compoziţii eseistice memorabile despre iubire, bărbat, divinitate, adevăr, virtute etc., cum este şi acest excurs pe tema existenţei marginale: „Mă întreb dacă nu sunt fericiţi cu adevărat numai aceia care trăiesc în marginea milei pentru aproapele, în miezul dorului fierbinte şi iraţional pentru cel dorit, mamele, femeile simple care greşesc deseori – raportat la moravurile îmburghezite ale bunei false educaţii –, dar numai alături de care simţi căldura vie a fiinţei umane, taţii care se fac luntre şi punte, soţiile care rabdă şi înfruntă mizeriile etc., etc. şi dacă nu cumva aceia care au pretenţia că vor să lase ceva de neşters, de neevitat în istoria omenirii, sunt cele mai jalnice fiinţe, aşa febrile, cum jinduiesc ele perfectissim după perfecţiune”. Când Artemis îşi temperează avânturile, ni se arată o Floare-Albastră în momentele-i artistice productive, eliberate de fidelitatea devoratoare faţă de adevăr. Estomparea amintirilor şi escapadele în imaginar îi dau posibilitate diaristei să-şi prelungească existenţa în ficţiune, să o „retuşeze” după bunul său plac. Şi atunci ne odihnim urmărind-o în momentele de graţie ale poeziei sau ale reflecţiei asupra poeziei, o privim cum se plimbă imaginar în curtea mamei sau se scaldă în „Oceanul Iluziilor tremurând valuri spre Golful Femeii”, o admirăm în curajul de a reinterpreta mitul Facerii Femeii: „Nu ştiu cum sunt altele, dar eu n-am prins viaţă dintr-o coastă, dintr-un os. Sunt ce are Dumnezeu mai moale, mai catifelat, mai parfumat. Coborâtoare directă din El, doar tu eşti din lut. Te-a făcut pe tine pentru că se plictisea. Lumea îi va fi părând prea încremenită, pe nemăsura Lui. A suflat şi ţi-a dat viaţă. L-or fi cuprins regretele la un moment dat, şi-o fi zicând: mă plictisesc, dar n-am dreptul, chiar dacă are cine să mă judece, să fac fiinţe vii din apă şi pământ şi să spun că sunt asemeni mie. Trebuie să-i dau bărbatului ceva din mine, să nu se poată despărţi niciodată de fărâma aceasta, să-şi amintească în veci de Mine, împreunându-se întru Mine. Aşa îmi imaginez eu Facerea Femeii. AtoateStăpânitorul şi-a înfipt mâna în vintre şi a scos o scânteioară sângerie. Peste care a suflat, a preschimbat-o în ce avea mai frumos şi mai ispititor Grădina Sa. I-a aşezat sub măr şi le-a spus: cinstiţi-vă întru Mine, după mintea şi sufletul pe care îl veţi putea duce. De atunci eu nasc pui vii întru Domnul, Îl cinstesc pe El şi te iubesc pe tine, Bărbatul meu, nu mă despart de tine”. Iată un alt Dumnezeu, mai viu, într-un scenariu de atragere magică a spiritului de partea materiei, ferit de interpretările apocaliptice ale culturii patriarhale: „Iubirea… firişorul străveziu. Îl văd pe zeul meu, pe care îl simt cu păcat, pentru că nu intru prea des în biserică, nu mă spovedesc, nu pup mâna popii… neîngăduită de om voi fi, căci eu nu-l văd cu plete lungi şi albe. Adesea îi ghicesc virilitatea cu greu stăpânită, lucrată, o sfioşenie îndelung jucată, de mii de ani, de când e lumea. El vrea să fie Înţeleptul înţelepţilor. De multe ori îl cert în gând: pe cine duci Tu? Dacă nu clocoteşti de senzualitate, noi ai cui copii suntem?”. E nevoie de o hartă cu valoare compensatorie, care să proiecteze în literatură, în termeni pozitivi, corpul şi sexualitatea femeii vii, simţindu-se bine în pielea ei. Arta lui Flori constă în capacitatea de a transforma în cuvinte magma psihică şi fizică a unei femei vii şi de a oglindi în limbaj orgoliul propriei culturi sexuale, care a depăşit fantasmele mythosului arhaic: „Nu sunt nici habotnică, nici bigoto-burghezo-rurală etc. sunt femeie şi mă simt bine în pielea mea atunci când sunt dulce, rea, tandră, aspră, desfăcută ca o petunie, strânsă ca o aguridă, atunci când te iubesc-şi-te-urăsc din rărunchi”. 64 Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (<strong>31</strong>), <strong>2012</strong>
