2012,%20nr.%205-6%20(31)

More documents

Recommendations

Info

ALINA CIOBANU-TOFAN Centrul de Competenţă Europa Centrală şi de Est – Kompetenzzentrum Mittel- und Osteuropa e.V. Leipzig (KOMOEL) „EXISTĂ OARE O ESTETICĂ FEMININĂ?” CONTRIBUŢII FEMINISTE GERMANE ÎNTRE TEORIE ŞI METAFORĂ Abstract The present study examines some of the most popular debates on feminist literary theories and feminine aesthetics, which were held in German area in the 70s. Distinct peculiarities of these debates, held by Silvia Bovenschen (On the question: is there feminine aesthetics? („Über die Frage: gibt es eine ’weibliche’ Ästhetik?”, 1976) and Elisabeth Lenk (A woman who duplicates herself (Die sebst sich verdoppelnde Frau, 1976)) are positivist interpretations of femininity and, at the same time, they express concern for asserting a autonomous feminine forms of expression, different (and independent) from the male one. Positivist interpretation mainly aimed „feminist” femininity that defies hierarchies and roles characteristics for patriarchal(ist) thinking and especially the imprisonment of the creative woman („a person of art”) in androcentrist canon. Keywords: feminist literary theories, feminine aesthetics, andocentrist canon. În spaţiul german teoriile literare feministe au căpătat contururi clare în anii ’70, în dezbaterea despre estetica „feminină”. Pentru ştiinţa literaturii, tributară în general unei vaste tradiţii hermeneutice, feminismul a însemnat mai întâi de toate o provocare a fundamentelor teoretice existente, descoperirea şi aplicarea unor modele noi, adecvate etalării programatice a femininului, de scriere, lectură şi interpretare a textului. De regulă, cursurile de literatură feministă din cadrul instituţiilor academice germane erau orientate în mod excesiv spre literatura propriei experienţe (Selbsterfahrungsliteratur), şi mult mai puţin spre critica teoretizantă. Excepţii importante prezintă textele Cu privire la întrebarea: există oare o estetică feminină? („Über die Frage: gibt es eine ’weibliche’ Ästhetik?”, 1976) de Silvia Bovenschen şi Femeia care se autodedublează (Die sich sebst verdoppelnde Frau, 1976) de Elisabeth Lenk. Particularităţile distincte ale acestei dezbateri sunt interpretarea pozitivistă a feminităţii şi preocuparea pentru afirmarea unei forme de exprimare feminină autonome, diferite (şi independente) de cea masculină. Interpretarea pozitivistă viza cu precădere o feminitate „feministă”, care sfidează ierarhiile şi rolurile specifice gândirii patriarchal(ist)e, în mod special prizonieratul femeii creatoare („om de artă”) în canonul androcentrist. 20 Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (31), 2012
Reprezentarea pozitivă a feminităţii este fundamentul pe care îşi plasează construcţiile teoretice şi pe care concomitent îl edifică în continuare Silvia Bovenschen şi Elisabeth Lenk. Perspectiva cercetătoarelor germane este caracterizată în ansamblu de o interpretare gynocentristă moderată. „Feminitatea”, definită drept un rol sociocultural, este interpretată în acest context ca o entitate flexibilă, în permanentă transformare şi aflată într-o continuă „căutare de sine”, de regulă întotdeauna tinzând să depăşească limitele normei socioculturale. Dintr-un punct de vedere postfeminist, tocmai aceasta ar fi „valoarea adăugată” [8, p. 34] a contribuţiei artistice a femeilor, care este necesar să fie recunoscută şi care este atât de neglijată de critica androcentristă. Silvia Bovenschen are meritul de a fi declanşat în mediul academic german o discuţie filosofică de amploare, cu ecouri şi în spaţiul angloamerican [13, p. 146], contribuind astfel la crearea premiselor necesare pentru receptarea şi aprofundarea teoriilor literare feministe. Eseul Cu privire la întrebarea: există oare o estetică „feminină”? abordează într-o manieră retorică un subiect complicat şi controversat per se. Constatarea absenţei impuse a femininului din actul creator este piatra de temelie a discursului teoretic al autoarei germane, care evită în mod fericit atât lamentările (oarecum banale deja) privind marginalizarea până la excludere a femeii din domeniul artei, cât şi acuzarea sau demascarea dominaţiei masculine, concluzionând lapidar: „Trebuie să renunţăm la ideea unei contraculturi feminine permanent existente de-a lungul istoriei.” [2, p. 65]. Lipsa unei tradiţii culturale a prezenţei reale a femeilor în domeniul artei este considerată drept un factor emancipator, oferind posibilităţi unice pentru autodefinirea şi autoafirmarea unei estetici feminine, în conformitate cu sensibilitatea, experienţa şi trăirile sentimentale ale femeilor, care într-un univers tradiţional androcentrist reprezintă alteritatea. De altfel, tocmai alteritatea, mai bine zis recunoaşterea valabilităţii acesteia ca potenţial creator, legitimează întrebarea privind existenţa unei estetici feminine, dar nu confirmă în mod obligator şi existenţa de facto a acesteia, în absenţa unei contribuţii culturale convingătoare şi