2012,%20nr.%205-6%20(31)

săi. Singura alternativă judicioasă a fost relevarea în scrierile lui a manifestărilor de
„realism folcloric”, clasicul nostru fiind pus în rândurile clasicilor literaturi universale
ale căror opere vădeau legături profunde cu creaţia populară orală: Rabelais, La Fontaine,
Ch. Perrault, Swift ş. a. Unele trăsături comune, care au fost stabilite, se datorează nu
atât relaţiilor literare directe sau indirecte, ci provin din anumite trăsături comune ale
folclorului de pretutindeni, din care s-au inspirat marii scriitori ai literaturii universale.
Astfel G. Călinescu observa: „… atât antonpannismul cât şi humuleştinismul sunt
varietăţi de rabelaisianism, adică de savoare a erudiţiei joviale. (…) Şi Anton Pann şi
Creangă sunt şi ei nişte mari erudiţi şi nişte umanişti în materie de ştiinţă şi literatură
rurală. Deşi citatele lor nu sunt scoase din cărţi, ci din tradiţia orală, (…) structura
scrierilor lor fiind aceeaşi ca în opera lui Rabelais: adică o jovialitate enormă …”
[5, p. 350] Şi rabelaisianismul, ca fenomen cultural şi literar, a fost nu numai un produs
al erudiţiei cărturăreşti umaniste, ci şi al creaţiei populare orale din Evul Mediu târziu,
prerenascentist. Identificând Bazele folclorice ale cronotopului rabelaisian, Bahtin
preciza: „principalele forme ale timpului productiv, eficient, îşi au obârşiile în stadiul
agricol primitiv al evoluţiei societăţii umane. Stadiile precedente au fost puţin favorabile
evoluţiei sentimentului diferenţiat al timpului şi reflectării lui în rituri şi imagini ale
limbajului (…), tocmai aici s-a format acel sentiment al timpului care a stat la originea
divizării şi formării timpului social, al vieţii cotidiene, al sărbătorilor, al riturilor legate
de ciclul muncilor agricole, de anotimpuri, de perioadele zilei, de stadiile creşterii
plantelor şi animalelor. Tot aici îşi are obârşia şi reflectarea acestui timp în limbaj,
în cele mai vechi teme şi subiecte care relevă relaţiile temporale ale creşterii şi ale
vecinătăţii temporale a unor fenomene felurite (vecinătăţii pe baza unităţii timpului)”
[7, p. 435]. Odată cu afirmarea milenară a acestui tip cultural de timp s-a format şi noţiunea
de „metamorfoză”, adică a cunoaşterii, devenirii fiinţei prin transformarea formelor
aceluiaşi lucru, deci au fost create premisele culturale ale romanului „metamorfozelor”,
iar mai târziu şi ale Bildungsromanului (romanul devenirii).
Prezintă un interes deosebit pentru tema noastră acele tradiţii arhaice ale folclorului
carnavalesc care au dat naştere încă în Antichitate unui gen de literatură a hilaro-seriosului
cu multiple specii mixte în care îşi găseau reflectare ambivalenţa fenomenelor naturii
şi ale vieţii umane prin tipurile de cuvânt cu dublă orientare. Anume acestea au fost
asimilate şi dezvoltate în tipologia cuvântului din romanul polifonic şi în proza de gen
romanesc. Bahtin a urmărit în studiile sale despre Dostoievski, Rabelais, Gogol, pecum şi
în studiile de poetică istorică a romanului (Cuvântul în roman, Din preistoria cuvântului
romanesc, Eposul şi romanul, Romanul de educaţie şi importanţa lui în istoria realismului)
perpetuarea multiseculară în timp şi spaţiu a tradiţiilor carnavaleşti în forme modernizate
ale literaturii culte.
Tradiţiile umaniste şi democratice ale folclorului carnavalesc de înscenare a unor
răsturnări, metamorfoze ale orânduirii sociale bazate pe împărţirea comunităţii umane
în clase superioare şi inferioare, pe privilegii personale impuse cu forţa, în scene cu
metamorfoze în care bogatul şi săracul, înţeleptul şi prostul, binele şi răul, frumosul şi
urâtul etc. se schimbă cu locul. Aceste tradiţii au creat premise pentru afirmarea idealului
egalităţii în drepturi a tuturor oamenilor în toate domeniile activităţii umane. În albia
acestei evoluţii istorice s-a format noua structură cronotopică a tabloului artistic al lumii în
Bildungsroman, îndeosebi în forma lui superioară a romanului polifonic. În acest gen nou
de roman autorul renunţă la privilegiile subiectului absolut, omniscient şi omniprezent,
80 Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (31), 2012