2012,%20nr.%205-6%20(31)

More documents

Recommendations

Info

împotriva propriei persoane ia forma unei antimistici a eului prin care se manifestă democratizarea eului. Provocaţi de a se da cu părerea asupra desantului nouăzecist, cei care se consideră optzecişti, pe de o parte, şi nouăzeciştii, pe de alta, vor recunoaşte fiecare în dreptul şi adevărul său, fie că diferenţele sunt sensibil mai mici, fie că există un discurs literar clar delimitat al altei generaţii prin felul în care „şi-a asumat şi a sublimat experienţele exterioare şi interioare, personalizându-le cu maximum de folos estetic” [32]. Pierzând umorul şi ironia care îi caracteriza pe optzecişti, nouăzeciştii devin mai sumbri şi mai violenţi. Ioan Es. Pop încearcă să stabilească diferenţele specifice faţă de optzecişti prin indicarea faptului determinant al înlocuirii ironiei cu autoironia în substanţa textelor, la fel cum se produce şi substituirea „măreţiei mizeriei” prin „mizeria de dragul mizeriei” [32], ambele fiind consecvente lepădării de livresc. Declarata poetică douămiistă, sau cum îi spune Daniel Cristea-Enache „milenaristă”, şi-a trasat şi ea câteva linii de forţă: „hiperautenticismul, cultivarea valorilor «tari» ale biograficului (optzeciştii cultivând valorile slabe), predilecţia pentru morbid şi pentru zonele psihedelice şi infraumane, deviante, refuzul livrescului şi parodicului, spiritul «comunitar», combinaţia de cinism, dezabuzare şi disperare apocaliptică. [33, p. 5]. Refuzând tranşant retorica înaltă, programul minimal şi minimalist al poeziei douămiiste, «antitropiste», narcisiste preferă inteligenţa oarecum masochistă a şarjelor şi a exerciţiilor autoironice. Autoironia reuşeşte să detaşeze autorul de sterilitate autodivulgată şi exasperantă şi nu ţine de retorică, ci este un mijloc de absorbţie şi de interiorizare a dimensiunii tragice. Autoironia lucidă, până la acutizare, una foarte inteligentă, cât şi cea „calină, perfidă, biruitoare” [34, p. 125]. şerpuiesc prin poezia lui Dan Coman, Claudiu Komartin şi Dan Sociu, unde se conjugă cu violenţa fracturistă şi „biografismul autenticist, atât de diferit, în esenţă, de cel optzecist, în sensul sincerităţii cu sine, al coincidenţei dintre eul real şi eul auctorial.” [33, p. 7]. Centrând cu predilecţie interesul pe poetica autoironiei, analiza întreprinsă a formulelor poetice viu afirmate în spaţiul literar românesc actual nu stăruie asupra citirii şi evaluării operelor într-o grilă generaţionistă, ci doar nuanţează varietatea practicilor textuale autoironice şi salturile ei calitative decelate: de la procedeu tehnic la impact, de la noutate incipientă la tendinţă vizibilă, de la direcţie abia schiţată până la cea mai importantă linie de forţă pe care se bazează discursul poetic. Note 1. Vladimir Jankélévitch, Ironia, Cluj-Napoca, Dacia,1994. 2. Gerard Genette, Figuri, Bucureşti, Univers,1978. 3. Oswald Ducrot, Le Dire et le dit, Paris, Minuit, 1984. 4. Romain Gary, La nuit sera calme, Paris, Gallimard, 1974. 5. Philippe Hamon, L’Ironie littéraire. Essai sur les formes de l’écriture oblique, Paris, Hachette, 1996. 6. Ion Pop, Jocul poeziei, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006. 7. Nicolae Leahu , Poezia generaţiei ’80, Chişinău, Cartier, 2000. 8. Mustapha Trabelsi, L’ironie aujourd’hui: Lectures d’un discours oblique. Clermont- Ferrand, Presses univ. Blaise Pascal, 2006. 90 Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (31), 2012
