 3 ), s-au obţinut 5,351 m 3 de semifabricate pentru capace
de instrumente muzicale, adică randamentul la obţinerea de semifabricate de
instrumente muzicale din arborii de molid de rezonanţă este de 20,26 %.
Valorile destul de ridicate ale randamentelor la obţinerea de semifabricate de
instrumente muzicale, calculate separat pentru cei 10 arbori de molid de rezonanţă
examinaţi (cu valori de la 12,64%, la 29,71%), scot în evidenţă că la debitarea
semifabricatelor s-au folosit şi buşteni care prezintau noduri evidente
6.4.2. Necesitatea diversificării semifabricatelor pentru instrumente muzicale
În vederea creşterii randamentului la debitarea lemnului de rezonanţă în
semifabricate de instrumente muzicale, am propus introducerea mai multor categorii
pentru semifabricatele de instrumente muzicale de un anumit tip (tab. 6.80.).
Tab. 6.80. Diversificarea în categorii a tipurilor de semifabricate pentru instrumentele muzicale
* pentru lungimea semifabricatelor de violoncel cu mărimea 4/4 am propus reducerea lungimii acestora
de la valoarea de 850mm (tab. 6.73.) la valoarea de 780mm. Motivăm această propunere în urma
observaţiilor realizate la fabrica Gliga din Reghin, unde şablonul folosit pentru violoncele cu mărimea 4/4
are o lungime maximă de 760mm. Diferenţa de 20mm este suficientă ca surplus pentru contragerea lemnului
prin uscare;
** pentru lungimea semifabricatelor de contrabas cu mărimea 4/4 am propus reducerea lungimii acestora
de la valoarea de 1250mm (tab. 6.73.) la valoarea de 1200mm. Motivăm această propunere în urma
observaţiilor realizate la fabrica Gliga din Reghin, unde şablonul folosit pentru contrabasuri cu mărimea 4/4
are o lungime maximă de 1169mm. Diferenţa de 31mm o apreciem ca fiind suficientă
ca surplus pentru contragerea lemnului prin uscare;
ta
[ ]
0
85

Capitolul 7. Managementul durabil al molidului cu lemn de rezonanţă de la
noi din ţară
7.1. Molidul de rezonanţă – patrimoniu al pădurilor din România
Molidul de rezonanţă este astăzi o raritate în întreaga lume. Prezenţa lui în pădurile
ţării noastre trebuie consacrată ca un adevărat patrimoniu… o comoară rămasă
moştenire din timpuri străvechi, în care omul trăia şi simţea intens comuniunea cu
elementele naturii.
Calitatea lemnului de molid de rezonanţă de la noi este recunoscută pe plan
mondial, aşa cum precizează şi marii fabricanţi de instrumente muzicale de la Reghin.
Un fenomen îngrijorător la care asistăm astăzi este diminuarea rezervelor acestui
ancestral component al biodiversităţii ecosistemelor forestiere montane de la noi din
ţară. Aşa cum apreciază astăzi fabricanţii de instrumente muzicale, proporţia cea mai
mare a molidului de rezonanţă este în Ocoalele silvice Moldoviţa, Tomnatic, Topliţa,
Gurghiu, Sovata, unii dintre ei apreciind că pe valea Gurghiului (O.S. Gurghiu şi O.S.
Fâncel) se află cel mai valoros lemn de molid de rezonanţă din întreaga lume. Valoarea
molidului de rezonanţă nu se rezumă doar la valoarea lemnului pe care îl conţine ci şi la
incontestabila valoare peisagistică pe care o au staţiunile care conţin acest ecotip.
Complexitatea biocenozelor (arboretelor) care conţin molid de rezonanţă, portul
deosebit al arborilor de molid de rezonanţă, particularităţile reliefului şi a climei sunt
mărturii ale sublimului creat de natură şi în acelaşi timp valori naţionale care pot fi
promovate pe întreg mapamondul prin fundamentarea unor proiecte de ecoturism.
7.3. Propuneri pentru un management durabil al molidului de rezonanţă
În contextul actual al diminuării rezervelor cu molid de rezonanţă, asigurarea
unui management durabil al arboretelor care conţin ecotipul molid de rezonanţă trebuie
să se înscrie într-o gama prioritară a acţiunilor silviculturale, altfel vom asista la
dispariţia acestei adevărate comori a diversităţii vegetale carpatice.
Pentru un management durabil al molidului cu lemn de rezonanţă trebuie
fixate trei obiective:
a) Cartarea staţiunilor care prezintă molid de rezonanţă dar şi a celor care au
avut acest ecotip, în ideea de a extinde arealul actual al molidului de
rezonanţă;
b) Conservarea arboretelor care prezintă molid cu lemn de rezonanţă prin
crearea de noi rezervaţii ştiinţifice cu molid de rezonanţă;
c) Asigurarea regenerării molidului cu lemn de rezonanţă (pe cale naturală, în
cazul arboretelor care conţin acest ecotip, sau pe cale artificială, pentru
arboretele din staţiunile vechilor perimetre);
86

d) Asigurarea continuităţii producţiei de lemn de rezonanţă pentru satisfacerea
cerinţelor economice, prin măsuri de gospodărire bine fundamentate.
7.3.2. Conservarea arboretelor care prezintă molid cu lemn de rezonanţă
Conservarea acestor arborete este un demers cu o prioritate zero pentru asigurarea
existenţei molidului de rezonanţă la noi în ţară.
Conservarea „in situu”, căci despre ea este vorba în cazul molidului de rezonanţă,
trebuie însă să cuprindă o suprafaţă suficient de mare pentru ca, prin exploatarea
arborilor învecinaţi, modificările condiţiilor microclimatice din interiorul perimetrul
conservat să fie cât mai mici.
Este cunoscut faptul că în habitate mici sau fragmentate, efectul de margine numit
şi de lizieră, caracterizat prin modificări ale parametrilor microclimatici, este mult mai
pronunţat decât în cazul unor suprafeţe întinse, compacte (N. Doniţă, et. al., 1977).
Aşa cum s-a arătat în capitolele anterioare, microclimatul are o mare influenţă
asupra formării de inele înguste şi regulate la arborii de molid de rezonanţă. Iată de ce
nu este suficientă conservarea numai a arboretelor care prezintă molid de rezonanţă ci
şi a unor arborete învecinate care asigură compactitatea suprafeţelor care conţin acest
ecotip valoros.
7.3.4. Asigurarea continuităţii producţiei de lemn de rezonanţă pentru
satisfacerea cerinţelor economice, prin măsuri de gospodărire bine fundamentate
Continuitatea producţiei de lemn de rezonanţă se poate asigura doar prin
fundamentarea unor măsuri de gospodărire durabile, care să conducă arboretele cu
molid de rezonanţă spre structuri stabile, complexe, asemănătoare celor din pădurea
naturală în care a apărut şi s-a dezvoltat molidul de rezonanţă. Literatura de specialitate
atestă existenţa în ţara noastă a preocupărilor legate de gospodărirea arboretelor de
molid de rezonanţă (N. Paşcovici, 1930a şi b, 1973; Ştefănescu P, 1964a şi b; V.
Grapini, 1967, 1968; M. Badea, 1975; N. Geambaşu, 1984; R. Cenuşă, G. Zlei, 1999;
G. Zlei, 2007), fiind consemnate diferite măsuri.
Totuşi, datorită complexităţii problemelor referitoare la gospodărirea arboretelor cu
molid de rezonanţă, nu s-a ajuns încă la măsuri care ar putea fi considerate optime, de
aceea gospodărirea acestor arborete continuă să fie o poartă deschisă în calea
cercetărilor. Este neîndoielnic că o gospodărire durabilă a arboretelor cu molid de
rezonanţă trebuie să asigure conducerea, îngrijirea şi exploatarea în bune condiţii a
molidului de rezonanţă, regenerarea rezervelor cu molid de rezonanţă de pe suprafeţele
exploatate şi menţinerea unei stări fito-sanitare corespunzătoare în aceste arborete. În
acelaşi timp, în situaţia actuală în care rezervele de molid de rezonanţă au scăzut foarte
mult, iar cerinţele pe piaţă sunt din ce în ce mai mari, o prioritate pentru un
management durabil trebuie să o constituie şi preocupările legate de creşterea gradului
de valorificare a lemnului, printr-o sortare riguroasă, după principiile valorificării
superioare şi integrale a lemnului provenit de la arborii de molid de rezonanţă.
Deşi recunoaştem că abordăm un domeniu de o deosebită sensibilitate
ştiinţifică, prezentăm în cele ce urmează câteva măsuri de gospodărire a arboretelor cu
molid de rezonanţă, pe care le considerăm esenţiale pentru un management durabil.
87

7.3.4.1. Gospodărirea arboretelor cu molid de rezonanţă prin identificarea
biogrupelor cu arbori de molid de rezonanţă
Potrivit unor cercetători (N. Geambaşu, 1995; G. Zlei, 2007), măsurile de
gospodărire în arboretele cu molid de rezonanţă exploatabile din nordul Moldovei,
trebuie să pornească, de la identificarea biogrupelor de arbori care conţin molid de
rezonanţă.
7.3.4.2. Gospodărirea molidului de rezonanţă din Munţii Gurghiului
Potrivit cercetărilor întreprinse în prezenta lucrare, în unele arborete studiate,
ponderea molidului de rezonanţă depăşeşte 30%, ceea ce însemnă că în aceste situaţii
gospodărirea pe biogrupe nu mai poate fii justificată, pe teren existând chiar buchete
de molid de rezonanţă (2-5 exemplare la un loc). Desigur această observaţie nu
însemnă un contraargument al gospodăririi în biogrupe, aceasta de altfel fiind
demonstrată a fi cea mia bună soluţie în arboretele cu molid de rezonanţă din nordul
Moldovei, ci doar o particularitate referitoare la unele arborete din munţii Gurghiului
care mai conţin o pondere ridicată de lemn de rezonanţă. Cercetările preliminarii au
arătat că există în Ocoalele silvice Gurghiu şi Fâncel şi arborete pentru care proporţia
arborilor de molid de rezonanţă este mult mai mică, arborete pentru care se justifică
neîndoielnic gospodărirea în biogrupe cu molid de rezonanţă.
Având în vedere ponderea ridicată a arborilor de molid de rezonanţă în unele
arborete studiate din munţii Gurghiului (u.a. 42 A; u.a. 43 B; u.a. 44 B şi u.a. 111B),
măsurile de gospodărire nu vor porni de la particularităţile biogrupelor ci de
particularităţile acestor arborete considerate ca întreg.
7.3.4.2.1. Propuneri pentru aplicarea tratamentelor în arboretele cu molid de
rezonanţă
Având în vedere particularităţile arboretelor cu molid de rezonanţă, propunem ca la
forma cunoscută de aplicare a acestui tratament să fie aduse unele amendamente:
- potrivit actualelor norme tehnice (***, 2000d) pentru pădurile de molid din clasa a
II-a de producţie se fixează, cu titlu orientativ, un diametru ţel de 72cm. Precizăm că în
astfel de arborete, aşa cu reiese din descrierile amenajamentelor (***, 2000a; ***,
2000b) se află şi arboretele cu molid de rezonanţă cercetate. Aceasta ar îndemna ca
pentru arboretele de molid de rezonanţă din Munţii Gurghiului să se fixeze un diametru
ţel de 72cm. Acest diametru, justificat pentru arborii de molid obişnuit, nu se justifică
însă pentru arborii de molid de rezonanţă. Prin examinarea rondelelor de la arborii de
molid de rezonanţă cercetaţi, s-a concluzionat că arborii de molid de rezonanţă ajung în
general la acest diametru, abia la vârste de peste 180 de ani. Din acest motiv propunem
ca pentru arborii de molid de rezonanţă să se fixeze un diametru ţel mai mic. S-a arătat
prin cercetările noastre (punctul 234.) că vârsta pe care o considerăm cea mai potrivită
pentru exploatarea arborilor de molid de rezonanţă, este vârsta de 160-180 de ani, când
peste 70% din arborii examinaţi depăşesc diametrul de 38cm (diametrul de bază minim
pentru arborii de molid de rezonanţă (dminr). În urma cercetărilor noastre, realizate pe
rondele şi probe de creştere extrase din arboretele examinate, s-a concluzionat că un
diametru ţel de 52-56 cm pentru arborii de molid de rezonanţă ar fi o soluţie potrivită,
88

