24.03.2013 Views

2012,%20nr.%205-6%20(31)

2012,%20nr.%205-6%20(31)

2012,%20nr.%205-6%20(31)

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

pe care le-a dat Basarabia. De acum încolo nimic însă nu-i va mai crea canadianului<br />

ambianţă prielnică exaltării intelectuale.<br />

Heninghan calcă pământul moldav cu certitudinea că va descoperi aici „o republică<br />

mică şi compactă, ca o fâşie de pământ strecurată între Ucraina şi România, ce-şi<br />

recuperează cu curaj specificitatea culturală după mai mult de cincizeci de ani de ocupaţie<br />

sovietică”, specificitate necesară pentru a se reintegra prin diferenţă în cultura Europei<br />

Centrale (Mitteleuropa), căreia îi aparţine geografic. Nu a găsit însă ceea ce căuta, mai<br />

exact, a constatat cu mirare că cele mai izbitoare diferenţe ale acestei comunităţi rămâneau<br />

a fi „obedienţa faţă de normele birocratice sovietice pe care Moscova nu mai avea puterea<br />

să le impună, şi sărăcia”. Spre deosebire de Polonia (pe care a traversat-o înainte de<br />

a intra în fostul teritoriu al imperiului), republica „nu reuşise să treacă peste zidul<br />

est-european”. Şi asta în pofida faptului că rădăcinile balcanice a făcut-o inadecvată pentru<br />

mixtura postsovietică în care a fost împinsă cu insistenţă după ce-şi recapătă speranţa<br />

apropierii de civilizaţia modernă. Canadianul a surprins imediat contrastele şi paradoxurile<br />

postsovietismului: „Abia trecusem de graniţă, când a şi apărut în faţa noastră primul dom<br />

argintiu sub formă de bulb. Drumul prost întreţinut şerpuia printre ferme mici, înconjurate<br />

de ziduri joase de piatră. Femei cu batic, copii fără cămăşi sau desculţi se vedeau prin<br />

curţi, iar praful se ridica pretutindeni în jurul lor. Numeroase biserici ortodoxe ofereau<br />

singura strălucire de eleganţă acestui peisaj dezolant”.<br />

Caracterul puternic polarizat al reprezentărilor împărtăşite de moldoveni este<br />

identificat de scriitor atât în familia în care este plasat să locuiască, cât şi în sălile de curs<br />

(Heninghan se angajează să ţină cursuri de engleză unor profesoare de şcoală pe perioada<br />

de vară a anului 1994). Spre deosebire de Irena Brežná, scriitorul nu are ocazia să cunoască<br />

vreun alt intelectual decât elevele sale temporare, profesoare de engleză la locul lor de<br />

muncă. Periodic orele lui se transformau într-o arenă a dezbaterilor ideologice şi politice,<br />

reproducând în miniatură convulsiile lingvistice şi identitare din societatea moldavă.<br />

În mod paradoxal, perfecţionarea englezei se făcea pe fundalul unor ireconciabile<br />

confruntări lingvistice între elevele vorbitoare de limbă română şi rusă. Poziţiile<br />

antagoniste, reprezentate, pe de o parte, de „naţionalistele slavofile devotate”, ruşi,<br />

ucraineni şi evrei vorbitori de rusă, şi, pe de altă parte, de exponentele tinerei generaţii de<br />

români şcoliţi de provenienţă rurală, privind denumirea limbii pe care o vorbesc băştinaşii<br />

dinamitează rarele momente de echilibru existenţial, dându-le conotaţii politice. Totuşi<br />

învinuite de primele de intoleranţă, vorbitoarele de limbă română schimbau fără regrete<br />

limba de adresare dacă printre cei prezenţi vorbitorii în rusă erau în minoritate: „Dacă trei<br />

persoane într-un grup de cincisprezece nu înţelegeau româna, discuţiile se purtau în rusă.<br />

Chiar şi naţionaliştii români fervenţi se conformau la acest obicei”.<br />

Reprimarea constantă a limbii majorităţii a avut efecte dezastruoase. Pentru că<br />

familia la care locuia Heninghan „nu ştia că vorbeşte româneşte”, pentru că tinerii pe<br />

care îi întâlneşte nu au o certitudine în ceea ce le priveşte identitatea, pentru că după<br />

declararea independenţei „vechile ierarhii şi figuri se implicaseră deja în conducerea ţării<br />

în aceleaşi moduri vechi, dar sub lozinci noi” etc. Cauzele trecute reies dintr-o cultură<br />

hărţuită, umilită de-a lungul a două secole, perfect interpretate de canadianul venit dintr-un<br />

spaţiu cu probleme similare: „Faptul că au fost privaţi de propria lor cultură a întărit apoi<br />

argumentul că vorbitorii limbii «moldoveneşti» fuseseră nişte sălbatici ignoranţi înainte să<br />

li se impună cultura rusă”. În doar trei luni canadianul devine nu numai un martor solidar şi<br />

simpatizant, ci şi un adevărat partizan al cauzei naţionale a basarabenilor şi a limbii române<br />

Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (<strong>31</strong>), <strong>2012</strong><br />

7

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!