9. Marisa Forcina, Ironia e saperi femminili: relazioni nella differenza, Milano, F. Angeli, 1998. 10. Carmen Pascu, Scriiturile diferenţei. Intertextualitatea parodică în literatura română contemporană, Craiova, Editura Universitaria, 2006. 11. Gabriela Gherman – Ghibuldansisif, Milan Kundera. Alteritatea sub vremuri, în „Revistă electronică de cultură“, Craiova, 2002. http://www.sisif.ro/eseea/242/Milan-Kundera- --Alteritatea-sub-vremuri.html 12. Elisa Brico, Christine Jérusalem, Ironie et humour, aller et retour, în „Christian Gailly, L’écriture qui sauve”, Saint-Etienne, Université de Saint-Etienne, 2007. 13. Bernard Ribėmont. Une auto-ironie medievale?, în L’ironie aujourd’hui: lecture d un discours oblique. Sous la derection de Mustapha Trabelsi, Clermont-Ferrand, Presses Universitaires Blaise Pascal, 2006. 14. Katharine Everett Gilbert, Helmut Kuhn, Istoria esteticii, Bucureşti, Meridiane, 1972. 15. Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, Bucureşti, Eminescu, 1970. 16. Vasile Fanache, Eseuri despre vârstele poeziei, Bucureşti, Cartea Românească, 1990. 17. Dumitru Micu, Modernismul românesc: De la Arghezi la suprarealism, Bucureşti, Minerva, 1985. 18. Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, Bucureşti, Univers,1997. 19. Roland Barthes, Roland Barthes, Paris, Seuil, 1975. 20. Christian Plantin, L’Argumentation. Histoire, theories et perspectives, Paris, P.U.F., 2005. 21. Emilia Parpală, Tematizarea ethos-ului poetic postmodern, în Studii de ştiinţă şi cultură, Arad, 2012, nr. 2 (21). 22. Dominique Vaugeois, Littérature, es-tu là? Littérature contemporaine et valeurs, în Acta fabula, 2002, vol.3, nr. 2. http://www.fabula.org/revue/cr/312.php 23. Ştefania Mincu, Nichita Stănescu. Între poesis şi poiein, Bucureşti, Eminescu, 1991. 24. Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană. Promoţia 70. Bucureşti, Eminescu, 1995. 25. Radu G. Ţéposu, Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Bucureşti, Editura Eminescu, 1993. 26. Alexandru Cistelecan, Poezie şi livresc, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1987. 27. Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Bucureşti, Aula, 2002. 28. Jeorge Luis Borges, El libro de los seres imaginarios, Buenos Aires, 1978. 29. Mircea Cărtărescu, Levantul, Bucureşti, Humanitas, 1990. 30. Cristina Hăulică, Textul ca intertextualitate,Bucureşti, Eminescu, 1981. 31. Gheorghe Grigurcu, Ironie şi patetism, în „România literară”, Bucureşti, 2000, nr. 3. 32. Radu Ilarion Munteanu, Desant nouăzecist la litere, în „AtelierLiterNet”, 2006. html atelier.liternet.ro/articol/3996/ 33. Daniel D. Martin, Douămiism vs. Douămiism, în „Cuvântul”, Bucureşti, 2009, nr. 6. http://www.cuvantul.ro/articol/?artID=4 34. Ion Buzera, Izvorul alb, în „Poesis Internaţional”, Satu Mare, 2011, nr. 7. Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (31), 2012 91
Page 1 and 2:
ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI IN
Page 3 and 4:
ALIONA GRATI Institutul de Filologi
Page 5 and 6:
ămas în zona unor incertitudini i