întrucât majoritatea arborilor cu acest diametru au vârsta cuprinsă între 160-180 de ani,
adică corespunzătoare vârstei exploatabilităţii pentru arborii de molid de rezonanţă;
- întrucât pădurea trebuie să prezinte o consistenţă plină care să asigure o bună
realizare a elagajului natural şi o coroană „strânsă” a arborilor de molid de rezonanţă,
operaţiunile culturale vor consta mai ales în extragerea speciilor copleşitoare, a
exemplarelor de molid rău conformate, atacate de boli şi dăunători. Răriturile vor avea
o intensitate slabă şi vor consta mai ales în extragerea exemplarelor care stânjenesc
arborii de molid de rezonanţă, împiedicând formarea la aceştia din urmă, a unor
coroane asimetrice. Primele rărituri, aplicate pe buchete sau grupuri aflate în stadiul de
păriş, vor lăsa mulţi arbori de viitor, întrucât până la diametre de 20-30 cm nu sunt
certitudini în ceea ce priveşte diferenţierea morfologică a arborilor de molid de
rezonanţă, faţă de cei obişnuiţi. Ulterior răriturile vor consta în selecţia pozitivă a
arborilor de molid de rezonanţă dar şi a celor obişnuiţi şi extragerea mai ales a
exemplarelor care stânjenesc formarea unei coroane simetrice la arborii de molid de
rezonanţă. Pentru o dezvoltare corespunzătoare scopului urmărit, coroana arborilor de
molid de rezonanţă, trebuie să se atingă, dar să nu se întrepătrundă cu vecinii;
- multe arborete dintre cele identificate cu molid de rezonanţă, deşi au fost cândva
pluriene, datorită exploatărilor şi-au pierdut această structură. În prezent, majoritatea
arboretelor cu molid de rezonanţă se află într-o structură relativ plurienă sau relativ
echienă. Din acest motiv, pentru a se ajunge la o structură optimă grădinărită, mai întâi
sunt necesare unele lucrări de transformare.
7.3.4.2.2. Propuneri referitoare la lucrările de transformare spre grădinărit a
structurilor prezente ale arboretelor cu molid de rezonanţă cercetate
Pentru aplicarea lucrărilor de transformare este necesar să fie întocmit graficul
distribuţiei reale a numărului de arbori pe categorii de diametre, pentru fiecare arboret
cu molid de rezonanţă, acesta oferind o imagine asupra structurii reale a acestora.
Pentru cunoaşterea structurii arboretelor cu molid de rezonanţă cercetate, au fost
amplasate în teren suprafeţe de probă, pentru fiecare în parte întocmindu-se graficul
distribuţiei reale a numărului de arbori pe categorii de diametre (fig. 7.4.). Propunerile
pentru lucrările de transformare din aceste arborete s-au făcut prin compararea acestor
grafice, cu graficul curbei normale de distribuţie a arborilor pe categorii de diametre în
arboretele grădinărite.
Distribuţiile reale din fig. 7.4., au fost realizate prin inventarierea tuturor arborilor
din suprafeţele de probă cercetate, pe categorii de diametre din 4 în 4 cm, pornind de la
categoria de 12 cm. Aşa cum se remarcă din fig.234, pentru majoritatea suprafeţelor de
probă analizate, distribuţiile reale ale numărului de arbori pe categorii de diametre se
caracterizează prin deficite la clasa arborilor subţiri (cu diam.< 24m) şi prin excedente
la clasele de arbori groşi (cu diam. de 40…48 cm) şi foarte groşi (cu diam. de peste
52cm). Pentru aplicarea lucrărilor de transformare în aceste arborete s-au propus mai
multe măsuri, printre care amintim:
- se va acţiona cu prudenţă la extragerea arborilor din categoriile de diametre
excedentare, cu arbori groşi şi foarte groşi, pentru a nu se deschide goluri mari în
arborete; Următoarea etapă va fi identificarea şi însemnarea arborilor de molid cu lemn
de rezonanţă care au diametrul mai mic decât diametrul-ţel fixat, aflaţi în categoriile de
89

diametre excedentare; operaţia aceasta este necesară pentru a prevenii extragerea lor
înainte de exploatabilitate. Abia apoi se va trece la tăierile propriu-zise;
- primele lucrări de transformare, sunt de fapt lucrări pregătitoare care constau în
extragerea, în limitele posibilităţii, a arborilor uscaţi, bolnavi, în curs de uscare, din
toate categoriile de diametre, fie că sunt sau nu excedentare, scopul fiind asigurarea
unei stări de sănătate corespunzătoare.
- lucrările (tăierile) propriu-zise vor consta mai întâi din extragerea arborilor de
molid de rezonanţă exploatabili (ajunşi la diametrul-ţel stabilit ca bază de amenajare),
dar şi a arborilor de molid obişnuit; Ulterior se va intervenii şi pentru extragerea de
arbori de la categoriile de diametre excedentare, mai mici decât diametrul ţel.
- prin extragerea de arbori din categoriile excedentare se vor crea nuclee de
regenerare astfel încât să se asigure intrarea şi creşterea puieţilor în arboret;
- concomitent cu extragerile de arbori de la categoriile excedentare se vor realiza,
dacă este cazul, lucrări de igienă sau de extragere a produselor accidentale;
- intensitatea tăierilor din clasele excedentare de arbori groşi şi foarte groşi va fi
limitată şi de posibilitatea fixată, dar mai ales de consistenţă, întrucât aceasta trebuie să
se păstreze deasă (0,8-0,9) aşa cum reclamă arboretele de molid de rezonanţă de înaltă
calitate. Ca urmare, se va opta pentru o intensitate de 12-14 %.
90

7.3.4.3. Ameliorarea stării de sănătate a arborilor în arboretele cu molid de
rezonanţă
Stare fitosanitară a arboretelor este datorată modului în care se manifestă bolile şi
dăunătorii. Din acest motiv, pentru o gospodărire eficientă a arboretelor cu molid de
rezonanţă, considerăm că, pe lângă preocupările legate de o structură corespunzătoare,
trebuie intensificate şi preocupările legate de limitarea atacurilor de boli şi dăunători.
Referitor la prezenţa în arboretele cu molid de rezonanţă a unor infecţii, prin
examinarea: probelor de creştere extrase cu burghiul Presler, cioatelor arborilor
exploataţi, fusului arborilor doborâţi şi buştenilor debitaţi în fabrică, am constatat,
pentru arboretele cercetate, prezenţa mai ales a trei tipuri de putregai: putregaiul roşu
de rădăcină (iasca de rădăcină), putregaiul de vârf şi de ciot (putregaiul pestriţ al
lemnului sau iasca de ciot a răşinoaselor) şi albăstreala lemnului.
a) Prezenţa putregaiul roşu de rădăcină (provocat de ciuperca Fomes annosus sau
Heterobasidion annosum) a fost evidenţiată în arboretele cercetate atât pe unele probe
de creştere ale unor arbori examinaţi cât şi pe cioatele unor arbori exploataţi (fig.
7.11.).
b) Putregaiul pestriţ al lemnului sau iasca de ciot a răşinoaselor (provocat de
ciuperca Phellinus pini) a fost evidenţiat în arboretele cercetate, atât la arborii pe picior
sau doborâţi, cât şi la buştenii debitaţi în fabrică (fig.
7.13; fig. 7.15.).
c) Albăstreala lemnului, (coloraţie provocată de
ciuperca Ophiostoma pilifera) a fost identificată în teren
la resturile de exploatare rămase în platformele primare
ale arboretelor exploatate.
Fig. 7.13. Probă de creştere cu atac de Phellinus pini
Fig. 7.15. Atac de Phellinus pini,
evidenţiat pe secţiunea
evidenţiat pe secţiunea de la
cioată a unui arbore de molid
Fig. 7.11. Cioată cu atac
Fig. 7.11. Cioata de molid cu atac de
Heterobasidion annosum
Heterobasidion annosus
Fig. 7.21. Secţiune transversală a unei
rondele provenite de la un buştean de
molid de rezonanţă cu atac mediu
de albăstreală
93

La fabrica de instrumente muzicale Gliga din Reghin, pe parcursul
cercetărilor întreprinse au fost semnalate unele cazuri izolate de albăstreală, la unele
piese de cherestea brută şi semifabricate depozitate în spaţii mai puţin aerisite şi pentru
câţiva buşteni rămaşi nedebitaţi până la sfârşitul lunii aprilie (fig. 7.21.).
Pentru toate aceste specii au fost propuse măsuri profilactice în vederea limitării
atacurilor.
7.3.4.4. Creşterea gradului de valorificare a lemnului (Propuneri pentru
industria instrumentelor muzicale)
În contextul reducerii rezervelor cu molid de rezonanţă, preocupările legate de
valorificarea integrală şi superioară a arborilor de molid cu lemn de rezonanţă
exploataţi ar putea duce la o ameliorare a cererii de exploatare a arboretelor care conţin
acest ecotip. Ca urmare a respectării principiilor valorificării integrale şi superioare, va
creşte gradul de utilizare a volumului arborilor de molid cu lemn de rezonanţă, pentru
realizarea instrumentelor muzicale.
Pe baza cercetărilor întreprinse la fabrica de instrumente muzicale Gliga din
Reghin, în vederea creşterea volumului de lemn din arborii de molid de rezonanţă, care
poate fi utilizat pentru semifabricatele de instrumente muzicale au fost făcute
recomandări cu privire la:
- ameliorarea procesului tehnologic de fasonare definitivă a lemnului;
- ameliorarea sortării lemnului rotund brut de molid de rezonanţă (butuci/buşteni);
- ameliorarea procesului tehnologic de obţinere a cherestelei brute de rezonanţă ;
- ameliorarea procesului de debitare în semifabricate pentru instrumentele muzicale:
a)Îmbunătăţirea procesului tehnologic de fasonare primară
S-a propus ca fasonarea definitivă a lemnului de molid de rezonanţă să se realizeze
prin obţinerea următoarelor două sortimente brute de molid de rezonanţă:
- lemn rotund de molid de rezonanţă (butuci/buşteni) în situaţia în care aceştia
nu prezintă noduri, sau nodurile sunt grupate pe mai puţin de 1/4 din aria lor
laterală;
- lemn despicat în sferturi de molid de rezonanţă, în situaţia în care
butucii/buştenii unor arbori de molid de rezonanţă au noduri grupate doar pe
1/4 până la 1/2 din aria lor laterală.
În strânsă legătură cu creşterea gradului de valorificare a lemnului provenit de la
arborii de molid de rezonanţă este şi micşorarea lungimii minime admisibile a
buştenilor, prevăzută în STAS. Potrivit STAS, pentru buştenii de molid este necesar ca
porţiunea fără noduri să aibă o lungime de minim 2m. Prin micşorarea acestei valori,
volumul de lemn de rezonanţă valorificat ar putea creşte. Modificarea acestei valori a
STAS-ului ar putea fi posibilă întrucât lungimea semifabricatelor pentru instrumente
muzicale din lemn de molid de rezonanţă nu depăşeşte 1,25m (valoarea lungimii celor
mai lungi semifabricate – semifabricatele pentru contrabas).
b) ameliorarea sortării lemnului rotund brut de molid de rezonanţă
Sortarea butucilor/buştenilor de molid de rezonanţă în platforma primară, trebuie să
ţină seama de posibilitatea de utilizare a lemnului din porţiunile interverticilare. Astfel,
butucii/buştenii cu porţiuni interverticilare a căror lungime permite debitarea de
instrumente muzicale, nu trebuie refuzaţi ci pot fi folosiţi ca materie primă pentru
semifabricatele de instrumente muzicale. Chiar şi buştenii la care aceste porţiuni
interverticilare nu au lungimea necesară debitării semifabricatelor de viori de mărime
94