permanente. Recunoaşterea diferenţei determinate de sex/gen vizează în mod explicit „conştiinţa apartenenţei sexuale” (das Bewusstsein der Geschlechtszugehörigkeit), care determină modul de poziţionare şi comportamentul persoanei [2, p. 60]. Imaginea de sine a femeii a fost însă de-a lungul secolelor subordonată imaginii bărbatului despre femeie, prin urmare imaginile feminine dominante nu reprezintă în totalitate experienţa feminină ca atare, ci doar o adaptare/subordonare a (reprezentării) existenţei feminine anumitor norme/canoane socioculturale. Potenţialul femeii creatoare rezidă în asumarea şi afirmarea propriei alterităţi, deoarece tocmai trăirile şi experienţele femeii fac posibilă elaborarea altor imagini şi altor forme de exprimare decât cele deja existente. De o sugestivitate remarcabilă este în acest context îndemnul metaforic de a transforma reţetele de pregătit bucate în versuri. Bovenschen optează pentru aplicarea pe larg a unei strategii deja verificate de acces a femeii în domeniul creaţiei artistice (pe care o va cerceta în profunzime în studiul Feminitatea imaginată (1979)) – valorificarea spaţiilor preestetice tradiţional feminine în scopul creării unor noi forme şi valori estetice, un exemplu edificator în acest sens fiind transmutaţia estetică a corespondenţei feminine în romanul european din secolul al XVIII-lea. În acelaşi timp, nu orice „inovaţie” feminină prezintă o valoare estetică, deşi „feminizarea” creaţiei/artei ar fi doar un câştig pentru arta contemporană. Corolarul Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (31), 2012 21
Page 1 and 2: ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI IN
Page 3 and 4: ALIONA GRATI Institutul de Filologi
Page 5 and 6: ămas în zona unor incertitudini i
Page 7 and 8: pe care le-a dat Basarabia. De acum
Page 9 and 10: între statuia lui Ştefan cel Mare
Page 11 and 12: spiritului (cultura), iar femininul
Page 13 and 14: la „marea literatură”; 3) anal
Page 15 and 16: (1977)), de Klaus Theweleit şi Fem
Page 17 and 18: eproduse în cultură, teza program
Page 19: Teresa de Lauretis (Eccentric Subje
Page 23 and 24: a progresului. Această dihotomie e
Page 25 and 26: formularea unor definiţii fundamen
Page 27 and 28: „al treilea val” [2] sunt preoc
Page 29 and 30: în eticile poststructuraliste şi
Page 31 and 32: acest „cântec demonic” din al
Page 33 and 34: Prima este că lectura se desfăşo
Page 35 and 36: simpatizanţi ai mişcării [37] VI
Page 37 and 38: nu a putut realiza înfăptuirea un
Page 39 and 40: 13. Derrida Jacques, Chorégraphies
Page 41 and 42: II Barthes: „Flaubert: un fel de
Page 43 and 44: ALIONA GRATI, NINA CORCINSCHI, LUCI
Page 45 and 46: eflecţia urmează ritmul indetermi
Page 47 and 48: iniţiativă creativă prin volumul
Page 49 and 50: mirific cu zarea/ tot ce-a fost dor
Page 51 and 52: „fardată cu gust îmbrăcată/
Page 53 and 54: de copil/ ai grijă să nu-ţi muş
Page 55 and 56: acasă/ în grădină greieri şi s
Page 57 and 58: disimulatoare. Versurile cu caracte
Page 59 and 60: Modalităţile epice tradiţionale
Page 61 and 62: ALIONA GRATI Institutul de Filologi
Page 63 and 64: milă, numai şi numai din voia Dom
Page 65 and 66: Fiind expresia fugii de ideile fixe
Page 67 and 68: Tot aici mai adăugăm şi faptul c
Page 69 and 70: Cum bine se poate observa din acest
Page 71 and 72:
Victor Munteanu (Rănirea vederii,
Page 73 and 74:
şi faţă de sine, de răspundere
Page 75 and 76:
ANATOL GAVRILOV Institutul de Filol
Page 77 and 78:
într-un anume episod, ci printr-o
Page 79 and 80:
hainele nu le faceţi; la mese şed
Page 81 and 82:
espectiv şi la cuvântul său auto
Page 83 and 84:
măsură sau alta, dialogizată; î
Page 85 and 86:
ca atare şi a locutorului ca fiin
Page 87 and 88:
dar păstrează constantă, în ace
Page 89 and 90:
atinge ceea ce Borges numea „cons
Page 91 and 92:
9. Marisa Forcina, Ironia e saperi
Page 93 and 94:
genul epic, cu precădere la nivelu
Page 95 and 96:
nor, un continent al jocului, al pl
Page 97 and 98:
unor copiii luminoşi, Silică şi
Page 99 and 100:
etc. Dialogul între scriptural şi
Page 101 and 102:
el aude cum apare un tren dincolo d
Page 103 and 104:
decât astfel: „nu pot gândi dec
Page 105 and 106:
şi Daniel Cristea-Enache sunt dou
Page 107 and 108:
OCTAVIAN GAIVAS Institutul de Filol
Page 109 and 110:
Pe cal negru a-ncălecat Mândră o
Page 111 and 112:
Своему дитяти віно
Page 113 and 114:
După cununie, nuntaşii se îndrep
Page 115 and 116:
La ucraineni „jemnele” echivale
Page 117 and 118:
Măi fetiţă cu părinţi, De ce v
Page 119 and 120:
ADRIAN DINU RACHIERU Universitatea
Page 121 and 122:
mediatic, are o identitate fluidă,
Page 123 and 124:
NINA CORCINSCHI Institutul de Filol
Page 125 and 126:
la maximum, viziunea se amplifică:
Page 127 and 128:
ACADEMY OF SCIENCE FROM MOLDOVA PHI
Page 129 and 130:
Colegiul de redacţie Colegiul şti
Page 131 and 132:
Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6
Page 133:
Metaliteratură Anul XII, nr. 5-6 (
show all

2012,%20nr.%205-6%20(31)

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?