2012,%20nr.%205-6%20(31)

More documents

Recommendations

Info

ISTORIA LITERATURII DIANA VRABIE Proza scurtă pentru copii între convenţionalitate şi originalitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 FLORI BĂLĂNESCU Ion Dezideriu Sîrbu (1919-1989) – acasă, în exil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 FOLCLORISTICĂ OCTAVIAN GAIVAS Confluenţe româno-ucrainene în folclorul de nuntă din nordul Republicii Moldova . . . . . . . . . . . . . . . 107 POLEMOS ADRIAN DINU RACHIERU Videocraţia şi „Ritualul TV” . . . . . . . . 119 CRONICĂ NINA CORCINSCHI Când doliul este de culoarea roşie… . . . . . . . . . 123 2 Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (31), 2012
ALIONA GRATI Institutul de Filologie Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6 (31), 2012 ESEU MOLDOVENII ÎN OCHII OCCIDENTALILOR. EXERCIŢIU IMAGOLOGIC (II) Abstract Those who wrote about their trips to Moldova, the Englishman Tony Hawks, the Italian journalist Nicola Baldassare and the Canadian writer Stephen Heninghan, literature is a sensible way of knowledge and representation. This kind of literature fits inters – and transdisciplinary approach, therefore, it takes advantage of new theoretical openings. We tried to put in question the most important concepts which are being operated by the promoters of Cultural studies such as representation of ethnic otherness, identity and globalization. That is why we do not lay great emphasis on aesthetics, but we will analyze texts in the context of mentality external factors. Our interest is focused mainly on images which make up the portrait of Moldovan society members, a portrait seen from the outside and it includes temporal sequence of the last 20 years. Keywords: imagology, otherness, foreign writers, ethnographic portrait, image of Moldovans, identity, globalization. „Pentru a-l înţelege pe Celălalt, nu trebuie să-l anexezi, ci să-i fii gazdă” Louis Massignon Optica acestui studiu imagologic nu este una confortabil-măgulitoare pentru noi, cetăţenii statului de pe Nistru şi Prut, pentru că ne-am pomenit a fi un Celălalt, „străinul” plasat în obiectivul unor observatori şi scriitori nuanţaţi. În calitate de cultură observată ne vedem obiectul unor apropieri sau respingeri, a unor agreabile recunoaşteri, dar şi a unor acerbe critici. Codul deontologic le dictează celora care vor să ne cunoască o atitudine tolerantă şi respect pentru diferenţa noastră. În acelaşi timp, trebuie să admitem că aceştia devin necruţători şi sarcastici atunci când semnalează în habitus-ul nostru semne de imaturitate şi derapaje grave de la modelul de civilizaţie contemporană. E adevărat, oricât ar fi de obiectivi, reprezentanţii culturii de origine (cultura cunoscătoare) ne vor percepe şi prin prisma unor clişee formate în epoca tensiunilor şi confruntărilor politice dintre cele două mari puteri – Uniunea Sovietică şi Occidentul capitalist. Cu toate acestea, sprijinul imagologic al occidentalilor, punctat cu reprezentări literare, interogaţii, mărturii artistice şi importante teme de meditaţie, este de neignorat şi trebuie perceput ca jucând un rol important în crearea unei viziuni despuiate de iluzii asupra fizionomiei noastre social-culturale. O operă artistică poate adeseori să spună mai mult în ceea ce ne priveşte decât rafturi întregi de scrieri ştiinţifice. 3