uzuală (mărimea 4/4), pot fi folosiţi la obţinerea unor semifabricate pentru viori de
lungime mai mică (de exemplu, viori cu mărimile 1/4; 1/8; 1/10, sau chiar viori de
artizanat, cu mărimile 1/16 şi 1/32);
c) Ameliorarea procesului tehnologic de obţinere a cherestelei brute de rezonanţă
Înainte de spintecarea în jumătăţi este necesară însemnarea diametrului pe care se
va face spintecarea. În cazul buştenilor cu noduri grupate pe jumătate sau pe sfert din
aria laterală a buşteanului, se va însemna acest diametru, astfel încât să se separe
jumătatea de arie laterală cu noduri de cea fără noduri sau cu mai puţine noduri. În mod
similar, la debitarea în sferturi se va urmări separarea sfertului fără noduri sau cu mai
puţine noduri, de sfertul cu mai multe noduri.
c) Îmbunătăţirea procesului de debitare în semifabricate
S-a propus respectarea unui principiu, care a fost denumit principiul modificării
tipului şi categoriei semifabricatului. Potrivit acestuia, cheresteaua brută obţinută prin
debitare radială se examinează mai întâi în vederea posibilităţii de obţinere a
semifabricatelor de mărimea cea mai mare (contrabas şi violoncel). Dacă dimensiunile
pieselor de cherestea nu satisfac obţinerea acestor categorii de instrumente muzicale, se
va urmării dacă este posibilă obţinerea de semifabricate uzuale pentru vioară (mărimea
4/4). În situaţia în care nu este posibilă nici obţinerea acestora din urmă, se va urmări
dacă există posibilitatea debitării unui semifabricat de mărime mai mică, mergând prin
eliminare până la cele mai mici viori, viorile de artizanat (cu mărimile 1/16 şi 1/32).
Am propus, pornind de la relatările unor maiştrii, foşti angajaţi la vechiul I.P.L.
Reghin, să se aplice un principiu de utilizare al lemnului pe care l-am intitulat
principiul utilizării semifabricatelor cu pungi de răşină mici, conform căruia se vor
utiliza pentru producţie şi semifabricatele de contrabas care prezintă mici pungi de
răşină (cu lungimea ≤ l cm, lăţimea ≤ 0,8 cm şi grosimea ≤ 0,2 cm).
Propunem diversificarea semifabricatelor de la acelaşi tip de instrumente muzicale,
după mai multe categorii (tab. 6.80.).
8.1. Concluzii
Capitolul 8. Concluzii şi contribuţii personale
Lucrarea de faţă s-a dorit a fi o modestă contribuţie pentru o mai bună cunoaştere a
aspectelor legate de molidul de rezonanţă românesc. Cercetările întreprinse au dus la
elemente de originalitate referitoare la: particularităţile arboretele cu molid de rezonanţă şi
măsurile necesare gospodăririi durabile a acestora, caracteristicile morfologice şi calitatea
arborilor de molid de rezonanţă pe picior şi mai ales, la calitatea şi structura macroscopică a
lemnului de molid de rezonanţă, cercetate în corelaţie cu industria instrumentelor muzicale.
8.1.1. Referitor la literatura parcursă
- Literatura românească şi străină evidenţiază valoarea ridicată a lemnului de molid de
rezonanţă, consemnând că acesta reprezintă cea mai bună materie primă pentru
confecţionarea capacelor instrumentelor muzicale cu coarde şi arcuş. Molidul de rezonanţă
românesc este un relict al pădurilor naturale seculare care acopereau în trecut întreg arcul
carpatic. Raritatea molidului de rezonanţă şi micşorarea rezervelor acestui ecotip pe Glob
este consecinţa exploatărilor pădurilor naturale, în care a apărut şi s-a dezvoltat molidul de
rezonanţă, respectiv a simplificării structurii acestora. De-a lungul timpului, cu toate că
molidul de rezonanţă a surescitat un deosebit interes pentru cercetarea silvică, au existat
relativ puţine preocupări legate de estimarea calităţii lemnului de molid de rezonanţă,
95

espectiv definirea unor clase structurale de calitate pentru molidul de rezonanţă. În acelaşi
timp, cercetările întreprinse la noi în ţară, orientate mai ales în direcţia aspectelor de
ecologie şi silvicultură, nu au fost axate pe abordarea unor corespondenţe între morfologia
arborilor pe picior şi structura interioară a lemnului, iar corelaţia între morfologia,
defectologia arborilor pe picior şi exigenţele fabricanţilor de instrumente muzicale, a fost
tratată foarte sumar.
8.1.2. Referitor la cadrul fizico-fito-geografic al teritoriului cercetărilor
- Prezenţa molidului de rezonanţă din munţii Gurghiului este strâns legată de prezenţa a
două forme de relief vulcanic: Caldera Fâncel – Lăpuşna şi craterul Seaca – Tătarca ale
căror roci predominante sunt andezitele cu amfibolii. Culmile ce definesc aceste forme de
relief constituie un fel de fortăreaţă în interiorul căreia sunt localizate arboretele cu molid de
rezonanţă, protejate astfel împotriva vânturilor. Aşa se explică proporţia în general scăzută a
lemnului de compresiune la arborii din aceste arborete;
- Pentru teritoriul cercetat, au fost identificate două tipuri de staţiuni în care s-a remarcat
prezenţa molidului de rezonanţă: 2.3.3.3./R (Montan de molidişuri, Ps, brun acid şi andosol,
edafic mare şi mijlociu, cu Oxalis-Dentaria şi 2.3.3.2. (Montan de molidişuri. Pm, brunacid,
edafic submijlociu cu Oxalis - Dentaria±acidofile. Este de remarcat că al doilea tip de
staţiune nu apare în literatura de specialitate ca staţiune cu molid de rezonanţă.
8.1.3. Referitor la arhitectura calităţii de rezonanţă a fusului
- Cercetarea calităţii lemnului de molid de rezonanţă s-a realizat atât prin intermediul
rondelelor prelevate arbori exploataţi, de la înălţimi diferite ale tulpinii arborilor de molid de
rezonanţă, cât şi prin inter probelor de creştere. Examinarea acestor eşantioane a dus la
definirea indicatorilor calitativi ai lemnului de molid de rezonanţă: lăţimea inelelor anuale,
proporţia de lemn târziu din inelele anuale, diferenţa de lăţime dintre inelele consecutive. Sa
arătat că pornind de la aceşti indicatori pot fi delimitate zonele de calitate radială ale
lemnului de rezonanţă (zonele A, B şi C) în concordanţă cu exigenţele fabricanţilor de
instrumente muzicale;
- Delimitarea zonelor de calitate radială a lemnului de molid de rezonanţă s-a făcut după
examinarea coroborată a graficelor de variaţie cu vârsta a celor trei indicatori ai inelelor
anuale (lăţimea, proporţia de lemn târziu, diferenţa dintre inelele consecutive), pentru
fiecare rondelă sau probă de creştere examinată;
- Delimitarea zonelor de calitate radială a dus la definirea unor modele de calitate radială
în secţiunea diametrului de bază, definite pentru prima dată în literatură, nu doar după
indicatorul lăţimea inelelor anuale, ci ţinând cont şi de alţi indicatori calitativi: proporţia de
lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive,. În urma cercetărilor s-a concluzionat că
cel mai răspândit model de calitate radială, pentru arboretele cercetate, este cel cu
succesiunea C-B-A. Apariţia altor modele de calitate radială ar putea fi explicată prin
existenţa unor particularităţi genetice şi/sau staţionale;
- Delimitarea zonelor de calitate radială, după valorile mediei tuturor variaţiilor,
evidenţiază modelul general de variaţie radială al lăţimilor inelelor anuale pentru molidul
de rezonanţă din Munţii Gurghiului (modelul C-B-A), cu următoarea succesiune a zonelor
de calitate radială:
- zona C, lipsită de rezonanţă, caracteristică primilor circa 30 de ani,
pentru care media lăţimilor inelelor anuale este în jur de 2,5mm;
- Zona B, aptă pentru rezonanţă, intermediară între zonele C şi A, cu
lăţimi ale inelelor anuale în jur de 1,5mm, care conţine circa 50 de
inele anuale;
96

- Zona A, de calitate acustică superioară, caracteristică ultimelor creşteri
radiale, care începe să se formeze începând din jurul vârstei de 80 de
ani şi pentru care în general lăţimile inelelor anuale sunt ceva mai
scăzute de 1mm.
- Interpretarea statistică a datelor referitoare la zonele de calitate radială (A; B şi C), în
secţiunea diametrului de bază a dus la următoarele concluzii:
- sub raportul mărimii zonelor de calitate radială, populaţia examinată este neomogenă,
ceea ce ne oferă o imagine despre structura actuală relativ plurienă a arboretului;
- legătura dintre mărimea zonei A de calitate radială şi diametrul trunchiului la înălţimea
cioatei este mai mare decât cea cu diametrul la înălţimea de 1,3m.
- pentru 16% din arborii eşantionaţi cu probe de creştere, se pot debita semifabricate de
vioară a căror lăţime (120mm) să fie asigurată doar de zona cu proprietăţile de rezonanţă
cele mai bune, zona A, fără participarea zonei intermediare B.
- majoritatea arborilor de molid de rezonanţă prezintă o lăţime a zonei B de mai puţin de
6cm. Aceasta arată că ponderea zonei B de calitate la asigurarea lăţimii zonei apte pentru
rezonanţă, este în general mai mică de 50%; pentru majoritatea arborilor lăţimea aptă pentru
rezonanţă se asigură din zona A.
- peste 50% din arborii de molid de rezonanţă ai suprafeţei studiate, prezintă o lăţime a
inelelor anuale în zona cea mai valoroasă din punct de vedere acustic (zona A), de 0,5-1mm.
Dacă această lăţime a inelelor anuale se întâlneşte pe toată lăţimea semifabricatelor de
instrumente muzicale, de regulă se vor obţine de capace de instrumente muzicale (viori) de
cea mai înaltă calitate (instrumente de tip Maestro).
- pentru circa 73 % din arborii de molid de rezonanţă ai suprafeţei studiate, lăţimea
inelelor anuale din zona B este de 1-2mm.
- lăţimea inelelor anuale din zona C de calitate radială, în general este între 2,5-3,5mm.
- există o legătură certă, confirmată statistic între poziţia cenotică a arborilor în arboret şi
lăţimea zonei de calitate A.
- există o strânsă legătură de directă proporţionalitate între lăţimea inelelor din zona A şi
lăţimea alburnului (r = 0,676***).
- distanţa faţă de arborii vecini este în relaţie directă cu lăţimea medie a inelelor din
zonele C şi B;
- legătura dintre proporţia de lemn târziu din zona A de calitate şi lăţimea acestei zone,
poate fi redată printr-o ecuaţie de regresie foarte semnificativă (r = - 0.505***). Conform
acestei ecuaţii, pe măsură ce lăţimea zonei A de calitate structurală creşte, scade proporţia
lemnului târziu din lăţimea inelelor anuale.
- pentru arborii de molid de rezonanţă examinaţi s-a constatat că cele mai multe valori
ale proporţiei de lemn târziu se află sub 30%
- diferenţa dintre inelele consecutive pentru zona A de calitate radială nu depăşeşte
0,24mm, în timp ce pentru zona C poate atinge şi 15mm.
- Pornind de la cele 4 clase de calitate ale semifabricatelor (Maestro, Profesional,
Student şi Şcoală), au fost definite clase de calitate structurală pentru arborii de molid de
rezonanţă. Aceste clase au fost deduse în urma examinării tuturor situaţiilor individuale ale
eşantioanelor extrase (rondele şi probe de creştere) de le arbori de molid cu diametre de
peste 22cm. Rezultatele examinărilor individuale au condus la stabilirea unui număr de 6
clase de calitate structurală.
- Conform cercetărilor noastre, în general, lemnul de molid de rezonanţă din arboretele
studiate, începe să se formeze de la vârsta de 30 de ani şi uneori chiar mai repede. Pentru
majoritatea arborilor de molid de rezonanţă, zona B de calitate radială însumează circa 50 de
97