Fiind expresia fugii de ideile fixe, parcursul lui Flori Bălănescu în căutarea feminităţii se arată a fi neregulat, cu discontinuităţi şi reîntoarceri obsesive, şerpuind pe panta abruptă a stărilor sufleteşti schimbătoare şi al reflecţiilor libere, nedogmatice. Spaţiul cartografiat de ea arată ca un peisaj tratat alternativ de vânturi uraganice şi brize reconfortante, primenit cu sângerânde magme vulcanice sau albastre râuri toropitoare. Libertatea succedării cromatice şi termice a lumii interioare este susţinută şi de o scriitură neîngrădită de canoane literare şi norme, spre exemplu de punctuaţie, cu lungi cascade de cuvine sau cu elipse, suspansuri, intervale şi joncţiuni neaşteptate, cu glisări în diferite modalităţi de transpunere a subiectului: naraţiune, descriere, poezie, eseu, litanie, reflecţie teoretică. Drept liant al fulminantelor ipostaze ontologice sau artistice apare autenticitatea şi originalitatea desenului estetic ale acestei „timide uraganice” (vorba lui Paul Goma) care este Flori Bălănescu. Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (<strong>31</strong>), <strong>2012</strong> 65
- Page 1 and 2:
ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI IN
- Page 3 and 4:
ALIONA GRATI Institutul de Filologi
- Page 5 and 6:
ămas în zona unor incertitudini i
- Page 7 and 8:
pe care le-a dat Basarabia. De acum
- Page 9 and 10:
între statuia lui Ştefan cel Mare
- Page 11 and 12:
spiritului (cultura), iar femininul
- Page 13 and 14: la „marea literatură”; 3) anal
- Page 15 and 16: (1977)), de Klaus Theweleit şi Fem
- Page 17 and 18: eproduse în cultură, teza program
- Page 19 and 20: Teresa de Lauretis (Eccentric Subje
- Page 21 and 22: Reprezentarea pozitivă a feminită
- Page 23 and 24: a progresului. Această dihotomie e
- Page 25 and 26: formularea unor definiţii fundamen
- Page 27 and 28: „al treilea val” [2] sunt preoc
- Page 29 and 30: în eticile poststructuraliste şi
- Page 31 and 32: acest „cântec demonic” din al
- Page 33 and 34: Prima este că lectura se desfăşo
- Page 35 and 36: simpatizanţi ai mişcării [37] VI
- Page 37 and 38: nu a putut realiza înfăptuirea un
- Page 39 and 40: 13. Derrida Jacques, Chorégraphies
- Page 41 and 42: II Barthes: „Flaubert: un fel de
- Page 43 and 44: ALIONA GRATI, NINA CORCINSCHI, LUCI
- Page 45 and 46: eflecţia urmează ritmul indetermi
- Page 47 and 48: iniţiativă creativă prin volumul
- Page 49 and 50: mirific cu zarea/ tot ce-a fost dor
- Page 51 and 52: „fardată cu gust îmbrăcată/
- Page 53 and 54: de copil/ ai grijă să nu-ţi muş
- Page 55 and 56: acasă/ în grădină greieri şi s
- Page 57 and 58: disimulatoare. Versurile cu caracte
- Page 59 and 60: Modalităţile epice tradiţionale
- Page 61 and 62: ALIONA GRATI Institutul de Filologi
- Page 63: milă, numai şi numai din voia Dom
- Page 67 and 68: Tot aici mai adăugăm şi faptul c
- Page 69 and 70: Cum bine se poate observa din acest
- Page 71 and 72: Victor Munteanu (Rănirea vederii,
- Page 73 and 74: şi faţă de sine, de răspundere
- Page 75 and 76: ANATOL GAVRILOV Institutul de Filol
- Page 77 and 78: într-un anume episod, ci printr-o
- Page 79 and 80: hainele nu le faceţi; la mese şed
- Page 81 and 82: espectiv şi la cuvântul său auto
- Page 83 and 84: măsură sau alta, dialogizată; î
- Page 85 and 86: ca atare şi a locutorului ca fiin
- Page 87 and 88: dar păstrează constantă, în ace
- Page 89 and 90: atinge ceea ce Borges numea „cons
- Page 91 and 92: 9. Marisa Forcina, Ironia e saperi
- Page 93 and 94: genul epic, cu precădere la nivelu
- Page 95 and 96: nor, un continent al jocului, al pl
- Page 97 and 98: unor copiii luminoşi, Silică şi
- Page 99 and 100: etc. Dialogul între scriptural şi
- Page 101 and 102: el aude cum apare un tren dincolo d
- Page 103 and 104: decât astfel: „nu pot gândi dec
- Page 105 and 106: şi Daniel Cristea-Enache sunt dou
- Page 107 and 108: OCTAVIAN GAIVAS Institutul de Filol
- Page 109 and 110: Pe cal negru a-ncălecat Mândră o
- Page 111 and 112: Своему дитяти віно
- Page 113 and 114: După cununie, nuntaşii se îndrep
- Page 115 and 116:
La ucraineni „jemnele” echivale
- Page 117 and 118:
Măi fetiţă cu părinţi, De ce v
- Page 119 and 120:
ADRIAN DINU RACHIERU Universitatea
- Page 121 and 122:
mediatic, are o identitate fluidă,
- Page 123 and 124:
NINA CORCINSCHI Institutul de Filol
- Page 125 and 126:
la maximum, viziunea se amplifică:
- Page 127 and 128:
ACADEMY OF SCIENCE FROM MOLDOVA PHI
- Page 129 and 130:
Colegiul de redacţie Colegiul şti
- Page 131 and 132:
Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6
- Page 133:
Metaliteratură Anul XII, nr. 5-6 (