Page 7 and 8:
pe care le-a dat Basarabia. De acum
Page 9 and 10:
între statuia lui Ştefan cel Mare
Page 11 and 12:
spiritului (cultura), iar femininul
Page 13 and 14:
la „marea literatură”; 3) anal
Page 15 and 16:
(1977)), de Klaus Theweleit şi Fem
Page 17 and 18:
eproduse în cultură, teza program
Page 19 and 20:
Teresa de Lauretis (Eccentric Subje
Page 21 and 22:
Reprezentarea pozitivă a feminită
Page 23 and 24:
a progresului. Această dihotomie e
Page 25 and 26:
formularea unor definiţii fundamen
Page 27 and 28:
„al treilea val” [2] sunt preoc
Page 29 and 30:
în eticile poststructuraliste şi
Page 31 and 32:
acest „cântec demonic” din al
Page 33 and 34:
Prima este că lectura se desfăşo
Page 35 and 36:
simpatizanţi ai mişcării [37] VI
Page 37 and 38:
nu a putut realiza înfăptuirea un
Page 39 and 40: 13. Derrida Jacques, Chorégraphies
Page 41 and 42: II Barthes: „Flaubert: un fel de
Page 43 and 44: ALIONA GRATI, NINA CORCINSCHI, LUCI
Page 45 and 46: eflecţia urmează ritmul indetermi
Page 47 and 48: iniţiativă creativă prin volumul
Page 49 and 50: mirific cu zarea/ tot ce-a fost dor
Page 51 and 52: „fardată cu gust îmbrăcată/
Page 53 and 54: de copil/ ai grijă să nu-ţi muş
Page 55 and 56: acasă/ în grădină greieri şi s
Page 57 and 58: disimulatoare. Versurile cu caracte
Page 59 and 60: Modalităţile epice tradiţionale
Page 61 and 62: ALIONA GRATI Institutul de Filologi
Page 63 and 64: milă, numai şi numai din voia Dom
Page 65 and 66: Fiind expresia fugii de ideile fixe
Page 67 and 68: Tot aici mai adăugăm şi faptul c
Page 69 and 70: Cum bine se poate observa din acest
Page 71 and 72: Victor Munteanu (Rănirea vederii,
Page 73 and 74: şi faţă de sine, de răspundere
Page 75 and 76: ANATOL GAVRILOV Institutul de Filol
Page 77 and 78: într-un anume episod, ci printr-o
Page 79 and 80: hainele nu le faceţi; la mese şed
Page 81 and 82: espectiv şi la cuvântul său auto
Page 83 and 84: măsură sau alta, dialogizată; î
Page 85 and 86: ca atare şi a locutorului ca fiin
Page 87 and 88: dar păstrează constantă, în ace
Page 89: atinge ceea ce Borges numea „cons
Page 93 and 94: genul epic, cu precădere la nivelu
Page 95 and 96: nor, un continent al jocului, al pl
Page 97 and 98: unor copiii luminoşi, Silică şi
Page 99 and 100: etc. Dialogul între scriptural şi
Page 101 and 102: el aude cum apare un tren dincolo d
Page 103 and 104: decât astfel: „nu pot gândi dec
Page 105 and 106: şi Daniel Cristea-Enache sunt dou
Page 107 and 108: OCTAVIAN GAIVAS Institutul de Filol
Page 109 and 110: Pe cal negru a-ncălecat Mândră o
Page 111 and 112: Своему дитяти віно
Page 113 and 114: După cununie, nuntaşii se îndrep
Page 115 and 116: La ucraineni „jemnele” echivale
Page 117 and 118: Măi fetiţă cu părinţi, De ce v
Page 119 and 120: ADRIAN DINU RACHIERU Universitatea
Page 121 and 122: mediatic, are o identitate fluidă,
Page 123 and 124: NINA CORCINSCHI Institutul de Filol
Page 125 and 126: la maximum, viziunea se amplifică:
Page 127 and 128: ACADEMY OF SCIENCE FROM MOLDOVA PHI
Page 129 and 130: Colegiul de redacţie Colegiul şti
Page 131 and 132: Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6
Page 133: Metaliteratură Anul XII, nr. 5-6 (
show all

2012,%20nr.%205-6%20(31)

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?