ani. Abia de la o vârstă de circa 80 de ani, pentru majoritatea arborilor de molid de
rezonanţă începe formarea zonei A de calitate structurală);
- Ajustarea polinomială a variaţiilor radiale ale lăţimilor medii pe circumferinţă pentru
inelele anuale ale arborilor de molid de rezonanţă eşantionaţi cu rondele, din u.a. 111B, U.P.
IV Fâncel, O.S. Fâncel, a dus la concluzie deosebit de interesantă referitoare la gospodărirea
arboretelor cu molid de rezonanţă: tratamentul tăierilor/regenerărilor progresive nu este
potrivit pentru gospodărirea molidului de rezonanţă, întrucât duce la activarea creşterilor
radiale la arborii de molid de rezonanţă rămaşi pe picior.
- Variaţia radială a diferenţelor între inelele consecutive ale rondelelor de la 1,3m arată
că indicatorul calitativ al diferenţei dintre inelele consecutive are valori mai mici de 0,5mm,
ceea ce atestă calitatea deosebită a lemnului arborilor eşantionaţi cu rondele.
- Valoarea minimă a diametrului pe care trebuie să îl prezinte buşteanul la înălţimea de
1,3m a fost denumită diametrul de bază minim pentru arborii de molid de rezonanţă (dminr).
În urma cercetărilor s-a obţinut pentru acest diametru valoarea de 38cm. Reiese astfel că în
cazul gospodăririi arboretelor cu molid de rezonanţă din munţii Gurghiului, prin adoptarea
codrului grădinărit, diametrul ţel fixat pentru arborii de molid de rezonanţă trebuie să
depăşească valoarea de 38 cm.
- Prin repartiţia arborilor eşantionaţi pe clase de calitate structurală s-a ajuns la o
concluzie excepţională: după structura lemnului, examinată pe probele de creştere, arborii
din care pot fi debitate semifabricate pentru instrumente muzicale participă în arboret în
proporţie remarcabilă (54% din totalul arborilor cu diametre de peste 20cm), Cercetările
noastre evidenţiază aşadar aspecte noi referitoare proporţia de participare în arboret a
arborilor molid cu lemn de rezonanţă, aspecte care se sprijină pe date legate de structura
interioară a lemnului. nu doar de morfologia arborilor pe picior.
- Prin examinarea eşantioanelor (probe de creştere şi rondele), în corespondenţă cu
morfologia arborilor pe picior, s-a concluzionat că se întâlneşte lemn apt pentru
semifabricate de instrumente muzicale şi la arborii de molid care morfologic nu se
încadrează în toate caracterele amintite de N. Paşcovici (1930a, 1945), adică şi la arborii
care prezintă coroană asimetrică, cu elagaj foarte bun doar pe jumătate din aria laterală a
tulpinii, arbori consideraţi în trecut lipsiţi de rezonanţă.
- Există diferenţe foarte mici în ceea ce priveşte calitatea structurală a lemnului de molid
de rezonanţă, pe direcţiile cardinale ale arborilor.
- Rezultatele cercetărilor noastre infirmă ipoteza potrivit căreia cel mai bun lemn de
rezonanţă se obţine de pe direcţia cardinală sud (ipoteză susţinută de W. Kolneder, 1998);
din cercetările noastre rezultă că între cele 4 direcţii cardinale există diferenţe calitative
foarte mici, iar din punct de vedere matematic, cea mai bună calitate a lemnului este cea de
pe direcţiile est şi vest, direcţia sud clasându-se pe locul al treilea;
- Interpretările statistice referitoare la mărimea zonelor axiale de calitate ale arborilor
din suprafaţa de probă principală au condus la următoarele concluzii:
- arbori de molid de rezonanţă prezintă lungimi ale coroanei destul de variabile, de unde
rezultă că lungimea coroanei are o mică influenţă la exprimarea calităţii structurale a
arborilor.
- pentru arborii de molid de rezonanţă s-a obţinut o lungime a coroanei de circa 33-66%
din înălţimea arborelui.
- Între arboretele cercetate există diferenţe foarte mari referitoare la porţiunea de tulpină
complet elagată (fără ramuri şi cepuri), numită Zona I de calitate axială. Există diferenţe
mari între arboretele cercetate cu privire la lungimea părţii de coroană cu asimetrie (zona de
calitate axială II B). Nu sunt diferenţe semnificative între arboretele cercetate, în ceea ce
98

priveşte lungimea porţiunii de tulpină cu cepuri şi ramuri uscate (zona de calitate axială II
A).
- Pentru toţi arborii examinaţi, dacă la secţiunea de 1,3m, zona de lemn de rezonanţă
acoperă pe rază, lăţimea unui semifabricat (120mm), nu se remarcă modificarea cu
înălţimea, a clasei de calitate structurală a arborelui. Altfel spus, calitatea structurală se
păstrează odată cu depărtarea de la secţiunea de bază. Potrivit acestei observaţii, lemnul
arborilor de molid de rezonanţă poate fi evaluat structural foarte precis, doar prin informaţii
provenite de la înălţimea de 1,3m. De la o anumită înălţime a arborelui, rondele examinate
au fost clasate în clasa a 4-a de rezonanţă, însă nu din cauza valorilor necorespunzătoare ale
indicilor calitativi ai lemnului de rezonanţă, ci datorită faptului că lăţimea zonei cu lemn de
rezonanţă, micşorându-se odată cu descreşterea axială a diametrului, nu mai acoperă lăţimea
unui semifabricat de vioară de mărimea uzuală 4/4;
- Lăţimea zonei A de calitate radială, pentru majoritatea arborilor examinaţi,
înregistrează o descreştere axială scăzută până la înălţimea de 5,3 - 7,3 m a arborelui, după
care înregistrează o scădere accentuată.
- Lăţimea zonei C se micşorează odată cu depărtarea de sol, legătura fiind de intensitate
mare (r = 0,61***). Această observaţie are o deosebită importanţă practică, deoarece arată
că zona C de calitate (zona fără rezonanţă) descreşte proporţional cu descreşterea
diametrului arborilor. În felul acesta, se explică posibilitatea utilizării lemnului de la înălţimi
mai mari pe trunchi;
- Odată cu depărtarea de sol (până la înălţimea analizată de 17,3m) nu există diferenţe
majore între indicii calitativi ai inelelor anuale, ceea ce întăreşte ideea folosirii lemnului de
la diferite înălţimi ale trunchiului pentru semifabricatele de instrumente muzicale.
- Proporţia de lemn târziu din inelele anuale pentru zona A de calitate radială
înregistrează o scădere cu depărtarea de sol, corelaţia fiind de intensitate medie (coeficientul
de corelaţie Spearman având valoarea de -0,3);
- Pentru zonele radiale cu calităţi de rezonanţă (zonele A şi B) omogenitatea structurală
a lemnului, cercetată prin indicii calitativi ai inelelor anuale, se păstrează cu depărtarea de la
sol şi chiar înregistrează o creştere.
8.1.3.1. Referitor la examinarea defectelor de formă la arborii pe picior
- Cercetările noastre sugerează că odată cu creşterea lăbărţării trunchiului la arborii de
molid de rezonanţă, creşte calitatea structurii lemnului din secţiunea diametrului de bază.
- Cercetările noastre au concluzionat că în arboretele studiate indicii de zvelteţe pentru
arborii de molid de rezonanţă prezintă în general valori de 60-80%.
8.1.3.2. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă de pe secţiunea transversală a
buştenilor
- Este necesară definirea unor clase de admisibilitate a unor defecte precum:
excentricitatea, ovalitatea şi rulura, pentru buştenii de molid de rezonanţă. Potrivit S.R.
1294/1993 aceste defecte sunt considerate inadmisibile pe buştenii de molid de rezonanţă.
Investigaţiile întreprinse la fabrica Gliga că până la anumite valori pot fi utilizaţi şi buştenii
cu astfel de defecte.
- Excentricitatea buştenilor de picior ai arborilor de molid de rezonanţă are valori de la
scăzute la medii pentru capătul gros (secţiunea de la cioată), oscilând între 2,85 şi 17,09%.
Pentru capătul subţire al buştenilor de picior (aflat la lungimi de peste 8m), valoarea
excentricităţii este foarte mică (de regulă sub 5 %). Exentricitatea la cioată, cel puţin până la
valorile de 15-17%, determinate la buştenii examinaţi la fabrica Gliga, nu face ca materialul
să fie inapt pentru rezonanţă.
- Ovalitatea arborilor de molid de rezonanţă, pe secţiunea de la cioată are valori între 4-
38 %, conform cercetărilor. Toţi buştenii pentru care ovalitatea la capătul gros (secţiunea de
99

la cioată) a fost de până la 35-38% pot fi utilizaţi cu succes pentru obţinerea instrumentelor
muzicale. Odată cu depărtarea de la cioată, ovalitatea arborilor scade, adică tulpina arborilor
de molid de rezonanţă devine tot cilindrică.
- Pentru buştenii şi butucii de molid de rezonanţă, examinaţi la fabrica de instrumente
muzicale Gliga din Reghin, s-a evidenţiat că rulura totală este poziţionată doar în zona C de
calitate radială, deci nu influenţează negativ admisibilitatea buştenilor. În schimb, rulura
parţială a fost evidenţiată şi în zonele radiale cu rezonanţă (zonele A şi B).
- Lemnul cu lăbărţare şi coajă înfundată este impropriu pentru debitarea de semifabricate
pentru instrumentele muzicale. Coaja înfundată a fost semnalată doar în porţiunea de
buştean cu lăbărţare. Valorile lăbărţării pentru arborii examinaţi au fost cuprinse între 5–20
cm/m (valori scăzute de la scăzute la mijlocii). Lungimea porţiunii afectate de lăbărţare,
pentru arborii examinaţi ia valori sub 0,8m.
8.1.3.3. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă pe piesele de chereastea brută,
debitate radial
- Cele mai multe noduri (îndeosebi cele cu diametrul < 1 cm) ale butucilor de molid de
rezonanţă cu diametre de peste 28-30 cm debitaţi cu ferăstrăul panglică, sunt poziţionate în
zona de lemn fără importanţă pentru rezonanţă (în zona C), motiv pentru care ele nu
determină mari pierderi la debitare.
- Numărul de noduri şi pungi de răşină la m3 de buştean de molid de rezonanţă diferă
foarte mult de la un arbore la altul, sugerând o variabilitate ridicată în ceea ce priveşte
desimea ramurilor la molidul de rezonanţă. O variabilitatea şi mai ridicată s-a remarcat şi în
cazul pungilor de răşină.
- Odată cu creşterea în înălţime nu există fluctuaţii mari ale numărului de ramuri
produse de coroană.
- Există o variabilitate axială ridicată a numărului de pungi de răşină evidenţiate pe
piesele de cherestea brută de molid de rezonanţă.
8.1.3.4. Referitor la defectele lemnului de rezonanţă pe semifabricatele de
instrumente muzicale
- În cazul nodurilor prezente pe secţiunea radială a semifabricatelor de instrumente
muzicale pot fi evidenţiate două zone de aderenţă. Cercetarea acestor zone ne conduce la
ideea aplicării elagajului artificial „în uscat” adică doar pentru ramuri uscate şi cioturi. În
acest fel poate fi prevenit efectului nedorit provocat de prezenţa în buştean a nodurilor
căzătoare.
- Pungile de răşină evidenţiate pe semifabricatele cercetate au dimensiuni variabile
(lungimi între 1,8 - 5,5 cm, lăţimi între 0,9 - 4 cm şi grosimi între 0,07 - 0,35 cm.).
Rezultatele cercetărilor a condus la un număr mediu de 21 de pungi de răşină la m 3 de
buştean de rezonanţă.
- Între lungimea şi lăţimea pungilor de răşină evidenţiate pe semifabricatele examinate sa
obţinut o relaţie foarte strânsă, raportul dintre acestea luând valori de la 0,9 la 1,5.
- Rezultatele prelucrărilor statistice referitoare la diferenţele de calitate structurală între
arbori şi mărimea unor defecte ale formei fusului la arborii examinaţi, au arătat că dintre
indicatorii calităţii fusului, lăbărţarea şi indicele de zvelteţe sunt semnificativi pentru
diferenţierea pe picior a claselor de calitate structurală ale arborilor de molid de rezonanţă.
8.1.3.5. Referitor la distribuţia axială a nodurilor pe tulpina arborilor de molid de
rezonanţă
- Calitatea axială a tulpinii arborilor de molid de rezonanţă poate fi estimată prin
intermediul zonelor şi modelelor de calitate axială. În cazul modelului general de calitate
axială, definit pentru arbori cu coroana simetrică, întâlnit la 20-30% din arborii de molid de
100