Page 1: ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI IN
Page 5 and 6: ămas în zona unor incertitudini i
Page 7 and 8: pe care le-a dat Basarabia. De acum
Page 9 and 10: între statuia lui Ştefan cel Mare
Page 11 and 12: spiritului (cultura), iar femininul
Page 13 and 14: la „marea literatură”; 3) anal
Page 15 and 16: (1977)), de Klaus Theweleit şi Fem
Page 17 and 18: eproduse în cultură, teza program
Page 19 and 20: Teresa de Lauretis (Eccentric Subje
Page 21 and 22: Reprezentarea pozitivă a feminită
Page 23 and 24: a progresului. Această dihotomie e
Page 25 and 26: formularea unor definiţii fundamen
Page 27 and 28: „al treilea val” [2] sunt preoc
Page 29 and 30: în eticile poststructuraliste şi
Page 31 and 32: acest „cântec demonic” din al
Page 33 and 34: Prima este că lectura se desfăşo
Page 35 and 36: simpatizanţi ai mişcării [37] VI
Page 37 and 38: nu a putut realiza înfăptuirea un
Page 39 and 40: 13. Derrida Jacques, Chorégraphies
Page 41 and 42: II Barthes: „Flaubert: un fel de
Page 43 and 44: ALIONA GRATI, NINA CORCINSCHI, LUCI
Page 45 and 46: eflecţia urmează ritmul indetermi
Page 47 and 48: iniţiativă creativă prin volumul
Page 49 and 50: mirific cu zarea/ tot ce-a fost dor
Page 51 and 52: „fardată cu gust îmbrăcată/
Page 53 and 54:
de copil/ ai grijă să nu-ţi muş
Page 55 and 56:
acasă/ în grădină greieri şi s
Page 57 and 58:
disimulatoare. Versurile cu caracte
Page 59 and 60:
Modalităţile epice tradiţionale
Page 61 and 62:
ALIONA GRATI Institutul de Filologi
Page 63 and 64:
milă, numai şi numai din voia Dom
Page 65 and 66:
Fiind expresia fugii de ideile fixe
Page 67 and 68:
Tot aici mai adăugăm şi faptul c
Page 69 and 70:
Cum bine se poate observa din acest
Page 71 and 72:
Victor Munteanu (Rănirea vederii,
Page 73 and 74:
şi faţă de sine, de răspundere
Page 75 and 76:
ANATOL GAVRILOV Institutul de Filol
Page 77 and 78:
într-un anume episod, ci printr-o
Page 79 and 80:
hainele nu le faceţi; la mese şed
Page 81 and 82:
espectiv şi la cuvântul său auto
Page 83 and 84:
măsură sau alta, dialogizată; î
Page 85 and 86:
ca atare şi a locutorului ca fiin
Page 87 and 88:
dar păstrează constantă, în ace
Page 89 and 90:
atinge ceea ce Borges numea „cons
Page 91 and 92:
9. Marisa Forcina, Ironia e saperi
Page 93 and 94:
genul epic, cu precădere la nivelu
Page 95 and 96:
nor, un continent al jocului, al pl
Page 97 and 98:
unor copiii luminoşi, Silică şi
Page 99 and 100:
etc. Dialogul între scriptural şi
Page 101 and 102:
el aude cum apare un tren dincolo d
Page 103 and 104:
decât astfel: „nu pot gândi dec
Page 105 and 106:
şi Daniel Cristea-Enache sunt dou
Page 107 and 108:
OCTAVIAN GAIVAS Institutul de Filol
Page 109 and 110:
Pe cal negru a-ncălecat Mândră o
Page 111 and 112:
Своему дитяти віно
Page 113 and 114:
După cununie, nuntaşii se îndrep
Page 115 and 116:
La ucraineni „jemnele” echivale
Page 117 and 118:
Măi fetiţă cu părinţi, De ce v
Page 119 and 120:
ADRIAN DINU RACHIERU Universitatea
Page 121 and 122:
mediatic, are o identitate fluidă,
Page 123 and 124:
NINA CORCINSCHI Institutul de Filol
Page 125 and 126:
la maximum, viziunea se amplifică:
Page 127 and 128:
ACADEMY OF SCIENCE FROM MOLDOVA PHI
Page 129 and 130:
Colegiul de redacţie Colegiul şti
Page 131 and 132:
Metaliteratură, anul XII, nr. 5-6
Page 133:
Metaliteratură Anul XII, nr. 5-6 (
show all

2012,%20nr.%205-6%20(31)

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?