24.03.2013 Views

2012,%20nr.%205-6%20(31)

2012,%20nr.%205-6%20(31)

2012,%20nr.%205-6%20(31)

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

ALINA CIOBANU-TOFAN<br />

Centrul de Competenţă<br />

Europa Centrală şi de Est –<br />

Kompetenzzentrum<br />

Mittel- und Osteuropa e.V.<br />

Leipzig (KOMOEL)<br />

„EXISTĂ OARE O ESTETICĂ FEMININĂ?”<br />

CONTRIBUŢII FEMINISTE GERMANE<br />

ÎNTRE TEORIE ŞI METAFORĂ<br />

Abstract<br />

The present study examines some of the most popular debates on feminist literary<br />

theories and feminine aesthetics, which were held in German area in the 70s. Distinct<br />

peculiarities of these debates, held by Silvia Bovenschen (On the question: is there feminine<br />

aesthetics? („Über die Frage: gibt es eine ’weibliche’ Ästhetik?”, 1976) and Elisabeth Lenk<br />

(A woman who duplicates herself (Die sebst sich verdoppelnde Frau, 1976)) are positivist<br />

interpretations of femininity and, at the same time, they express concern for asserting<br />

a autonomous feminine forms of expression, different (and independent) from the male one.<br />

Positivist interpretation mainly aimed „feminist” femininity that defies hierarchies and roles<br />

characteristics for patriarchal(ist) thinking and especially the imprisonment of the creative<br />

woman („a person of art”) in androcentrist canon.<br />

Keywords: feminist literary theories, feminine aesthetics, andocentrist canon.<br />

În spaţiul german teoriile literare feministe au căpătat contururi clare în anii ’70,<br />

în dezbaterea despre estetica „feminină”. Pentru ştiinţa literaturii, tributară în general<br />

unei vaste tradiţii hermeneutice, feminismul a însemnat mai întâi de toate o provocare<br />

a fundamentelor teoretice existente, descoperirea şi aplicarea unor modele noi, adecvate<br />

etalării programatice a femininului, de scriere, lectură şi interpretare a textului. De regulă,<br />

cursurile de literatură feministă din cadrul instituţiilor academice germane erau orientate<br />

în mod excesiv spre literatura propriei experienţe (Selbsterfahrungsliteratur), şi mult<br />

mai puţin spre critica teoretizantă. Excepţii importante prezintă textele Cu privire la<br />

întrebarea: există oare o estetică feminină? („Über die Frage: gibt es eine ’weibliche’<br />

Ästhetik?”, 1976) de Silvia Bovenschen şi Femeia care se autodedublează (Die sich<br />

sebst verdoppelnde Frau, 1976) de Elisabeth Lenk. Particularităţile distincte ale acestei<br />

dezbateri sunt interpretarea pozitivistă a feminităţii şi preocuparea pentru afirmarea unei<br />

forme de exprimare feminină autonome, diferite (şi independente) de cea masculină.<br />

Interpretarea pozitivistă viza cu precădere o feminitate „feministă”, care sfidează ierarhiile<br />

şi rolurile specifice gândirii patriarchal(ist)e, în mod special prizonieratul femeii creatoare<br />

(„om de artă”) în canonul androcentrist.<br />

20 Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (<strong>31</strong>), <strong>2012</strong>

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!