ezonanţă examinaţi, calitatea lemnului în ceea ce priveşte prezenţa nodurilor, poate fi
estimată prin trei zone de calitate axială (fig. 6.78.):
- Pentru arborii de molid cu coroana asimetrică a fost propus un alt model, întâlnit la 70-
80% din arborii de molid de rezonanţă examinaţi: modelul particular de calitate axială.
Pentru acesta au fost definite 4 zone de calitate axială (fig. 6.80.):
8.1.3.6. Referitor la nodurile examinate pe buştenii arborilor de molid de rezonanţă
- Numărul mediu de noduri pe un plan transversal cu noduri este de 2-3 buc;
- Diametrul mediu al nodurilor dintr-un verticil ia valori între 1-6 cm;
- Diametrul mediu al nodurilor întru-un verticil înregistrează un maxim la baza coroanei
simetrice (unde ia valori de 5-6 cm), după care scade uşor, atât înspre vârful arborelui cât şi
înspre baza tulpinii (unde ia valori de 1-3 cm);
- Numărul de noduri foarte mici (cu d

grosimea ramurilor, unghiul de inserţie al ramurilor pe trunchi), cu ajutorul analizei simple a
varianţei, s-a concluzionat că numai lungimea coroanei se dovedeşte a fi influentă pentru
clasa de calitate structurală, legătura fiind semnificativă (tab. 6.69.).
8.1.5. Referitor la particularităţile de ordin colorimetric pentru solzii de ritidom
examinaţi
În urma prelucrării statistice a măsurătorilor pentru culoarea solzilor, s-au formulat
următoarele concluzii:
- Mărimea coeficienţilor de variaţie indică omogenitatea remarcabilă a valorilor
observate din şirul statistic al luminanţei, atât pe faţa internă, cât şi pe faţa externă a solzilor.
Altfel spus, valorile măsurate aparţin aceleiaşi populaţii;
- Nu sunt deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea strălucirii în sectorul
nordic al trunchiului. Altfel spus, pentru direcţia nord a trunchiului arborilor gradul de
strălucire al solzilor (indicele de culoare L*) are o stabilitate ridicată, neexistând diferenţe
semnificative între arbori;
- Sunt deosebiri de strălucire pe faţa sudică a trunchiului; adică pentru solzii de pe partea
sudică a arborilor, gradul de strălucire are o variabilitate foarte mare, ceea ce însemnă că
apar diferenţe mari între arborii populaţiei;
- Există deosebiri semnificative statistic cu privire la mărimea a* şi mărimea b*, în
sectorul nordic şi sudic al trunchiului;
- Sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare (nord şi sud), cu privire la
mărimea străluciri (L*), indicelui a* şi indicelui b*, pe faţa externă a solzilor
- Sunt deosebiri semnificative între cele două sectoare cu privire la mărimea strălucirii şi
indicelui a* pe faţa internă a solzilor. Nu sunt deosebiri semnificative între cele două
sectoare cu privire la mărimea indicelui b* pe faţa internă a solzilor;
- Nici unul din indicii cromatici testaţi nu realizează o diferenţiere semnificativă statistic
între clasele structural-acustice ale arborilor.
- Mărimea nuanţei de roşu (a*), pe faţa interioară a solzilor de pe sectorul nordic, pentru
cele mai multe cazuri ia valori între 9 şi 12%.
8.1.6. Referitor la randamentul la debitarea/obţinerea semifabricatelor de
instrumente muzicale
- Conform cercetărilor întreprinse la fabrica de instrumente muzicale Gliga din Reghin,
dintr-un volum de 21,24 m 3 de buşteni folosiţi la debitare, s-au obţinut 5,351 m 3 de
semifabricate, ceea ce înseamnă un randament la debitarea din buşteni de 25,19%.
- Volumul semifabricatelor pentru vioară obţinut la debitare este net superior volumelor
semifabricatelor de violoncel şi contrabas, ceea ce sugerează că semifabricatele pentru
instrumente mari (violoncele şi contrabasuri) se obţin destul de greu, întrucât acestea
presupun porţiuni relativ mari de lemn complet lipsit de defecte;
- Dintr-un m 3 de buşteni de molid de rezonanţă, proveniţi din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel,
O.S. Fâncel, de pot obţine în medie circa: 100 de semifabricate de vioară şi 2 - 3
semifabricate de violoncel; Este nevoie de 2 m 3 de lemn de buştean de molid de rezonanţă
pentru a se obţine un semifabricat pentru contrabas;
- Pentru cei 10 arborii examinaţi, aparţinând u.a. 111B, U.P. VI Lăpuşna, O.S. Gurghiu,
în urma sortării şi debitării lemnului, s-a obţinut un randament la obţinerea semifabricatelor
de instrumente muzicale de 20, 26% (din volumul total al acestor arbori, 26,407m 3 , s-a
obţinut un volum de 5,351 m 3 de semifabricate). Valoarea ridicată a acestui randament arată
că la debitarea semifabricatelor se folosesc şi buşteni care prezintă noduri evidente, uneori
chiar şi buşteni de la baza coroanei arborelui;
102

8.1.7. Referitor la procesul de fabricaţie a instrumentelor muzicale
- O bună estimare a calităţii lemnului de molid de rezonanţă trebuie să pornească de la
cunoaşterea destinaţiei sortimentelor de lemn brut rotund, respectiv de la minime cunoştinţe
legate de procesul de producţie al instrumentelor muzicale. Din acest motiv, în urma
investigaţiilor întreprinse la fabrica de instrumente muzicale Gliga, am realizat o succintă
prezentare a etapelor obţinerii semifabricatelor de instrumente muzicale şi incursiune în arta
seculară a lutieriei.
- În vederea creşterii gradului de valorificare a lemnului arborilor de molid de rezonanţă
s-a propus ca fasonarea definitivă a lemnului de molid de rezonanţă să se realizeze prin
obţinerea următoarelor două sortimente brute de molid de rezonanţă:
- lemn rotund de molid de rezonanţă (butuci/buşteni) în situaţia în care aceştia nu
prezintă noduri, sau nodurile sunt grupate pe mai puţin de 1/4 din aria lor laterală;
- lemn despicat în sferturi de molid de rezonanţă, în situaţia în care butucii/buştenii unor
arbori de molid de rezonanţă au noduri grupate doar pe 1/4 până la 1/2 din aria lor laterală.
- Potrivit S.R. 1294/1993, pentru buştenii de molid este necesar ca porţiunea fără noduri
să aibă o lungime de minim 2m. S-a propus modificarea acestei lungimi întrucât
semifabricatele pentru instrumente muzicale nu depăşesc lungimea de 1m (excepţie fac doar
semifabricatele pentru violoncel, mărimea 4/4, a căror lungimea este de 1,25m).
- Pentru creşterea gradul de valorificare în semifabricate a lemnului arborilor de molid
de rezonanţă, s-a arătat că pot fi utilizaţi şi butucii/buştenii cu porţiuni interverticilare a
căror lungime este mai mare decât lungimea semifabricatelor. Chiar şi buştenii la care aceste
porţiuni interverticilare nu au lungimea necesară debitării semifabricatelor de viori de
mărime uzuală (mărimea 4/4), nu trebuie refuzaţi ci vor fi folosiţi la obţinerea unor
semifabricate pentru viori de lungime mai mică (mărimile 1/2; 1/4; 1/8; 1/10, 1/16 şi 1/32).
Estimarea corectă a porţiunii interverticilare trebuie să ţină cont de diametrul nodurilor din
verticil, distanţa de deviere a fibrelor, din cauza prezenţei nodului şi unghiul de inserţie al
ramurilor pe trunchi.
- Buştenii de molid de rezonanţă de picior, cu excentricitate de sub 17% şi ovalitate sub
38%, determinate pe secţiunile de la cioată, pot fi admişi la debitarea în semifabricate pentru
rezonanţă.
- Întrucât lemnul de lăbărţare este impropriu pentru rezonanţă, înainte de debitarea
buştenilor în sferturi se va face o secţionare pentru îndepărtarea lăbărţării.
- Dacă distanţa dintre verticile şi diametrul buştenilor permit debitarea de semifabricate,
poate fi folosit lemnul arborilor de molid de rezonanţă chiar şi de la înălţimi mari de pe
tulpină (potrivit rezultatelor cercetărilor noastre, poate fi folosit chiar lemnul de la înălţimi
de 12-19m);
- La debitarea butucilor/buştenilor cu noduri grupate pe jumătate din aria laterală, se va
urmări separarea jumătăţii cu noduri de jumătatea fără noduri.
- După debitarea în piese de cherestea brută, este necesară însemnarea locurilor de
secţionare a cherestelei brute, obţinându-se semifabricate brute de molid de rezonanţă.
Însemnarea se va face în scopul evidenţierii porţiunilor care trebuie eliminate.
- Pentru creşterea gradului de valorificare a lemnului de molid de rezonanţă, au fost
propuse două principii:
- principiul modificării tipului semifabricatului , potrivit căruia un semifabricat de
mărime uzuală (4/4) care prezintă defecte nu se refuză ci ce verifică posibilitatea obţinerii
din el a unui semifabricat de mărime mai mică (3/4; 1/3; 1/4; 1/8; 1/16; 1/32,);
- principiul utilizării semifabricatelor cu pungi de răşină mici (cu lungimea ≤ l cm,
lăţimea ≤ 0,8 cm şi grosimea ≤ 0,2 cm), prin curăţarea locului pungii respective şi
103

înlocuirea ei cu un mic cep din acelaşi lemn, încleiat cu pricepere, care să imite cât mai fidel
continuitatea desenului fibrelor de lemn.
- Gradul de valorificare a lemnului de molid de rezonanţă şi implicit randamentul la
debitarea lemnului de rezonanţă în semifabricate de instrumente muzicale poate fi ridicat
prin utilizarea mai multor categorii de semifabricate pentru instrumentele muzicale de
acelaşi tip.
- pornind de la observaţiile legate de sortarea lemnului de rezonanţă, întreprinse la
fabrica de instrumente muzicale Gliga din Reghin, au fost evidenţiate patru clase de calitate
pentru semifabricate, ale căror limite au fost stabilite după valorile indicilor calitativi ai
lemnului de rezonanţă (lăţimea inelelor anuale; proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre
inelele consecutive):
- Clasa I (semifabricate destinate pentru instrumente tip Maestro);
- Clasa a II – a (semifabricate destinate pentru instrumente tip Profesional);
- Clasa a III-a (semifabricate destinate pentru instrumente tip Student);
- Clasa a IV-a (semifabricate destinate pentru instrumente tip Şcoală)
8.1.8. Referitor la managementul durabil al molidului de rezonanţă
- Înfiinţarea unor rezervaţii ştiinţifice (rezervaţii naturale stricte) este o prioritate de prim
rang în contextul actual în care asistăm la reducerea alarmantă a suprafeţelor arboretelor cu
molid de rezonanţă.
- Întrucât cercetările au arătat că cel mai valoros lemn de molid de rezonanţă se află în
arborete în care participă şi bradul, fagul sau paltinul de munte, trebuie avută în vedere
introducerea acestor specii în compoziţia arboretelor cu molid de rezonanţă.
- Pentru asigurarea continuităţii producţiei de lemn pentru rezonanţă trebuie avute în
vedere măsuri de gospodărire durabilă a actualelor arborete cu molid de rezonanţă.
- Împărtăşim convingerea altor cercetători (N. Geambaşu, 1995, 2001; G. Zlei, 2008) că
cel mai potrivit tratament pentru gospodărirea molidului de rezonanţă este tratamentul
codrului grădinărit, care se apropie cel mai mult de structura pădurilor naturale virgine.
- Cea mai potrivită vârstă pentru exploatarea arborilor cu molid de rezonanţă este de
160-180 de ani, când peste 70% peste 70% din arborii examinaţi depăşesc diametrul de
38cm (diametrul de bază minim pentru ca arborii de molid de rezonanţă să poată fi destinaţi
pentru semifabricate (dminr). Cercetările noastre, realizate pe rondele şi probe de creştere
extrase din arboretele examinate au condus la concluzia că un diametru ţel de 52-56 cm
pentru arborii de molid de rezonanţă ar fi o soluţie potrivită, întrucât majoritatea arborilor cu
acest diametru au vârsta cuprinsă între 160-180 de ani, adică corespunzătoare vârstei
exploatabilităţii pentru arborii de molid de rezonanţă;
- Aplicarea primelor rărituri, pe buchete sau grupuri aflate în stadiul de păriş, se va face
lăsându-se mulţi arbori de viitor, întrucât până la diametre de 20-30 cm nu sunt certitudini în
ceea ce priveşte diferenţierea morfologică a arborilor de molid de rezonanţă, faţă de cei
obişnuiţi.
- Deoarece majoritatea arboretelor cu molid de rezonanţă din Munţii Gurghiului au în
prezent o structură relativ plurienă sau relativ echienă, este necesară aplicarea unor lucrări
de transformare.
- Exploatările în arboretele de molid de rezonanţă trebuie să fie precedate de
identificarea şi însemnarea (marcolarea) tuturor arborilor de molid de rezonanţă exploatabili
(cu diametrul mai mare ca diametrul-ţel). Pentru aceasta se va apela la particularităţile
morfologice arătate la punctul 6.22. Următoarea etapă înainte de exploatare va fi
identificarea şi însemnarea arborilor de molid cu lemn de rezonanţă care au diametrul mai
mic decât diametrul-ţel fixat (arbori de molid cu potenţial de rezonanţă); operaţia aceasta
previne extragerea lor înainte de exploatabilitate.
104

- Există în teritoriul cercetat arborete pentru care proporţia de participare a molidului de
rezonanţă este de peste 30% (verificat structural după probele de creştere), ceea ce face ca
principiile de gospodărire ale acestuia la nivel de biogrupă să nu poată fi aplicate în formula
prezentată de unii cercetători (N. Geambaşu, 1995; 2001; G. Zlei, 2008) pentru arboretele
din nordul Moldovei.
- În arboretele de molid de rezonanţă trebuie intensificate şi preocupările legate de
limitarea atacurilor de boli şi dăunători. În urma cercetărilor s-a realizat o sondare a
infecţiilor care pot apărea la arborii de molid din arboretele cercetate, arătându-se efectul
acestora asupra vitalităţii arborilor şi calităţii lemnului de molid de rezonanţă. S-a arătat că
principalele specii responsabile de apariţia putregaiului la arborii de molid din arboretele cu
rezonanţă sunt: putregaiul roşu de rădăcină sau iasca de rădăcină (provocat de ciuperca
Fomes annosus sau Heterobasidion annosum), putregaiul de vârf şi de ciot (putregaiul
pestriţ al lemnului sau iasca de ciot a răşinoaselor)( Phellinus pini) şi albăstreala lemnului
(Ophiostoma sp.).
8.2. Contribuţii personale
Modalitatea de abordare a temei o considerăm novatoare în domeniu, întrucât până la
ora actuală nu s-au realizat cercetări care să realizeze o corespondenţă strânsă între arborii
de molid de rezonanţă, arboretele în care aceştia apar, calitatea structurală a lemnului şi
exigenţele industriei instrumentelor muzicale.
Cu convingerea că meritele pentru întocmirea prezentei lucrări rămân a fi apreciate de
cititor, prezentăm în cele ce urmează, într-o paletă firească de modestie, câteva contribuţii
personale:
1. S-a realizat o abordare de sinteză a domeniului cunoaşterii cu privire la molidul de
rezonanţă prin studierea unui material bibliografic vast. Incursiunea în referinţele
bibliografice a trezit interesul pentru cercetare, descoperindu-ne o temă de o mare
complexitate şi sensibilitate ştiinţifică.
2. Metodologia de lucru aleasă este în mare parte originală, atât în ceea ce priveşte
investigaţiile din teren, dar mai ales referitor la investigaţiile realizate la fabrica de
instrumente muzicale Gliga din Reghin şi la investigaţiile din laborator. Diversificarea
metodologiei pe mai multe direcţii, s-a realizat din dorinţa de a corespunde cât mai fidel
complexităţii temei abordate.
Prezentăm succint câteva elemente novatoare cu privire la metodologia de lucru:
- a fost conturată o strategie proprie de eşantionare (pentru arborete, arborii pe picior,
sortimentele de lemn brut rotund şi debitat şi semifabricatele de instrumente muzicale),
astfel încât eşantioanele prelevate să permită recoltarea şi prelucrarea informaţiilor necesare
atingerii scopului şi obiectivelor fixate;
- probele de creştere au fost extrase cu burghiul Presler de la înălţimea de 1,3m, de la
arborii cu diametre de peste 22cm, de pe două direcţii: una aferentă porţiunii de tulpină bine
elagate, cealaltă aferentă porţiunii cu elagaj deficitar. Pentru a se surprinde variaţia structurii
şi calităţii lemnului de molid cu înălţimea, din trei suprafeţe de probă, la un număr de 20 de
arbori au fost recoltate probe de creştere de pe direcţia N, de la înălţimile de 1,3; 3,3 şi 5,3 m
ale arborilor respectivi. Direcţiile de recoltare a probelor de creştere au fost raportate la
punctele cardinale şi la linia de cea mai mare pantă;
- au fost recoltate rondele de la un număr de 10 arbori de molid de rezonanţă, din fiecare
arbore recoltându-se rondele din 2 în 2 m înălţime pe tulpina arborelui. În acest fel a fost
posibilă compararea calităţii şi structurii lemnului de rezonanţă din acelaşi arbore, pe
105

verticală, prin investigaţii făcute la înălţimi din 2 în 2m, pentru unii arbori chiar până la 20m
de la colet;
- rondelele examinate au fost condiţionate prin şlefuire, iar apoi examinate cu pachetul
WinDENDRO destinat măsurării inelelor anuale, pe fiecare direcţie cardinală principală (N,
S, E şi V), obţinându-se în final o bază de date foarte consistentă care a fost destinată
prelucrărilor statistice. Tot cu ajutorul pachetului de cercetare WinDENDRO au fost
digitizate şi măsurate şi probele de creştere extrase cu burghiul Presler.
- s-au întocmit fişe de caracterizare a arborilor pe picior, pentru fiecare arbore fiind
descrise 49 de variabile.
- în vederea cercetării calităţii axiale a trunchiului, la arborii pe picior s-au măsurat
următoarele înălţimi: înălţime până la primul ciot; înălţimea până la prima ramură din
coroană; înălţimea până la coroana simetrică şi înălţimea arborelui (fig. 2.5.);
- caracterizarea coroanei arborilor din teren s-a realizat folosind scări de valori pentru
morfologie, forma proiecţiei orizontale, tipul de ramificaţie, simetrie, grosimea şi unghiul de
inserţie al ramurilor de la bază;
- au fost prelevate şi măsurate probe de solzi, conuri şi ace de la arborii eşantionaţi
(conurile şi acele au fost prelevate de la arbori doborâţi cu ocazia exploatărilor din u.a.
111B, U.P.IV Fâncel, O.S. Gurghiu);
- investigaţiile de la fabrica de instrumente Gliga din Reghin au deschis posibilităţile de
cercetare pe buşteni, cherestea brută şi semifabricate de instrumente muzicale, au permis
cunoaşterea unor aspecte, legate de procesul de fabricaţie a instrumentelor muzicale, şi de
exigenţele fabricanţilor cu privire la calitatea lemnului de molid de rezonanţă;
- au fost definiţi trei indicatori calitativi pentru lemnul de molid de rezonanţă (lăţimea
inelelor anuale, diferenţa dintre inelele consecutive şi proporţia de lemn târziu). Prin
reprezentarea grafică a variaţiei cu vârsta a acestor indicatori, au fost delimitate zone da
calitate radială.
- procedura de delimitarea a zonelor de calitate radială este una originală, ea ţinând cont
de toţi cei trei indicatori ai calităţii lemnului de molid de rezonanţă (lăţimea inelelor anuale,
diferenţa dintre inelele consecutive şi proporţia de lemn târziu);
4. Investigaţiile din teren şi laborator s-au realizat folosind un instrumentar bogat, unele
instrumente fiind de ultimă generaţie: hipsometre cu laser şi unde electromagnetice, pachetul
WinDENDRO, colorimetrul portabil CR-400.
5. A fost realizată pentru prima dată o cercetare „în cascadă” pentru arborii de molid de
rezonanţă, mergând de la arborii pe picior şi caracteristicile staţionale ale arboretului în care
aceştia se găsesc, până la semifabricatele de instrumente muzicale debitate din lemnul
acestor arbori.
7. Zonele de calitate radială au fost examinate în corelaţie cu unele caracteristici
morfologice ale arborilor pe picior. Aşa de exemplu, deşi este surprinzător, s-a arătat că
există o strânsă legătură de directă proporţionalitate, între lăţimea zonei A de calitate radială
şi lăbărţarea trunchiului la arborii de molid de rezonanţă.
8. Au fost definite modele de calitate radială pornind de la analiza individuală a zonelor
de calitate delimitate pe secţiunea transversală a fiecărui eşantion şi au fost analizate cauzele
variabilităţii acestor modele. modele de calitate radială au fost grupate în două categorii:
modele generale şi modele particulare de calitate radială.
9. Pentru prima dată în literatură au fost definite clase de calitate structurală pentru
arborii de molid de rezonanţă:
10. Pentru o bună cunoaştere a exigenţelor fabricanţilor de instrumente muzicale,
respectiv pentru cunoaşterea implicaţilor acustice ale lemnului de molid de rezonanţă în
106

corpul instrumentelor muzicale s-a întreprins o succintă incursiune în arta lutieriei, fără să se
insiste pe detalii referitoare la particularităţile constructive.
11. Pentru prima dată a fost analizată influenţa unor caracteristici morfologice ale
arborilor de molid de rezonanţă pe picior asupra calităţii structurale a lemnului. De exemplu,
s-a evaluat influenţa tipurilor morfologice de coroană, îndeosebi a coroanelor cu asimetrie,
asupra calităţii structurale a lemnului de molid de rezonanţă.
12. S-a arătat existenţa unor corelaţii strânse între unele caracteristici referitoare
arborilor de molid de rezonanţă pe picior (de exemplu: distanţa medie între arbori,
lăbărţarea, ovalitatea la cioată, indicele de zvelteţe, raportul lungimea/lăţimea solzilor etc.)
şi calitatea structurală a lemnului de molid de rezonanţă.
13. Pentru prima dată în literatura silvică autohtona s-a realizat un studiu colorimetric pe
solzii de ritidom ai arborilor de molid de rezonanţă, folosind cel mai utilizat sistem cromatic
din Europa Occidentală, sistemul CIELab.
14. S-a semnalat impactul negativ asupra calităţii structurale a lemnului de molid de
rezonanţă datorat gospodăririi arboretelor cu molid de rezonanţă prin aplicarea tratamentului
tăierilor/regenerărilor progresive. S-au susţinut afirmaţiile altor cercetători cu privire la
aplicarea tratamentului codrului grădinărit în arboretele cu molid de rezonanţă.
15. Au fost realizate cercetări comparative referitoare la diferenţa de calitate structurală
între direcţiile cardinale ale lemnului arborilor analizaţi, rezultatele obţinute arătând
diferenţe foarte mici.
16. Pentru prima dată în literatură au fost descrise modele şi zone de calitate axială
pentru arborii de molid de rezonanţă examinaţi pe picior, pornind de la evidenţa
tronsoanelor de tulpină cu sau fără noduri, cioturi şi ramuri. Astfel au fost descrise două
modele:
o modelului general de calitate axială, definit la arbori cu coroana
simetrică, pentru care se remarcă zonele I, II şi III de calitate axială;
o modelul particular de calitate axială, definit pentru arborii cu coroana
asimetrică, pentru care se remarcă zonele I, IIA, IIB şi III de calitate
axială.
17. Au fost realizate cercetări referitoare la variaţia axială a zonelor de calitate radială
ale arborilor de molid de rezonanţă şi a indicatorilor calităţii lemnului de rezonanţă (lăţimea
medie a inelelor anuale, proporţia de lemn târziu şi diferenţa dintre inelele consecutive).
18. Abordarea defectologiei lemnului s-a realizat atât pentru arborii pe picior, cu privire
la defectele exterioare, cât şi pentru materialul debitat, evidenţiindu-se astfel şi defectele
interioare.
19. S-au examinat în fabrică buşteni de molid de rezonanţă şi s-au făcut măsurători cu
privire la nodurile evidenţiate pe aria laterală a acestora.
20. Au fost analizate critic valorile unor defecte ale buştenilor de picior cum ar fi:
lăbărţarea, ovalitatea, excentricitatea, rulura, coaja înfundată, propunându-se modificarea
prevederilor STAS- urilor
21. Pentru prima dată în literatură s-a întocmit un studiu de contabilizare a defectelor
interioare ale lemnului de molid de rezonanţă (noduri şi pungi de răşină) prin examinarea
tuturor pieselor de cherestea brută provenite buştenii debitaţi din 10 arbori de molid de
rezonanţă.
22. Tehnica măsurătorilor întreprinse pentru pungile de răşină şi nodurile evidenţiate pe
secţiunile a 50 de piese de semifabricate de violoncel, a fost una originală. Pentru prima dată
a fost abordată problema distanţei de deviere a fibrelor din cauza prezenţei nodurilor. S-a
arătat că există o legătură foarte strânsă între diametrele nodurilor şi distanţa de deviere a
fibrelor din cauza prezenţei nodurilor. S-a evidenţiat impactul prezenţei nodurilor şi pungilor
107

de răşină pe piesele de semifabricate pentru instrumentele muzicale şi s-au făcut propuneri
referitoare la posibilităţile înlăturării lor în etapa de „croire” a semifabricatelor.
23. Pornind de la măsurători şi observaţii pe semifabricatele de instrumente muzicale, au
fost făcute propuneri pentru aplicarea elagajului artificial „în uscat” la arborii de molid de
rezonanţă.
25. S-au studiat principalii agenţi patogeni responsabili de apariţia putregaiului la arborii
de molid din arboretele cu molid e rezonanţă (inclusiv la cei de rezonanţă) şi au fost propuse
măsuri pentru ameliorarea stării fito-sanitare în aceste arborete.
26. S-a realizat în premieră (după cunoştinţele noastre) un studiu privind randamentul la
debitarea/obţinerea de semifabricate de instrumente muzicale. S-a făcut şi un studiu
comparativ al randamentului la debitare pentru două provenienţe de buşteni din Munţii
Gurghiului (una aparţinând O.S. Fâncel, iar cealaltă O.S. Topliţa).
27. S-au făcut propuneri atât cu privire la gospodărirea molidului de rezonanţă (pentru
sectorul silvic), cât şi referitoare la procesul de fabricaţie al instrumentelor muzicale (pentru
sectorul industriei instrumentelor muzicale):
- s-au propus unele amendamente la aplicarea tratamentului cordului grădinărit;
- au fost precizate câteva măsuri de aplicare a lucrărilor de transformare a structurii
reale, relativ echiene, a arboretelor cercetate, în structură grădinărită.
- au fost propuse unele măsuri de creştere a randamentului la debitarea în semifabricate
de instrumente muzicale, respectiv la creşterea gradului de valorificare în semifabricate a
lemnului arborilor de molid de rezonanţă. De exemplu s-a propus utilizarea în producţie şi
buştenilor cu noduri pe 1/4 sau 1/2 din aria lor laterală sau a porţiunilor interverticilare mai
lungi decât lungimea semifabricatelor care se debitează.
28. S-a arătat că vârsta cea mai potrivită pentru exploatarea arborilor de molid de
rezonanţă este de 160-180 de ani. S-a propus ca diametrul ţel pentru arborii de molid de
rezonanţă să se fixeze la valorile de 52-54cm.
29. Au fost stabilite particularităţi morfologice ale arborilor de molid de rezonanţă pe
picior. Pentru prima dată s-a realizat o corespondenţă, bazată pe date statistice, între
caracterele morfologice ale arborilor pe picior şi calitatea structurală a arborilor de molid de
rezonanţă. Caracterele morfologice aflate în strânsă legătură cu clasele de calitate structurală
ale arborilor de molid de rezonanţă au fost numite markeri morfologici.
30. Au fost definite noţiuni noi referitoare la molidul de rezonanţă, printre care
amintim:
- plan transversal cu noduri - un plan imaginar perpendicular pe tulpină, care poate
conţine fie planul verticilului fie un singur nod interverticilar;
- diametrul limită pentru rezonanţă (dminr) – valoarea minimă a diametrului de bază pe
care trebuie să o prezinte un arbore de molid de rezonanţă, pentru a putea avea destinaţia
seminfabricate de instrumente muzicale, conform reglementărilor SR 1294/1993;
- lungime interverticilară utilă (Lpiu) – lungimea dintre două verticile consecutive, a
cărei valoare permite debitarea semifabricatelor de instrumente muzicale de o anumită
mărime (fig. 7.25.);
- distanţa de deviere a fibrelor (dfi) – distanţa măsurată perpendicular pe nod, de la
extremitatea acestuia până la punctul la care nu mai se resimte devierea fibrelor din cauza
prezenţei nodului (fig. 6.69).
- marker morfologic pentru arborii de molid de rezonanţă – caracter morfologic aflat în
strânsă legătură cu calitatea structurală a arborilor de molid de rezonanţă. De exemplu:
lăbărţarea, ovalitatea la cioată, raportul lungimea/lăţimea solzilor de ritidom, raportul
lungimea/lăţimea solzilor de conuri etc.
108

Bibliografie selectivă
1. Alexandrescu, Gr., Mureşan, G., Peltz, S., Săndulescu, M., 1968: Notă explicativă la
Harta Geologică, scara 1:200000, L – 35 – VIII, 12. Topliţa. Comitetul de Stat al
Geologiei – Institutul Geologic, Bucureşti, 74 p.
2. Albu, C.T., 2007: Cercetări privind criteriile de identificare a caracterului de
rezonanţă, în cazul arborilor pe picior şi al pieselor de lemn brut rotund de molid
fasonate, în vederea îmbunătăţirii sistemului de evaluare a calităţii resurselor de
materii prime pentru construcţia instrumentelor muzicale. Raport de cercetare
elaborat în cadrul programului de cercetare ştiinţifică. Universitatea din Braşov,28 p.
3. Albu, C.T., 2007: Particularităţi ale staţiunilor, arborilor şi arboretelor de molid cu
lemn de rezonanţă din O.S. Gurghiu. Lucrare de disertaţie. Universitatea din Oradea.
59 p.
4. Albu, C.T., 2007: Particularităţi de ordin morfologic şi structural pentru arborii de
molid cu lemn de rezonanţă din bazinul Gurghiului, Ocoalele Silvice Gurghiu şi
Fâncel, Direcţia Silvică Mureş. În: Lucrările celei de-a 8-a Conferinţe Naţionale
pentru Protecţia Mediului prin Biotehnologii şi a 5-a Conferinţe Naţionale de
Ecosanogeneză cu participare internaţională, Braşov, pp. 255-262.
5. Albu, C.T., 2008: Cercetări privind distribuţia nodurilor pe tulpina arborilor de
molid de rezonanţă din u.a. 111B, U.P. IV Fâncel, O.S. Fâncel. În: Analele
Universităţii Transilvania Braşov, 10p.
6. Badea, M., 1975: În problema gospodăririi pădurilor cu lemn de rezonanţă. În:
Revista Pădurilor, nr. 7., pp. 358-361
7. Beldeanu, E.C., Pescăruş, P., 1993: Consideraţii în legătură cu unele elemente de
diagnoză utilizate la identificarea şi caracterizarea lemnului de molid de rezonanţă.
În volumul: Silviculture and Forest Engineering, Achievements and Prospects.
Universitatea Transilvania din Braşov.
8. Beldeanu, E.C., Pescăruş, P., 1998: Cercetări privind clasele de calitate acustică ale
lemnului de molid de rezonanţă. În Revista pădurilor, nr. 1., pp. 32-37.
9. Beldeanu, E.C., 2001: Produse forestiere şi studiul lemnului. Vol. I, Ed.
Universitatea Transilvania Braşov, 362 p.
10. Beldeanu, E.C., Dan, I., 1999: Strategii de ordin silvicultural privind producţia de
materii prime lemnoase. În vol.: Pădurea românească în pragul mileniului trei. Ed.
Universităţii „Transilvania” din Braşov, pp. 309-314.
11. Beldeanu, E.C., 2006: Cercetări privind lungimea traheidelor axiale la arborii de
molid de rezonanţă. În: Revista pădurilor, nr.2, 9-13.
12. Beldeanu, E.C., 2007: Unele consideraţii privind noţiunea de calitate a lemnului. În:
Revista pădurilor, nr. 3, pp. 23-27
13. Benewitz-Möckel, A., 1926: Die Geige, Verlag von Bernh. Friedr. Voigt, Leipzig.
14. Bianu, V., 1957: Vioara, istoric, construcţie, verniu. Ed. Tehnică, Bucureşti.
15. Bucur V., 1977: Influenţa solicitărilor statice şi dinamice de lungă durată asupra
proprietăţilor acustice ale lemnului de rezonanţă. În: Industria lemnului, nr. 4. pp.
172-180.
109

16. Bucur, V., 1996: Acoustics of wood. 2 nd Edition. Springer-Verlag Berlin Heidelberg,
Berlin 393p.
17. Cenuşă, R., 1986: Structura şi stabilitatea unei păduri naturale de molid din codrul
secular Giumalău. În: Revista pădurilor, nr.4., pp. 185-189.
18. Cenuşă, R., 1993: Cercetări asupra structurii şi funcţionalităţii ecosistemelor
naturale de molid. I.C.A.S. Bucureşti, 47p.
19. Cenuşă, R., 1996: Probleme de ecologie forestieră. Teoria fazelor de dezvoltare.
Aplicaţii la molidişuri naturale din Bucovina. Editura Universităţii „Ştefan cel
Mare”, Suceava, 165 p.
20. Cenuşă, R., Zlei, G., 1999: Cartarea şi evaluarea resurselor de lemn de înaltă
calitate (rezonanţă, claviatură, furnire estetice, paltin creţ), pentru U.P. I
Denmacuşa, Ocolul Sillvic experimental Tomnatic. I.C.A.S. Bucureşti.
21. Chiriţă, C., Vlad, I., Păunescu, C., Pătrăşcoiu, N., Roşu. C., Iancu, I., 1977: Staţiuni
forestiere. Ed. Academiei RSR, Bucureşti. 518 p.
22. Chiţea, Gh., Mihăilă, M., 2005: Biostatistică, Universitatea Transilvania Braşov.
23. Chindea, T., Lateş, N., 1971: Contribuţii la monografia judeţului Mureş. Gurghiul.
Comitetul de cultură şi educaţie socială al judeţului Mureş, Târgu-Mureş, 189 p.
24. Ciubotaru, A., 1998a: Exploatarea pădurilor. Ed. Lux Libris, Braşov. 351 p.
25. Ciubotaru, A., 1998b: Sortarea şi prelucrarea lemnului.Ed. Lux Libris,Braşov,194p.
26. Ciubotaru, A., Carpea, L., David, E., 2009: Cercetări privind prejudiciile produse
arborilor pe picior prin activitatea de exploatare a pădurilor În: Revista Pădurilor,
nr. 4., pp. 7-12.
27. Constantinescu, N., 1965: Importanţa molidului de rezonanţă pentru mărirea
rezistenţei molidişurilor la doborâturile de vînt. În: Revista pădurilor, nr. 1.,pp 8-10.
28. Dinulică, F., 2008: Cercetări privind factorii de influenţă asupra formării lemnului
de compresiune la brad. Teză de doctorat. Universitatea Transilvania Braşov, 236 p.
29. Doniţă, N., Purcelean, St., Ceianu, I., Beldie, Al., 1977: Ecologie forestieră cu
elemente de ecologie generală. Ed. CERES, Bucureşti, 372 p.
30. Dumitru-Tătăraru, I., Ghelmeziu, N., Florescu, I., Moş, V., Milea, I., Tocan, M.,
1983: Estimarea calităţii lemnului prin metoda carotelor de sondaj. Ed. Tehnică,
Bucureşti, 348 p.
31. Enescu, Val., 1977: Genetică forestieră. Ed. CERES, Bucureşti.
32. Florescu I.I., 2004: Silvicultură. „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 280 p.
33. Frandăş, I., 2006: Valea Gurghiului. Istorie şi spiritualitate. Casa de editură
„Mureş”, Târgu-Mureş, 439 p.
34. Geambaşu, N., 1984: Gospodărirea arboretelor de molid cu lemn de rezonanţă şi
claviatură. Referat ştiinţific parţial, I.C.A.S., Bucureşti.
35. Geambaşu, N., 1995: Cercetări privind gospodărirea arboretelor de molid cu lemn
de rezonanţă şi claviatură. Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. 183 p.
36. Gherghel, M., 1991: Evoluţia patrimonială a pădurilor din bazinul văii Gurghiului.
În volumul: Pădurea patrimoniu naţional, Universitatea Transilvania Braşov, pp. 309-
324.
110

37. Giurgiu, V., 1972: Metode ale statisticii matematice aplicate în silvicultură. Ed.
CERES, Bucureşti, 566 p.
38. Giurgiu, V., Decei, I., Armăşescu, S., 1972: Biometria arborilor şi arboretelor din
România. Ed. CERES, Bucureşti. 1156 p.
39. Giurgiu, V., 1978: Conservarea pădurilor. Ed. CERES, Bucureşti, 308 p.
40. Giurgiu, V., 1979: Dendrometrie şi auxologie forestieră. Ed. CERES, Bucureşti, 691
p.
41. Giurgiu V., Decei, I., 1997: Biometria arborilor din România. Metode
dendrometrice. Ed. Snagov, 1997, 299 p.
42. Giurgiu, V., 1999: Conservarea şi managementul diversităţii biologice a
ecosistemelor forestiere pentru o silvicultură durabilă. În: Revista pădurilor, nr. 1,
pp. 3-7
43. Grapini, V., Constantinescu, N., 1968: Molidul de rezonanţă, Centrul de
Documentare Tehnică pentru Economia Forestieră, Bucureşti, 18 p.
44. Hegyesi, Z., 1962: Vioara şi constructorii ei. Ed. Muzicală, Bucureşti. 370 p.
45. Ichim, R., 1975: Cercetări asupra calităţii lemnului în arboretele de molid din
nordul ţării. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Bucureşti. 38 p.
46. Ionaşcu, Gh., 2002: Exploatarea şi valorificarea lemnului. Ed. Tridona, Olteniţa, 286
p.
47. Kolneder, W., 1998: The Amadeus book of the violin. Construction, history and
music. Amadeus Press Portland, Oregon, U.S.A., 570 p.
48. Lăzăroiu, I., 2001: Vioara. Reghin, oraşul viorilor. Ed. Tipomur, Târgu-Mureş, 2001,
155 p.
49. Leahu, I., 2001: Amenajarea pădurilor. Ed. Did. şi Ped. R.A., Bucureşti, 616 p.
50. Matthews, J.D., 1994: Silvicultural systems. Calendon Press – Oxford, New York.
284 p.
51. Milescu. I., 1997: Istoria pădurilor. Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, 194 p.
52. Morariu, I., 1965: Botanică generală şi sistematică. Ediţia a II-a. Ed. Agro-Silvică,
Bucureşti, 622 p.
53. Müller, W., 1969: Lemnul de rezonanţă din Slovenia. Recenzie. În: Revista
Pădurilor, nr. 2., pp.103.
54. Nepveu, G., 1984: Variabilité génétique de la qualité du bois chez l’ épicéa et le
douglas. În: Revue Forestière Française, nr. 4., pp. 303-312.
55. Nicolescu, Norocel –V., 2003: Silvicultura. Ed. Aldus, Braşov, 127 p.
56. Oprea, I., Sbera, I., 2004: Tehnologia exploatării lemnului. Ed. Tridona, Olteniţa,
369 p.
57. Paşcovici, N., 1930a: Molidul ca lemn de rezonanţă şi claviatură. Studii la Ocolul
Silvic Frasin şi la Fabrica Schiller, Bucovina. Molidul de rezonanţă în pădure. În:
Revista Pădurilor, nr. 2., pp. 85-99.
58. Paşcovici, N., 1930b: Molidul ca lemn de rezonanţă şi claviatură. Studii la Ocolul
Silvic Frasin şi la Fabrica Schiller, Bucovina. Condiţiunile staţionale ale molidului
de rezonanţă. În: Revista Pădurilor, nr. 4., pp. 281-305.
111

59. Paşcovici, N., 1945: Molidul ca lemn de rezonanţă din Pădurile Fondului Bisericesc
Ort. Rom. din Bucovina. Partea a II-a. Tipografia şi librăria „Artistică” P. Mitu,
Piteşti, 144 p.
60. Popa, I., Semeniuc, A., 2009: Posibilităţi de evaluare a fazelor de formare a inelului
anual prin tehnici de xilologie. În: Revista Pădurilor, nr. 4. pp. 13-16.
61. Rădulescu, A., 1969: În legătură cu molidul de rezonanţă. În: Revista Pădurilor, nr.
5., pp, 218-221.
62. Rucăreanu, N., Leahu, I., 1982: Amenajarea pădurilor. Ed. CERES, Bucureşti, 438
p.
63. Simionescu, A. (coord.). et. al., 2000: Protecţia pădurilor. Ed. Muşatinii, Suceava,
867 p.
64. Stănescu. V., 1985: Silvicultura cu bazele geneticii forestiere, Ed. CERES, Bucureşti,
282 p.
65. Stănescu. V., Budu, C., 1985: Determinismul biochimic al molidului de rezonanţă
(date preliminare). În: Revista Pădurilor, nr. 3., pp. 114-116.
66. Şofletea. N., 2007: Dendrologie. Ed. Universităţii Transilvania din Braşov, 418 p.
67. Ştefănescu, P., 1964a: Contribuţii la cunoaşterea molidului de rezonanţă din Munţii
Gurghiului. În: Revista Pădurilor, nr. 9. pp. 511-517.
68. Târziu. D., 1997: Pedologie şi staţiuni forestiere. Ed. CERES, Bucureşti.
69. Topham, J., Mccormick, D., 2007: Ring of truth. În revista: The Strad, nr. 7., pp. 24-
30.
70. Vaida, V.P., 1958: Instrumente muzicale cu coarde şi arcuş. Istoric şi construcţie.
Ed. Tehnică. Bucureşti, 160 p.
71. Zlei, G., 2007: Cercetări privind structura şi auxologia arboretelror de molid cu
lemn de rezonanţă din Bucovina pentru gestionarea durabilă a acestora. Teză de
doctorat, Suceava, 249 p.
72. ***, 1968: R.S.R. - Harta Geologică, scara 1:200000, L – 35 – VIII, 12. Topliţa.
Comitetul de Stat al Geologiei – Institutul Geologic, Bucureşti.
73. ***, 1993: S.R. 1294/1993: Lemnul rotund de răşinoase pentru industrializare,
ASRO, Bucureşti.
RESEARCH ON THE RESONANCE CHARACTERISTICS OF SPRUCE
FROM GURGHIU RIVER BASIN AREA (GURGHIU AND FÂNCEL FORESTRY
DISTRICTS), IN LINE WITH THE REQUIREMENTS OF MUSICAL
INSTRUMENTS INDUSTRY
Abstract
The overall aim of this PhD thesis is to contribute with original elements, to
broaden the horizons of knowledge on: tone wood as a whole, the spruce tone wood
standing, in terms of their quality by morphological characteristics and on the most
noble sort of wood in the boreal forest; spruce tone wood. The structure and quality of
112

the spruce tone wood was investigated in connection with musical instruments industry
requirements.
Among the subordinated objectives of the general purpose mentioned above are:
- Using an original research methodology in compliance with the complexity
involved in the structure and expression of spruce tone wood quality;
- Synthesis of the environmental factors and highlighting specific resonance
with spruce stands of forest districts studied;
- Highlighting morphological features of spruce tone wood trees standing, and
specifying the characters that are most closely related to the structure of the
tree;
- Propose management measures embodied in the forest-effective technical
interventions, to ensure sustainable management of spruce tone wood in our
country;
- Definition of quality classes for structural tone wood trees standing, and
some quality classes for components of violin-type musical instruments. The
overall description of an spruce tone wood;
- Study of tone wood defects, research of methods of using the defect in
obtaining components used in musical instruments;
- A original criteria for sorting tone wood, in agreement with the principles of
full recovery and superior wood quality compliance requirements imposed by
the manufacturers of musical instruments.
Paper covers 365 pages and contains 231 figures, 98 tables and over 230
references. The thesis is divided into eight chapters.
The first chapter presents the research objectives and location of
investigations. Research material and technique are presented in Chapter 2. Chapter 2
also covers the nature of investigations undertaken in the field and laboratory. To
achieve the aims of this research, were used 8 field test surfaces of different sizes . 182
specimens of spruce were measured, 375 samples were collected from trees and 65
rings were collected from 10 spruce tone wood trees felled during operations. 18 spruce
tone wood logs with lengths between 12.6 and 18 meters were examined through the
industrial process of obtaining components for musical instruments.
Chapter three examines the physical and phyto-geographic territory
investigated, the main objective being the identification of external influences on
spruce trees and tone wood. Chapter 4 is a foray into the current state of knowledge
about the spruce tone wood. In Chapter 4 is also presented and a brief description of the
main musical instruments made in Reghin. Chapter 5 summaries the production of
musical instruments with strings and bow; in order to underline the importance of tone
wood.
The results of this PhD research are presented and interpreted in Chapter 6.
Among the research undertaken are:
- Tonewood radial quality variability, as indicated by the indicators of wood
structure quality (width of annual rings, the proportion of late wood and the
difference between consecutive rings);
- Tonewood radial quality variability investigated on the cardinal directions;
- Tonewood radial quality variability, as assessed by indices and structural
areas as defined by the presence of axial nodes;
113

- The influence of morphological characteristics of spruce tone wood on the
structural quality of the wood;
- The influence of structural defects on the quality of the tone wood;
- The impact of structural defects on the sorting of tone wood, the definition
of size classes for some flaws;
- Distribution of resin pockets in stems of spruce trees and their impact on the
quality of spruce tone wood (logging research, raw and semi-finished wood
pieces of spruce tone wood);
- The existence of the bark color features of spruce, as measured by the space
CIELab color;
- The existence of morphological features of spruce tone wood;
In Chapter 7 are presented several proposals aimed at ensuring the sustainable
management of spruce tone wood, with reference both to the forestry sector, and at the
wood industry. The last chapter summarizes research findings and personal
contributions of the author.
CURRICULUM VITAE
Date personale
Nume şi prenume: ALBU Cristian – Teofil
Data şi locul naşterii: 28 august 1982; Mun.
Reghin, Jud. Mureş
e-mail: cristian_teofil_albu@yahoo.com
Studii:
Studii gimnaziale şi liceale:
1988 – 1996 Şcoala Generală Petelea, jud MS.
1996 – 2000 Colegiul Silvic Gurghiu, jud. MS.
Studii universitare şi postuniversitare:
2000 – 2005: Facultatea de Protecţia Mediului – Specializarea Silvicultură, Oradea
2005 – 2007: Studii Aprofundate: „Managementul durabil al resurselor forestiere”
114

Performanţe:
2005: şef de promoţie la absolvirea Facultăţii de Protecţia Mediului
Experienţa profesională:
2005 – prezent: profesor (gr. did.: definitivat) la Colegiul Silvic Gurghiu
Activitatea de cercetare:
Lucrări în volumele unor sesiuni ştiinţifice de specialitate: 4
Limbi străine cunoscute: engleză, franceză
CURRICULUM VITAE
Personal data:
Surname and name: ALBU Cristian - Teofil
Date and place of birth: August 28, 1982; City of Reghin, County of Mureş
e-mail: cristian_teofil_albu@yahoo.com
Studies:
Gymnasium and high school studies:
1988 - 1996 School Petelea
1996 - 2000 Forest High School Gurghiu
University and post university studies:
2000 - 2005: Department of Environmental Protection - Forestry
Specialization, Oradea
115

2005 - 2007: Postgraduate course: "Sustainable management of forest
resources"
Performances:
2005: head of the class graduating from the Faculty of Environmental
Protection
Professional experience:
2005 - present: Professor in Forest High School Gurghiu
Research activity:
Works in volumes of some scientific sessions: 4
Foreign languages: English, French
116